Steaua Roşie, martie 1966 (Anul 18, nr. 49-75)

1966-03-01 / nr. 49

Clipe de neuitat Intr-una din zilele lui ianuarie, în casa lui Irma Mihály veni un membru al birou­lui organizației de bază din brigada întîi de cîmp. — Tovarășă Irma, ești invitată la aduna­rea organizației de bază — îi zise întin­­zîndu-i convocatorul. Irma nu era che­mată pentru prima oară la o adunare de partid. Fiind în acti­vul fără partid, a par­ticipat la mai multe şedinţe deschise, un­de s-au dezbătut probleme importan­te legate de bunul mers al lucrărilor în cooperativa agricolă din Căluşeri. Luă con­vocatorul, îl citi cu a­­tenţie şi-l semnă. Pe faţă îi apăru un zîm­­bet de mulţumire. Printre alte proble­me care figurau pe ordinea de zi a şe­dinţei era şi discu­tarea cererii ei de pri­mire în rîndurile membrilor de partid. — Bine tovarăşe, am să fiu prezentă la şedinţă. Ziua se îngîna cu noaptea. In sala sfa­tului popular unde avea loc şedinţa, pe lîngă cei 14 membri de partid era prezen­tă şi Irma Mihály. — Tovarăşi ! Dis­cutăm astăzi cererea de primire în rîndu­rile membrilor de partid a tovarăşei Ir­ma Mihály — anun­ţă încă o dată, ver­bal, Ilona Nagy, se­cretara organizaţiei de bază. Irma îşi făcea fel de fel de gînduri. O să fie de acord adu­narea cu primirea mea în rîndurile comuniş­tilor? întrunesc eu toate condiţiile ce se cer pentru a deveni membru de partid? Işi aminti de întrea­ga perioadă în care se pregătise pentru acest eveniment im­portant din viaţă. A efectuat în cursul a­­nului trecut 150 zile­­muncă. N-a lipsit de la nici o lucrare im­portantă. A răspuns la toate chemările or­ganizaţiei de bază şi consiliului cooperati­vei. Participă cu re­gularitate la lecţiile ce se ţin la cercul a­­grotehnic anul doi. A fost prezentă la muncile patriotice de cîte ori s-au organi­zat în comună. A stu­diat statutul Partidu­lui Comunist Român din care a aflat care sînt drepturile şi în­datoririle membrilor de partid. Cunoaşte scopul partidului. Meditînd asupra a­­cestora, cu toate e­­moţiile, se simţi mai tare, mai stăpînă pe sine. Biroul organizaţiei de bază, membrii de partid, au chibzuit bine, adînc asupra cererii. Aveau de luat o hotărîre de mare răspundere. Luînd cu­­vîntul, mai mulţi to­varăşi au subliniat că Irma este una dintre cele mai vrednice cooperatoare, că con­tribuţia ei la întărirea cooperativei este pre­ţioasă. Primind-o în rîndurile membrilor de partid va avea posibilitatea să parti­cipe şi mai activ, ală­turi de ceilalţi coo­peratori la munca în­sufleţită pentru înflo­rirea cooperativei, a comunei Căluşeri. Concluzia adunării organizaţiei a fost a­­ceea că prin primirea în partid a tovarăşei Irma organizaţia de bază, cooperativa a­­gricolă, au numai de cîştigat, că prin întă­rirea rîndurilor sale munca organizaţiei de bază va fi şi mai rodnică. După ce Ir­ma a răspuns la cele cîteva întrebări ce i s-au pus, membrii de partid au votat în unanimitate pentru primirea ei în partid Pentru Irma, după cum ea a spus, au fost clipe de neuitat. ★ 17 februarie. De la adunarea organizaţiei de bază nu a trecut nici o lună. Irma Mi­hály se găseşte în fa­ţa biroului comitetu­lui raional de partid. Mulţi dintre membrii biroului o cunoşteau din deplasările pe te­ren, din muncă. Bi­roul a confirmat ho­­tărîrea adunării orga­nizaţiei de bază. In aceeaşi zi, Irma Mi­hály a primit şi car­netul roşu­ de mem­bru al P.C.R. S-a întors acasă cu puteri înzecite, cu hotărîrea de a fi me­reu exemplu în mun­că. O. FECHETE ★ Lucrări de mică mecanizare La întreprinderea de utilaje pentru indus­tria uşoară din Tg.­­Mureş s-a întocmit un plan pentru solicita­rea de credite ram­bursabile în scopul fi­­­nanţării lucrărilor de mică mecanizare pe anul 1966. Planul cu­prinde un număr de 9 lucrări a căror va­loare se ridică la su­ma de 473.000 de lei. Amintim cîteva din o­­biectivele prevăzute: achiziţionarea a 5 ciocane pneumatice care vor servi la me­canizarea într-o mare parte a operaţiilor de curăţire a pieselor tur­nate din fontă. Pentru continua îm­bunătăţire a modele­lor de lemn ce se execută în cadrul în­treprinderii, se va in­stala un uscător de cherestea, dotat cu un ventilator. Valoarea a­­cestei lucrări va fi de 200.000 lei; se va con­strui o maşină de tip levier, pentru­ rectifi­carea plană; se va rea­liza o maşină univer­sală de găurit; de ase­menea se va construi o maşină pentru ascu­ţit pînzele de ferăs­trău la maşina de de­bitat metale. Mai amintim exe­cutarea unei instalaţii în valoare de 40.000 lei care va servi, cu ajutorul unui electro­­plan, la ridicarea pie­selor grele la diferite maşini-unelte. Eficienţa economică a tuturor celor 9 lu­crări prevăzute în pla­nul de mică mecaniza­re, va fi în primul an de funcţionare de a­­proape 200.000 de lei. Prima lucrare de mică mecanizare va intra în funcţiune la data de 30 aprilie. Proiectul planului de mică me­canizare a fost înain­tat băncii spre apro­bare, la începutul lu­nii februarie. Se re­marcă faptul că valoa­rea lucrărilor cuprinse în planul de mică me­canizare, anul acesta este cu 65 la sută mai mare faţă de anul tre­cut. ARTHUR WITTNER corespondent voluntar Conferinţele raionale ale femeilor In perioada 13—27 februarie a. c. au avut loc conferinţele raionale ale femeilor din re­giunea noastră. Ultimele con­ferinţe au avut loc sîmbătă şi duminică, în oraşul Tg.-Mureş, precum şi în raioanele Tg.-Mu­­reş, Luduş, Tîrnăveni, Odorhei şi Ciuc. Conferinţele au dezbă­tut activitatea comitetelor raio­nale ale femeilor, desfăşurată în perioada de la ultimele ale­geri şi pînă în prezent şi au ales noile comitete, precum şi delegatele la conferinţa regio­nală a femeilor. Dările de seamă au scos în evidenţă aportul femeilor la în­tărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de pro­ducţie, la acţiunile de interes obştesc, pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor. Propunînd măsurile pentru ac­tivitatea de viitor, femeile s-au angajat să lupte cu forţe spo­rite pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le revin din Do­cumentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Grădiniţa muzicală de la Casa de cultură a sindicatelor MEDIC DE TARA — Sunt aproape şase ani de atunci. După o practică de un an la Corbeni, „sediul“ uria­şului izvor de lumină şi forţă de pe Argeş, am fost numit medic de circumscripţie la Brincoveneşti, raionul Reghin. Cu aceste cuvinte a început medicul Victor Florea să-mi istoriseas­că drumul parcurs în primii ani după părăsi­rea băncilor facultăţii, greutăţile întîmpinate, satisfacţiile muncii. Cînd a venit la Brincoveneşti, medicul nu prea avea experien­ţă. Avea în schimb în suflet o flacără care ar­dea puternic, aceea a dragostei faţă de oa­meni Dragostea faţă de oameni constituie de altfel legea legilor pentru fiecare medic. Fără această însuşire, oricîtă experienţă ar a­­vea, oricît de bine ar fi pregătit, nu poate fi un medic adevărat. La ţară, condiţiile de muncă şi de viaţă ale medicului se deose­besc de cele de la oraş. — Dar — ne decla­ră dr. Victor Florea — condiţiile nu contează. Mai presus de toate este misiunea căreia te-ai dedicat, aceea de a apăra sănătatea oa­menilor. Fireşte, la început n-a fost uşor. In 1960, dispensarul din Brînco­­veneşti era slab utilat. In afară de două pen­se, două bisturie şi al­te cîteva mărunţişuri, dispensarul nu avea nimic. Acum însă, prin grija statului, prin stră­duinţa medicului, dis­pensarul dispune de un cabinet de consultaţii, altul stomatologic şi de tratamente, dotate cu aparatura necesară. A­­paratul Röntgen, colpo­­scopul, sterilizatorul central, pupinele elec­trice, autoclavă orizon­tală cu presiune, instru­mentele de mică chi­rurgie, permit cadrelor medicale îmbunătăţirea continuă a asistenţei medicale. Dispensarul dispune şi de un labo­rator, în cadrul căruia se fac analize morfolo­gice de sînge, probe hepatice, analize com­plete de urină şi altele. — Care a fost cea mai mare satisfacţie a­­vută în cariera dv. de medic? — Răspunsul la a­­ceastă întrebare nu-i uşor de dat. Nu de alta, dar un medic are satisfacţii zi de zi, ceas de ceas, care sunt foar­te greu de clasificat. Şi, ce satisfacţie poate fi oare mai mare, decît aceea de a vedea pre­lungită viaţa semenilor tăi, prin eforturile şi sîrguinţa ta l­a miezul nopţii. Ci­neva bate la uşă. Cît ai clipi din ochi, medicul este îmbrăcat şi „înar­mat" cu instrumentele necesare pentru orice eventualitate. Este che­mat urgent la o pacien­tă, a cărei viaţă e în pericol. Pacienta era Ana Bancs, mamă a 11 co­pii. Starea gravă impu­nea luarea de măsuri urgente. Cea mai mică întîrziere putea să cos­te o viaţă de om. In plus, 11 copii rămaşi fără de mamă. Dacă era undeva în­­tr-un oraş, pentru me­dic era uşor. Aici, la ţară însă situaţia se schimbă. Medicul tre­buie să stea pe proprii­le picioare, deoarece în cazurile urgente nu are cu cine se sfătui asupra măsurilor ce trebuie luate. Aşa ca, în cadrul circumscrip­ţiei, singur trebuie să decizi ce trebuie făcut, simţind în orice mo­ment marea răspundere medicală şi socială pentru munca ta. Poştaşul aduce o scrisoare Un pacient din Deda mulţumeşte medicului pentru aten­ţia şi sfaturile înţelepte ce i le-a dat. Omul es­te sănătos tun. Este recunoscătoare medicului şi Paula Sza­bó din Brincoveneşti. Ziua şi noaptea, pe timp frumos sau pe ploaie ori viscol, doc­torul Victor Florea e la datorie. — In cadrul circum­scripţiei desfăşurăm o muncă intensă şi per­manentă pentru preve­nirea bolilor. De exem­plu, încă din 1963 am început depistarea ero­ziunilor de stări pre­­canceroase la femei, supunîndu-le unui exa­men cu colposcopul. In anul 1964 am înce­put depistarea T.B.C. şi acţiunea de tubercu­­lină. O atenţie deose­bită am acordat şi a­­cordăm afecţiunilor a­­cute ale aparatului res­pirator la copii. Perio­dic ţinem conferinţe în legătură cu cauzele u­­nor boli, organizăm cursuri, cum este, de exemplu, „şcoala ma­mei", care funcţionea­ză şi în prezent la Lue­­riu şi Brincoveneşti şi care se bucură de o mare apreciere din par­tea femeilor. Privesc o situaţie sta­tistică referitoare la a­­nul 1965. In dreptul coloanei „mortalitatea infantilă" pe anul tre­cut s-a înscris zero. Ia­tă deci o cifră care de­monstrează mai mult ca orice răspunderea pentru om, pentru so­cietate a cadrelor me­dicale. Anul trecut, prin cabinetele dispen­sarului s-au perindat peste 8 000 de pa­cienţi, ţărani coopera­tori din Brincoveneşti, Suseni, Lueriu şi Săcal, precum şi din alte sa­te vecine care nu ţin de această circumscrip­ţie. — La realizările ob­ţinute în ocrotirea să­nătăţii populaţiei — ne spune dr. Victor Flo­rea — şi-au adus con­tribuţia toţi lucrătorii circumscripţiei: Vasile Todea, oficiant sanitar, Ilie Buiu, agent dezin­­fector, Rozalia Sütő, soră de ocrotire, Mihai Barta, vizitiu ş. a. La ţară, după cum arătam mai sus, con­diţiile de muncă şi de viaţă diferă de cele de la oraş. De multe ori, chemat urgent, medicul trebuie să meargă prin ploaie, prin vînt cu că­ruţa sau pe jos. Victor Florea face acest lucru cu multă pasiune. P. POPSOR Perspectivele industriei chimice (Urmare din pag. 1) la această categorie de îngrăşă­minte, care va creşte de două ori faţă de 1965. In vederea rea­lizării acestor sarcini urmează să intre în producţie noi linii teh­nologice şi instalaţii la combi­natele de la Turnu Măgurele şi Tg.-Mureş şi va spori capacitatea fabricii de amoniac de la Combi­natul chimic din Făgăraş. In afară de îngrăşăminte, chimiştii vor trimite agriculturii cantităţi spo­rite de antidăunători, insecto­­fungicide şi biostimulatori. Pa­ralel cu creşterea producţiei, lu­crătorii din industria chimică se preocupă de îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii acestor produse. — Desigur că preocupări similare există şi în celelalte ramuri ale chimiei. Bineînţeles. In domeniul me­talurgiei neferoase, producţia de alumină trebuie să crească de trei ori, de aluminiu de 5,4 ori, iar de zinc de cuptor cu 69 la sută comparativ cu reali­zările anului care a trecut. A­­ceste sporuri le vom obţine prin atingerea parametrilor pro­iectaţi la uzinele de la Oradea şi Slatina şi ca urmare a intră­rii în producţie a Fabricii de prelucrare a concentratelor plumbozincoase de la Copşa Mică. Tot în acest an se prevede dezvoltarea în continuare a in­dustriei de celuloză şi hîrtie prin punerea în funcţiune la Complexul industrial de la Brăi­la, a instalaţiilor din etapa a doua pentru o capacitate anua­lă de fabricaţie de 50.000 tone hîrtie şi 40.000 tone celuloză şi prin ajungerea la parametrii prevăzuţi în proiect a instala­ţiilor combinatului de la Călă­raşi, înfăptuirea acestor obiecti­ve va conduce la obţinerea unui spor de producţie echiva­lent unei creşteri de 24,5 la su­tă la celuloză şi de 17 la sută la hîrtie,. In industria de medicamente, prin dezvoltarea capacităţilor de producţie, lărgirea gamei de sortimente, perfecţionarea teh­nologiilor, îndeosebi în fabrici­le de sinteză şi biosinteză, va­loarea medicamentelor şi a pro­duselor medicamentoase va creşte cu 7,3 la sută faţă de 1965. Colectivele fabricilor de medicamente, în colaborare cu cercetătorii din acest domeniu, desfăşoară o intensă acţiune de încadrare a tuturor produselor în condiţiile calitative prevăzu­te de ultima noastră farmaco­­pee şi la nivelul celor mai exi­gente farmacopei străine. — Legat de înfăptuirea prevederilor de plan v-am ru­ga să ne indicaţi cîteva din preocupările cercetătorilor din unităţile care aparţin mi­nisterului. Tematica planurilor de cerce­tare ale institutelor, laboratoa­relor centrale şi uzinale cuprin­de probleme legate de lărgirea gamei de produse în special a celor care se mai importă, de valorificarea superioară a mate­riilor prime — gaze, produse petrolifere, diverse minereuri, paie, stuf etc. — modernizarea unor procese tehnologice în ve­derea ridicării producţiei şi a calităţii produselor. In acelaşi scop s-au luat mă­suri de a se constitui, pe prin­cipalele probleme ale produc­ţiei, colective de proiectanţi, cercetători din institutele depar­tamentale, laboratoarele uzina­le, institutele de învăţămint superior şi Arab­emîp. Printre problemele care, de asemenea, trebuie soluţionate cu prioritate în cursul anului citez cele privind introducerea în fabricaţie a îngrăşămintelor complexe, a unor noi sortimen­te de fibre chimice, mase plas­tice, cauciucuri sintetice, fabri­carea unor noi produse fitofar­­maceutice cu o sferă mai lar­gă de acţiune în combaterea dăunătorilor şi definitivarea pro­ceselor tehnologice pentru pre­lucrarea zăcămintelor de sulf şi potasiu.­­ Presupun că realizarea planului valoric şi pe sorti­mente este condiţionată în primul rînd de modul cum întreprinderile de construcţii şi montaj îşi vor îndeplini sarcinile ce le revin în anul în curs. Intr-adevăr, conducerea mi­nisterului, direcţiilor generale şi întreprinderilor se preocupă în­deaproape de găsirea unor mij­­loace şi căi care să asigure in­trarea în funcţiune a noilor obiective cel mai tîrziu la ter­menele planificate şi conform graficelor întocmite. O proble­mă căreia îi acordăm, de ase­menea, o atenţie deosebită es­te aceea a organizării superioa­re a procesului de producţie care să asigure folosirea la în­treaga capacitate a instalaţiilor moderne de care dispun între­prinderile construite în ultimii ani. Unele întreprinderi noi, prin­tre care Uzinele de alumină de la Oradea, de aluminiu de la Slatina, Combinatul de la Că­lăraşi, fabrici din Complexul in­dustrial Brăila, nu lucrează încă la indicii de producţie prevă­zuţi în proiect. In vederea înlă­turării acestor neajunsuri, a pu­nerii în valoare a noi rezerve interne, a ridicării neîncetate a calităţii produselor, a sporirii productivităţii muncii şi reduce­rii preţului de cost, pe baza in­dicaţiilor conducerii partidului, conducerea ministerului a sta­bilit ca în fiecare întreprindere să se alcătuiască colective com­puse din cadre cu o temeinică pregătire tehnică, economică şi o bogată experienţă în produc­ţie. Aceste colective şi-au înce­put activitatea chiar din prima lună a anului şi aşteptăm roa­dele acestora. (Agerpres) STEAUA ROȘIE Parcul de utilaje forestiere poate fi folosit mai eficace (Urmare din pag. 1) I. F. Gheorghieni nu a fost utilizat la capacitate. Din cauza neapro­­vizionării ritmice cu bușteni, ran­damentul lui a fost scăzut. Servi­ciul tehnic și conducerea admi­nistrativă nu trebuie să scape din vedere faptul că dacă funicularele figurează numai în registrul de mecanizare şi nu sunt utilizate, nu aduc nici o contribuţie la creşte­rea gradului de mecanizare a fa­zei de scos­ apropiat a lemnului. Zăpada abundentă din prima ju­mătate a lunii ianuarie a. c. a prins nepregătite brigăzile şi echi­pele care deservesc instalaţiile cu cablu. Ele au uitat că principala condiţie a ridicării randamentului funicularelor este asigurarea unor stocuri suficiente de buşteni şi de lemn despicat la rampele de încăr­care şi datorită acestui fapt cu fu­nicularele s-a apropiat mai puţin de 70 la sută din cantitatea de lemn planificată a se scoate şi a­­propia din parchete cu ajutorul acestor mijloace tehnice. Toate aceste exemple ne de­monstrează că întreprinderile fo­restiere din regiunea noastră dis­pun de suficiente rezerve în folo­sirea instalaţiilor cu cablu, care puse în valoare vor duce la creş­terea eficacităţii lor. Randamentul funicularelor mai este influenţat şi de alţi factori? Fără îndoială că da. Faptele arată că eficienţa lor economică poate creşte substanţial atît prin utili­zarea intensivă cît şi extensivă a parcului de care dispune D.R.E.F. Mureş. Puţine servicii tehnice ur­măresc felul cum sunt deservite funicularele, cîte lucrează zilnic şi cîte stau, dacă ele sunt exploa­tate raţional sau nu. Astfel, dato­rită neaprovizionării ritmice cu buşteni la lămpile de încărcare din parchete, vitezelor excesive la coborîrea încărcăturilor, defec­ţiunilor repetate şi lipsei pieselor de schimb, parcul de funiculare al întreprinderilor din Odorhei şi Reghin nu a fost folosit tot tim­pul la capacitate, încărcăturile pe cursă sunt de multe ori prea mici ceea ce duce la o utilizare neeconomică a unor instalaţii cu cablu. Brigăzile com­plexe cu plata muncii în acord global, echipele ce pregătesc sar­cinile la lămpile de sus au dato­ria să utilizeze cît mai eficace aceste mijloace prin încărcarea lor la capacitatea maximă. Numai printr-o preocupare atentă faţă de starea mijloacelor tehnice, printr-o amplasare raţională în parchete şi printr-o deservire calificată, gradul de utilizare a parcului va creşte în anul acesta. Creşte fondul de cărţi al bibliotecii I.M.F. In fondul bibliotecii I.M.F. din Tg.-Mureş au intrat în acest an peste 1.000 de cărţi şi publicaţii periodice. Ele se referă la cele mai noi cuceriri ale ştiinţelor medicale de pe toate meridiane­le globului, venind în sprijinul muncii de cercetare a specialişti­lor din acest centru universitar, îmbogăţirea continuă a biblio­tecii cu cele mai noi cărţi şi pu­blicaţii se datoreşte relaţiilor de schimb. Astfel, biblioteca are relaţii de schimb cu peste 125 de edituri, instituţii ştiinţifice şi biblioteci universitare din 22 de țări. ore preţioase... Pe adresa sutelor de între­prinderi din ţară sosesc mereu diverse utilaje noi, de nivel teh­nic superior. O parte din aceste maşini sunt voluminoase şi de cele mai va­riate forme. Din această cauză, ele nu se pot înscrie întotdea­una în gabaritul de cale ferată. In astfel de situaţii li se prescriu condiţii speciale de circulaţie pînă la destinaţie: restricţii de viteză, însoţitori etc. De mai multă vreme, astfel de maşini şi piese deosebite sosesc mereu pe adresa Termocentralei din Iernut. Pînă la Luduş, vagoa­nele încărcate au sosit în cele mai bune condiţii. In continuare însă n-au mai putut circula din lipsa de gabarit la podul-pasa­­jul superior — de lîngă halta Bogata-Mureşului. încărcătura vagoanelor era ne­obişnuită. întrecea înălţimea ga­baritului de încărcare. Podul de pe şoseaua comunală nu permi­te trecerea. Vagoanele staţionau, orele treceau iar indicatorii de rulaj-vagon se înrăutăţeau me­reu. Se impunea un mod de solu­ţionare urgent, la un preţ de cost redus. Singurul care putea să intervină cu promptitudine era colectivul districtului de po­duri din Tg.-Mureş. Aşa s-a şi în­­tîmplat. Specialiştii de la linie şi poduri au calculat, au cîntărit cele mai bune metode de a in­terveni într-un astfel de caz. Ca­lea cea mai bună s-a dovedit desfacerea imediată a dalei po­dului rutier şi refacerea lui la o înălţime mai mare cu 40 cm. S-a trecut de urgenţă la apli­carea planului. O dată cu desfa­cerea dalei, trenul a trecut pen­tru descărcare la termocentrală. In acelaşi timp, circulaţia rutieră a fost dirijată în altă direcţie, unde s-a improvizat un nivel special, cu pază şi barieră, pînă la refacerea podului conform noilor cerinţe. Cu muncă însufleţită, plină de elan, feroviarii districtului de poduri din Tg.-Mureş au asigurat transportul utilajelor şi reface­rea podului înainte de termenul prevăzut. Ceferiştii tîrgumureşeni au tre­cut cu succes încă un examen. I. TEKERES tehnician Primăvara se anunţă SÎNTEM PREGĂTIŢI SĂ O ÎNTÎMPINĂM? (Urmare din pag. 1) fost făcute, dar le lipsesc se­minţele. Agrosemul nu dispune de seminţe de ardei, varză tim­purie şi alte legume care tre­buiau deja însămînţate. Această situaţie trebuie îndreptată cît mai urgent. Tot în Reghin am întîlnit şi o situaţie care nu poa­te fi socotită chibzuită. Agro­semul a lichidat prăvălia cu se­minţe de legume de unde se puteau aproviziona pînă acum cu seminţele necesare producă­torii particulari. Dacă această măsură a fost totuşi luată, tre­buia găsită pînă acum modali­tatea de a se valorifica semin­ţele de legume prin unităţi ale Agevocoopului, pentru că altfel cultivatorii din Rechin sunt ne­voiţi să vină la Tg.-Mureş sau la cooperativele săteşti pentru a se aproviziona cu seminţele de legume de care au nevoie. Seminţele de porumb sunt şi totuşi... In raionul Reghin ritmul în care se desfăşoară schimbul se­minţelor de porumb nu poate fi încă socotit satisfăcător deşi a­­supra acestui lucru ziarul nos­tru a mai atras odată atenţia. Din 194 tone de porumb pen­tru sămînţă cît trebuiau pre­schimbate, în cooperativele agri­cole au fost aduse abia 90 to­ne. Din cele 31 de cooperative agricole existente în raion, doar 19 şi-au ridicat seminţele de ca­re au nevoie. Printre cooperati­vele agricole care şi-au adus la timp sămînţa de porumb se nu­mără cele din Logig, Beica, Lue­riu, Aluniş, Petelea şi Fărăgău. Alte cooperative agricole, cum sînt şi cele din Ercea, Băla şi Milaş încă n-au preschimbat nici un bob de porumb. Consiliul de conducere şi specialiştii din aces­te unităţi au fost anunţaţi în re­petate rînduri de Consiliul a­gricol raional să-şi ridice neîn­­tîrziat sămînţa. Oare tovarăşii care răspund de această treabă nu pot fi determinaţi în nici un fel să-şi îndeplinească prompt o sarcină? Nici tov. ing. Nagy De­­zideriu de la cooperativa agri­colă din Voivodeni, o unitate de altfel fruntaşă, nu-şi face bă­taie de cap cu asigurarea şi con­diţionarea seminţelor. Probele la laborator au fost trimise cu în­tîrziere, iar seminţele de po­rumb n-au fost încă ridicate. Po­rumbul n-a fost încă adus nici în cooperativa din Breaza. In a­­ceastă cooperativă există şi o altă situaţie care trebuie să dea de gîndit. Fabrica de conserve Mureşeni, cu care cooperativa a contractat 70 ha cu mazăre, a cerut să i se trimită notă de disponibil la bancă pentru su­ma de 48.300 lei, costul semin­ţei care urmează să i se asigu­re. Cooperativa a trimis un om cu nota cerută şi cu un camion să ridice sămînţa, dar tovarăşii de aici i-au spus că nu pot elibe­ra seminţele pentru că nu au buletinul de analiză. Mazărea poate fi însămînţată acum în ori­ce zi. Cînd cred tovarăşii de aici că le vor trimite cooperati­velor seminţele necesare, după ce va trece epoca optimă de în­­sămînţare? ★ In multe cooperative agricole sînt deja create condiţii bune începerii însămînţărilor din pri­ma urgenţă. De aceea, deficien­ţele ce mai există în unele uni­tăţi în terminarea pregătirilor în vederea începerii campaniei de primăvară trebuie grabnic înlă­turate. Consiliile agricole raio­nale au sarcina să intervină mai operativ în această privinţă, să urmărească asigurarea la timp cu seminţe şi îngrăşăminte, pune­rea la punct a maşinilor şi între­gului utilaj necesar, să insiste a­­supra terminării organizării mun­cii şi a stabilirii sarcinilor pe brigăzi şi echipe.

Next