Steaua Roşie, mai 1966 (Anul 18, nr. 102-126)

1966-05-03 / nr. 102

MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ (Urmare din pag. V transpună în fapte vastul şi însu­­fleţitorul program de dezvoltare multilaterală a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Semnificaţia acestei zile este simbolizată de marele glob pă­­mîntesc, care domină piaţa de la înălţimea tribunei centrale, deasu­pra căruia se înalţă un mare steag roşu cu data festivă 1 Mai, pe panglica purpurie ce o înconjoară este înscrisă chemarea de luptă. „Proletari din toate ţările uni­­ţi-văSteme ale partidului şi pa­triei încadrează tribuna centrală. In partea cealaltă a pieţii, în cen­tru, se înalţă un mare medalion cu portretele dascălilor proletaria­tului — Marx-Engels-Lenin. Flutu­­rînd în adierea vîntului de primă­vară, flamuri purpurii se îngemă­nează cu tricolorul steagurilor pa­triei. Sute de drapele se înalţă deasu­pra mulţimii aflate în piaţă pentru a lua parte la miting. Oamenii muncii poartă stemele partidului şi ţării, tablouri ale lui Marx, En­gels, Lenin, al fiului credincios al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej, portretele membri­lor Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., grafice ilustrînd realizări ale economiei noastre naţionale, nenumărate buchete de flori. Sen­timentele internaţionaliste de care sunt animaţi îşi găsesc expresia în cuvintele de salut adresate popoa­­relor frăţeşti ale ţărilor socialiste, oamenilor muncii din lumea în­treagă. Aerul vibre­v­a de urările reluate de mii de glasuri şi care sunt în­scrise pe mari pancarte deasupra tribunelor: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncito­rilor de pretutindeni!", „Trăiască Partidul Comunist Român, condu­cătorul încercat al poporului, in­spiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre!", „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România!", „Trăiască poporul român, construc­tor al socialismului!", „Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale!", „Trăiască pacea şi prietenia între popoare!". Ora 9. Miile de oameni ai mun­cii aflaţi în piaţă salută cu aplauze şi urale îndelungi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Dră­­ghici, Petre Borilă, Constantin, Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, pe membrii supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretarii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe viceprecedinţii Conciliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri care urcă în tribuna oficială. In tri­buna oficială iau loc, de aseme­nea, membri şi membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt prezenţi conducătorii organizaţiilor de ma­să şi ai instituţiilor centrale, repre­zentanţi ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor bucureştene, numeroşi frun­taşi în întrecerea socialistă, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri supe­riori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noas­tră şi alţi membri ai corpului di­plomatic. Asistă numeroşi oaspeţi de peste hotare, invitaţi la sărbătorirea Zi­lei internaţionale a oamenilor muncii. Răsună solemn acordurile Imnu­lui de stat al Republicii Socialiste România, începe mitingul — preludiu al marii demonstraţii a oamenilor muncii. El este deschis de tovară­şul Florian Dănălache, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti, la cuvîntul tovarăşul Paul Nicu­lescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea este subliniată în re­petate rînduri de aplauze şi urale îndelungate. Mitingul ia sfîrşit într-o atmos­feră de puternică însufleţire. Douăzeci de trompeţi vestesc apoi sosirea pionierilor. Intr-o continuă revărsare, copii, îmbrăcaţi în costu­me de culoarea cerului de primă­vară, pătrund în marea piaţă legă­­nînd în mîinile tinere flori de toa­te culorile curcubeului; parcă vin în coloană înseşi poienile şi live­zile ţării. In frunte o gardă de zece pionieri poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organi­zaţiei lor. In timp ce peste piaţă aerul de primăvară vibrează de uralele co­piilor care scandează numele drag, al partidului, un stol de fetiţe şi băieţi urcă la tribună şi oferă conducătorilor de partid şi de stat buchete de flori. Flori pentru Par­tidul Comunist Român , părinte­le iubit al copiilor ţării, flori pen­tru cei 45 de ani de lupte şi de victorii ai partidului, flori pentru cei care conduc minunatul nostru popor către culmile civilizaţiei so­cialiste. Care alegorice trec prin faţa tribunelor încărcate cu sim­boluri înfăţişînd viaţa fericită a copiilor noştri, multiplele activi­tăţi prin care se pregătesc să de­vină constructori destoinici şi pu­ternici, „schimbul de mîine", ca­pabil să ducă mai departe steagul victoriilor cîştigate de părinţii lor. După pionieri — însoţiţi tot timpul de aplauzele celor din tri­bune — pătrund în piaţă oamenii muncii. E o revărsare de forţă şi en­tuziasm. In fruntea coloanelor de demonstranţi e purtată de braţe vînjoase de muncitori, o mare lo­zincă — „Trăiască 1 Mai". Urmează grupuri de muncitori purtînd portrete ale clasicilor marxism-leninismului. Alte grupuri compacte aduc stemele Partidului Comunist Român şi Republicii So­cialiste România încadrate de rîn­duri nesfîrşite de steaguri roşii şi tricolore. Citim pe mari pancarte cuvinte de salut adresate în această zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc popoarelor frăţeşti din ţările socialiste. Apropiatul eveniment din viaţa ţării noastre este întruchipat de urarea: „Trăiască a 45-a aniversare a Partidului Comunist Român". In şuvoiul uriaş al demonstranţilor se văd portretele conducătorilor par­tidului şi statului nostru. Tabloul măreţelor înfăptuiri, cu care se mîndreşte poporul este re­dat în graiul solemn dar elocvent al graficelor şi cifrelor. Bucureşte­­nii ţin să raporteze realizările cu care ei întîmpină aniversarea par­tidului. Cifrele înscrise pe panouri evidenţiază noi şi importante suc­cese. Volumul global al producţiei industriale a Capitalei este în pre­zent de 2,28 ori mai mare decît în 1959, iar ritmul anual de creş­tere a producţiei a fost în perioa­da 1950—1965 de 14,7 la sută. Bucureştiul, cel mai important centru industrial al ţării, produce aproape un sfert din întreaga pro­ducţie industrială. Munca harnică, plină de abnegaţie a colectivelor din întreprinderile industriale ale Capitalei se oglindeşte în succese­le obţinute în îndeplinirea sarci­nilor planului de stat pe primul trimestru al anului 1966, în pro­porţie de 101,9 la sută, în îmbu­nătăţirea continuă a calităţii pro­duselor la nivelul cerinţelor actua­le ale tehnicii moderne. „De partid condus poporul îşi clădeşte viitorul" — „Cel de-al nouălea Congres, nou imbold pen­tru progres", sunt lozinci pe care mii de demonstranţi le scandează plini de însufleţire. Pentru ei, pen­tru toţi oamenii muncii, realizările remarcabile dobîndite în dezvolta­rea economiei şi culturii sunt in­disolubil legate de politica înţe­leaptă a partidului, de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Trei coloane şi-au unit, aici în piaţă, rîndurile compacte pline de dinamism. Păstrînd tradiţia, des­chid demonstraţia cei ce muncesc în raioanele „23 August", „Tudor Vladimirescu" şi „Griviţa Roşie". In frunte sunt colectivele marilor întreprinderi constructoare de ma­şini „23 August", „Timpuri Noi" şi „Griviţa Roşie". Cu puternice aplauze sunt pri­miţi muncitorii uzinelor construite în ultimii ani, printre care, fabri­ca de maşini-unelte şi agregate şi cea de ţevi sudate, întreprinderea de piese de radio şi semiconduc­tor! — Băneasa, Complexul pen­tru industrializarea lemnului de la Pipera. Cîteva grafice înfăţişează dezvol­tarea impetuoasă a construcţiilor Capitalei care a devenit tot mai frumoasă, mai modernă. Noi şi im­punătoare clădiri completează pei­sajul bucureştean; numai în pe­rioada 1959—1965 s-au construit peste 76.000 de apartamente, pre­cum şi un număr însemnat de edi­ficii social-culturale. Printre demonstranţi se află nu­meroşi lucrători în domeniul ştiin­ţei din institutele de cercetări şi proiectări departamentale şi ale A­­cademiei Republicii Socialiste Ro­mânia. In rîndurile coloanelor se află şi mulţi dintre creatorii noştri de valori spirituale: scriitori, com­pozitori, mînuitori ai penelului, sculptori — cei chemaţi în epoca noastră să ridice spre culmi tradi­ţiile înaintate ale culturii româneşti, să-i îmbogăţească patrimoniul şi să contribuie la dezvoltarea conştiin­ţei socialiste, salută din toată ini­ma ziua de azi, marea sărbătoare a muncii. In mijlocul coloanelor care stră­bat Piaţa Aviatorilor, un grup de oameni în alb. Sunt medici, chi­­mişti, biologi, farmacişti. In pre­zent, Republica Socialistă Româ­nia se află printre primele zece ţări din lume în ceea ce priveşte numărul medicilor raportaţi la nu­mărul de locuitori. Mesagerii tineretului studios, veniţi la demonstraţie, îşi exprimă, cu elanul specific tinereţii, recu­noştinţa fierbinte pentru condiţiile de viaţă şi de studiu ce le sunt create. Braţ la braţ cu ei sunt co­legi de-ai lor din zeci de ţări ale lumii care studiază la Bucureşti, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale, îşi fac apariţia în piaţă grupuri de oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. In sunetele vesele ale tarafului, în piaţă se încing hore. Pe o mare pancartă este scrisă lozinca „Tră­iască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare". Zecile de mii de oameni ai muncii care demonstrează în piaţă au braţele încărcate cu flori, flutu­ră eşarfe multicolore, dau drumul la baloane multicolore, porumbei care se înalţă în văzduh. Exprimîn­­du-şi solidaritatea cu cei ce mun­cesc de pretutindeni, dînd glas sentimentelor internaţionaliste, de­monstranţii fac urări pentru întă­rirea unităţii ţărilor socialiste, a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a lup­tătorilor de pretutindeni pentru pace şi progres social. Impresiile bogate şi variate se contopesc într-o singură imagine, aceea a omului muncii liber din patria noastră — român, maghiar, german şi de alte naţionalităţi — conştient de răspunderile sale, op­timist, încrezător în forţele lui creatoare. Şi această imagine este străbătută de uriaşa forţă a celui care dă vieţii noastre noi de astăzi strălucire, profunzimi şi sensuri majore — Partidul Comunist Ro­mân. Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală ia sfîrşit cu tradiţio­nala paradă a sportivilor. In mij­locul coloanelor se află un car alegoric ce ilustrează puternica dezvoltare a sportului de masă din ţara noastră cuprinzînd astăzi pes­te 4 milioane de tineri şi tinere. In piaţă, deasupra căreia mai stăruie încă ecoul marii demon­straţii, ce a durat patru ore, ră­sună din mii de piepturi imnul de luptă al clasei muncitoare de pre­tutindeni — Internaţionala. „ Entuziaste demonstraţii şi mi­tinguri consacrate zilei de 1 Mai au avut loc şi în alte localităţi din ţară. In cursul după-amiezii de 1 Mai şi în ziua de 2 mai, sute de mii de oameni ai muncii din Capitală şi din alte oraşe ale ţării au luat parte la manifestări culturale, ser­bări populare şi cîmpeneşti, între­ceri sportive, care au avut loc în săli de festivităţi, parcuri şi pe te­renuri sportive. (Urmare din pag. 1) unicul reprezentant al poporului sud-vietnamez. Incercînd să stăvilească mersul înainte al omenirii, cercurile agre­sive imperialiste organizează com­ploturi, provocări, presiuni politi­ce şi economice, intervenţii mili­tare şi represiuni îndreptate împo­triva intereselor şi securităţii po­poarelor. Poporul român este so­lidar cu lupta popoarelor din în­treaga lume pentru libertate şi in­dependenţă, este alături de popoa­rele Asiei, Africii şi Americii La­tine în lupta lor împotriva colo­nialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea de sine stătă­toare a economiei şi culturii pe calea progresului. Transmitem mesajul de solidari­tate internaţionalistă al poporului român clasei muncitoare, tuturor forţelor înaintate din ţările capi­taliste, care luptă împotriva domi­naţiei monopolurilor, a exploatării şi asupririi, pentru democraţie, progres şi independenţă naţională Partidul nostru adresează cu a­­cest prilej un cald salut tovărăşesc tuturor partidelor comuniste fră­ţeşti — organizatori şi conducă­tori ai luptei popoarelor pentru eliberare socială şi naţională — or­ganizaţiilor şi mişcărilor democra­tice, progresiste şi socialiste. Ex­primăm deplina noastră simpatie şi sentimentele de solidaritate faţă de luptătorii pentru cauza liber­tăţii şi fericirii popoarelor — co­munişti, patrioţi şi alţi militanţi progresişti — care în numeroase ţări capitaliste şi coloniale înfrun­tă cu dîrzenie şi eroism prigoana şi teroarea, condiţiile­ grele ale luptei ilegale, cu încrederea ne­clintită în victoria idealurilor de libertate şi dreptate socială. Avînd convingerea profundă că de cea mai mare însemnătate pen­tru victoria cauzei socialismului şi păcii este coeziunea ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste mon­diale, că interesele şi ţelurile co­mune ce unesc partidele comunis­te frăţeşti sînt precumpănitoare şi mai puternice decît deosebirile de vederi, partidul nostru a făcut şi va face şi în viitor tot ce depin­de de el pentru întărirea unităţii sistemului mondial socialist şi a mişcării comuniste internaţionale. Manifestîndu-se activ pe arena mondială, România desfăşoară o activitate perseverentă pentru îm­bunătăţirea climatului internaţio­nal, asigurarea securităţii europe-­­ ne, promovează raporturi de bună ■ vecinătate şi prietenie între ţările­­ balcanice, dezvoltă relaţii de cola- I borare cu toate statele, indiferent­­ de orînduirea lor socială. Poporul I român îşi exprimă încrederea că ■ prin acţiunea unită şi hotărîtă, în I vederea preîntîmpinării războiului, I a tuturor celor cărora le sînt Scumpe interesele fundamentale I ale umanităţii, cauza păcii va * triumfa!­­ Tovarăşi, Anul acesta sărbătorim 1 Mai ■ în preajma unui măreţ eveniment I — împlinirea a 45 de ani de la I crearea Partid­­ui Comunist Ro- I mân, aniversare scumpă clasei I muncitoare, întregului nostru po- * por. De-a lungul întregii sale exis- 8 tențe, partidul nostru comunist I n-a cunoscut îndatorire mai înaltă • decît slujirea plină de devotament I şi abnegaţie a intereselor poporu- ■ lui şi patriei, a cauzei socialis-­­ mului. I Mai puternic decît oricînd, re­­­ unind în rîndurile sale peste un I milion şi jumătate dintre cei mai I înaintaţi muncitori, ţărani şi inte-­­­lectuali, urmat cu încredere ne- | strămutată de întregul popor, Par-­­ tidul Comunist Român îşi îndepli- I neşte cu cinste rolul de detaşa-­­ ment de avangardă al clasei mun- a citoare, de forţă politică condu-­­ cătoare a societăţii noastre. Con- * ducerea partidului nostru este­­ ferm încredinţată că muncitori- | mea, ţărănimea, intelectualitatea, ■ toţi oamenii muncii, vîrstnici şi ti- I ne.n, bărbaţi şi femei, de toate na- * ţionalităţile, vor munci cu toată | energia şi priceperea pentru ca | patria noastră, liberă şi stăpînă pe ■ destinele sale, să devină tot mai I puternică, să realizeze noi şi tot ’ mai mari progrese pe drumul ci- I vilizaţiei socialiste! ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii | internaţionale a celor ce mun- I cesc! * Trăiască Republica Socialistă Ro- I mânia! Trăiască poporul român — ■ constructor al socialismului! ■ Să se întărească unitatea» şi coe- | ziunea ţărilor socialiste, a mişcării ■ comuniste"Şi "muncitoreşti interna- I ţionaîe! ! Trăiască pacea în întreaga lume!­­ Sub conducerea Partidului Co- I munist Român, a Comitetului său I Central, înainte, spre noi victorii , în desăvîrşirea construcţiei socia- ■ liste! ! Cuvîntarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil Masă tovărăşească oferită de C.C. al P.C.R. Duminică la amiază, după marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală, a avut loc o masă tovărăşească oferită de Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român, la Palatul Snagov. Au parti­cipat tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Majter, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlă­deanu, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexan­dru Moghioroş, Paul Niculescu-Mi­­zît, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, leontin Sălăjan, Ştefan Voi­tec, membrii supleanţi ai Comitetu­lui Executiv, secretarii C.C. al P.C.R., membrii şi membrii suuteanţi ai C.C. al P.C.R., membrii Consiliului de Stat şi ai guvernului, şefi ai unor instituţii centrale, activişti de par­tid, numeroşi veterani ai mişcării revoluţionare din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., luînd cuvîntul, a felicitat pe cei pre­­zenţi cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii inte...a­­ţionale a celor ce muncesc, ziua muncii şi a primăverii. Vorbitorul s-a referit la tradiţiile vechi ale mişcării muncitoreşti din ţara noas­tră, la activitatea primelor cercuri socialiste, a partidului socialist, creat în 1893, care au premers Ino’i revoluţionară a partidului comu­nist. El a amintit apoi felul în care comuniştii, oamenii muncii sărbăto­reau ziua de 1 Mai în anii grei ai ilegalităţii, în condiţiile luptei de clasă, demonstraţiile, mitingurile, manifestaţiile, serbările cîmpe­neşti organizate cu acest prilej. Evocînd puternica demonstraţie de la 1 Mai 1939, vorbitorul a subliniat lupta desfăşurată de comunişti, de forţele progresiste ale poporului român îm­potriva fascismului, a înfeudării ţării Germaniei hitleriste, împotriva pre­gătirii războiului antisovietic, pentru apărarea intereselor vitale ale po­porului, a independenţei şi suverani­tăţii patriei. El a amintit lupta desfă­şurată de Partidul comunist pentru mobilizarea tuturor forţelor patrioti- I ce ale poporului român în vederea­­ răsturnării dictaturii militaro-fasciste, I eliberării României, revoluţiei şi­­ transformării socialiste a societăţii.­­ Sărbătorim acum ziua de 1 Mai I — a spus vorbitorul — în condiţii- ■ le unor mari victorii în opera de I desăvîrşire a construcţiei socialiste,­­ la care şi-au dat contribuţia, în di- « feritele etape ale luptei revoluţiona- 1 re, vechii militanţi ai partidului şi I mişcării muncitoreşti, toate genera­ţiile. I In încheiere, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu a toastat pentru Partidul­­ comunist, pentru activul său, pen- I tru veteranii mişcării revoluţionare. I pentru poporul român — creatorul­­ a tot ceea ce s-a făurit de-a lungul I anilor în patria noastră socialistă, | pentru unitatea ţărilor socialiste, a ■ mişcării comuniste şi muncitoreşti, I pentru solidaritatea oamenilor mun- I cii din întreaga lume în lupta pen­ - tru pace, democraţie şi socialism. (Agerpres). * _________________| ­ Un grup de tineri de la Școala profesională de construcții, redînd un crîmpei din frumusețea dan­sului popular românesc. STEAUA ROȘIE ■MHi (Urmare din pag. V vărată revărsare de bucurie, entu­ziasm şi optimism. Elevi ai liceelor, şcolilor profesionale, au format din trupurile lor tinereşti harta ţării, au înscris în mişcare şi aliniere perfectă numele partidului iubit — P.C.R. şi a zilei de 1 Mai. Raportînd succe­sele obţinute în înfăptuirea sarcini­lor izvorîte din Directivele Congre­sului al IX-lea al Partidului Comu­nist Român, cu acest prilej, oamenii muncii din Tg.-Mureş şi-au mani­festat dragostea şi recunoştinţa faţă de partidul nostru, hotărîrea lor ne­strămutată de a lupta cu forţe spo­rite pentru obţinerea de noi izbînzî pe largul front al desăvîrşirii con­strucţiei socialiste, pentru continuă înflorire şi propăşire a scumpei noastre patrii — Republica Socialis­tă România. Demonstraţia oameni­lor muncii din Tg.-Mureş a prile­juit o puternică manifestare a ata­şamentului întregului nostru popor faţă de Partidul Comunist Român, de la a cărei înfiinţare sărbătorim la 8 Mai 45 de ani, încrederea lor în viitorul tot mai luminos al patriei noastre, deschis de Congresul al IX- lea al P.C.R. P. POP­OR La Tîrgu-Mureş TINEREŢE, TALENT SI OPTIMISM Haina proaspătă de verdeaţă do­mină parcurile şi pădurile. In acest decor minunat al primăverii, locu­rile de recreare şi de odihnă ale oraşului Tîrgu-Mureş cunosc ani­maţia zilelor de sărbătoare. Pe scenele amenajate In aer li­ber evoluează talentaţi artişti a­­matori — muncitori, intelectuali, funcţionari. Scenele cunosc elanul, gingăşia şi voioşia interpreţilor. Cîntecele şi dansurile, ca să nu mai vorbim de pitorescul costume­lor, smulg exclamaţii de admiraţie şi ropote de aplauze. Atenţia miilor de spectatori de la Platoul Corneşti este reţinută de numeroase imagini de o fru­museţe vibrantă, de o înaltă mă­iestrie artistică, fixate în memorie ca ecourile îndelung amplificate între dealuri. Pe scenă se întrec formaţiile artistice de amatori de la întreprinderea „23 August’, în­treprinderea locală orăşenească, I. S. „Mureşul", T.R.C.M., unităţile C.F.R. . .. Locurile din împrejurimi sînt cuprinse de cîntecele ,Slăvit să fii partid", „Partid iubit", „Ţară mîndră să trăieşti", de chiotul şi tropotul flăcăilor. Intr-o altă parte a oraşului — In Pădurea Cocoşului — spectato­rii admiră talentul şi măiestria ar­tiştilor amatori de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, „Metalo­­tehnica", Ilefor, I.U.I.U. Cîntecul şi versul, culorile şi mişcarea se contopesc sub privirile spectatori­lor, alcătuind un emoţionant ta­blou al vieţii noi şi al muncii har­nicului şi talentatului nostru popor muncitor, care păşeşte mereu înainte pe calea socialismului, sub steagul glorios al celui pe care poetul Victor Tulbure îl numeşte: „Partid al soarelui! Partid al pîinii! Al fericirii şi-al năzuinţei! Al vechilor şi-al noilor balade pe Argeş spuse şi-n întreaga ţară! El e stegarul marilor victorii! Pe drumurile-i largi poporul cîntă..." In cartierul Remetea îşi dau concursul artiştii amatori de la cooperativele „Igiena", „Textila- Mureş" şi „Metalul". Se prezintă cîntece şi dansuri populare, lucrări din folclorul vechi, precum şi pie­se muzical-coregrafice inspirate din realităţile de astăzi, care oglin­desc dragostea faţă de partid şi patrie, bucuria muncii şi vieţii noi. Bogate şi interesante spectacole sunt admirate de alţi oameni ai muncii, în după-amiaza aceleeaşi zile, şi în alte locuri de recreare ale oraşului de pe malurile Mure­şului. Peste tot, prin cîntec, joc şi vo­ie bună, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi îşi exprimă ataşamentul nestrămutat faţă de politica partidului, faţă de Comitetul său Central, dorinţa fierbinte de a înscrie noi succese pe calea realizării sarcinilor ce le revin din istoricele documente ale celui de-al IX-lea Congres al Par­tidului Comunist Român. Sub vas­titatea cerului de mai se înalţă masiv şi tulburător un imn de sla­vă: „... Spre noi balade vom urca din vara recoltelor ce-n urmă ne rămîn, spre anotimpul de slavă trece ţara, urmînd Partidul Comunist Român! El ne-a deschis o zare frumuseţii, punînd în noi simbol nemuritor columna fără de sfîrşit, a vieţii a fiecăruia şi-a tuturor". AUREL LUPU ... In vîrtejul jocului (dansatoare de la Iprofil „23 August" pe scena de la Platoul Corneşti). ... Mulţumind pentru viaţa fericită a celor mari şi celor mici.

Next