Steaua Roşie, mai 1966 (Anul 18, nr. 102-126)
1966-05-03 / nr. 102
MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ (Urmare din pag. V transpună în fapte vastul şi însufleţitorul program de dezvoltare multilaterală a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Semnificaţia acestei zile este simbolizată de marele glob pămîntesc, care domină piaţa de la înălţimea tribunei centrale, deasupra căruia se înalţă un mare steag roşu cu data festivă 1 Mai, pe panglica purpurie ce o înconjoară este înscrisă chemarea de luptă. „Proletari din toate ţările uniţi-văSteme ale partidului şi patriei încadrează tribuna centrală. In partea cealaltă a pieţii, în centru, se înalţă un mare medalion cu portretele dascălilor proletariatului — Marx-Engels-Lenin. Fluturînd în adierea vîntului de primăvară, flamuri purpurii se îngemănează cu tricolorul steagurilor patriei. Sute de drapele se înalţă deasupra mulţimii aflate în piaţă pentru a lua parte la miting. Oamenii muncii poartă stemele partidului şi ţării, tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, al fiului credincios al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej, portretele membrilor Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., grafice ilustrînd realizări ale economiei noastre naţionale, nenumărate buchete de flori. Sentimentele internaţionaliste de care sunt animaţi îşi găsesc expresia în cuvintele de salut adresate popoarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste, oamenilor muncii din lumea întreagă. Aerul vibreva de urările reluate de mii de glasuri şi care sunt înscrise pe mari pancarte deasupra tribunelor: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni!", „Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre!", „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România!", „Trăiască poporul român, constructor al socialismului!", „Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale!", „Trăiască pacea şi prietenia între popoare!". Ora 9. Miile de oameni ai muncii aflaţi în piaţă salută cu aplauze şi urale îndelungi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin, Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, pe membrii supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretarii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe viceprecedinţii Conciliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri care urcă în tribuna oficială. In tribuna oficială iau loc, de asemenea, membri şi membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt prezenţi conducătorii organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor bucureştene, numeroşi fruntaşi în întrecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. Asistă numeroşi oaspeţi de peste hotare, invitaţi la sărbătorirea Zilei internaţionale a oamenilor muncii. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România, începe mitingul — preludiu al marii demonstraţii a oamenilor muncii. El este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti, la cuvîntul tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea este subliniată în repetate rînduri de aplauze şi urale îndelungate. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternică însufleţire. Douăzeci de trompeţi vestesc apoi sosirea pionierilor. Intr-o continuă revărsare, copii, îmbrăcaţi în costume de culoarea cerului de primăvară, pătrund în marea piaţă legănînd în mîinile tinere flori de toate culorile curcubeului; parcă vin în coloană înseşi poienile şi livezile ţării. In frunte o gardă de zece pionieri poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. In timp ce peste piaţă aerul de primăvară vibrează de uralele copiilor care scandează numele drag, al partidului, un stol de fetiţe şi băieţi urcă la tribună şi oferă conducătorilor de partid şi de stat buchete de flori. Flori pentru Partidul Comunist Român , părintele iubit al copiilor ţării, flori pentru cei 45 de ani de lupte şi de victorii ai partidului, flori pentru cei care conduc minunatul nostru popor către culmile civilizaţiei socialiste. Care alegorice trec prin faţa tribunelor încărcate cu simboluri înfăţişînd viaţa fericită a copiilor noştri, multiplele activităţi prin care se pregătesc să devină constructori destoinici şi puternici, „schimbul de mîine", capabil să ducă mai departe steagul victoriilor cîştigate de părinţii lor. După pionieri — însoţiţi tot timpul de aplauzele celor din tribune — pătrund în piaţă oamenii muncii. E o revărsare de forţă şi entuziasm. In fruntea coloanelor de demonstranţi e purtată de braţe vînjoase de muncitori, o mare lozincă — „Trăiască 1 Mai". Urmează grupuri de muncitori purtînd portrete ale clasicilor marxism-leninismului. Alte grupuri compacte aduc stemele Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România încadrate de rînduri nesfîrşite de steaguri roşii şi tricolore. Citim pe mari pancarte cuvinte de salut adresate în această zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc popoarelor frăţeşti din ţările socialiste. Apropiatul eveniment din viaţa ţării noastre este întruchipat de urarea: „Trăiască a 45-a aniversare a Partidului Comunist Român". In şuvoiul uriaş al demonstranţilor se văd portretele conducătorilor partidului şi statului nostru. Tabloul măreţelor înfăptuiri, cu care se mîndreşte poporul este redat în graiul solemn dar elocvent al graficelor şi cifrelor. Bucureştenii ţin să raporteze realizările cu care ei întîmpină aniversarea partidului. Cifrele înscrise pe panouri evidenţiază noi şi importante succese. Volumul global al producţiei industriale a Capitalei este în prezent de 2,28 ori mai mare decît în 1959, iar ritmul anual de creştere a producţiei a fost în perioada 1950—1965 de 14,7 la sută. Bucureştiul, cel mai important centru industrial al ţării, produce aproape un sfert din întreaga producţie industrială. Munca harnică, plină de abnegaţie a colectivelor din întreprinderile industriale ale Capitalei se oglindeşte în succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe primul trimestru al anului 1966, în proporţie de 101,9 la sută, în îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor la nivelul cerinţelor actuale ale tehnicii moderne. „De partid condus poporul îşi clădeşte viitorul" — „Cel de-al nouălea Congres, nou imbold pentru progres", sunt lozinci pe care mii de demonstranţi le scandează plini de însufleţire. Pentru ei, pentru toţi oamenii muncii, realizările remarcabile dobîndite în dezvoltarea economiei şi culturii sunt indisolubil legate de politica înţeleaptă a partidului, de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Trei coloane şi-au unit, aici în piaţă, rîndurile compacte pline de dinamism. Păstrînd tradiţia, deschid demonstraţia cei ce muncesc în raioanele „23 August", „Tudor Vladimirescu" şi „Griviţa Roşie". In frunte sunt colectivele marilor întreprinderi constructoare de maşini „23 August", „Timpuri Noi" şi „Griviţa Roşie". Cu puternice aplauze sunt primiţi muncitorii uzinelor construite în ultimii ani, printre care, fabrica de maşini-unelte şi agregate şi cea de ţevi sudate, întreprinderea de piese de radio şi semiconductor! — Băneasa, Complexul pentru industrializarea lemnului de la Pipera. Cîteva grafice înfăţişează dezvoltarea impetuoasă a construcţiilor Capitalei care a devenit tot mai frumoasă, mai modernă. Noi şi impunătoare clădiri completează peisajul bucureştean; numai în perioada 1959—1965 s-au construit peste 76.000 de apartamente, precum şi un număr însemnat de edificii social-culturale. Printre demonstranţi se află numeroşi lucrători în domeniul ştiinţei din institutele de cercetări şi proiectări departamentale şi ale Academiei Republicii Socialiste România. In rîndurile coloanelor se află şi mulţi dintre creatorii noştri de valori spirituale: scriitori, compozitori, mînuitori ai penelului, sculptori — cei chemaţi în epoca noastră să ridice spre culmi tradiţiile înaintate ale culturii româneşti, să-i îmbogăţească patrimoniul şi să contribuie la dezvoltarea conştiinţei socialiste, salută din toată inima ziua de azi, marea sărbătoare a muncii. In mijlocul coloanelor care străbat Piaţa Aviatorilor, un grup de oameni în alb. Sunt medici, chimişti, biologi, farmacişti. In prezent, Republica Socialistă România se află printre primele zece ţări din lume în ceea ce priveşte numărul medicilor raportaţi la numărul de locuitori. Mesagerii tineretului studios, veniţi la demonstraţie, îşi exprimă, cu elanul specific tinereţii, recunoştinţa fierbinte pentru condiţiile de viaţă şi de studiu ce le sunt create. Braţ la braţ cu ei sunt colegi de-ai lor din zeci de ţări ale lumii care studiază la Bucureşti, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale, îşi fac apariţia în piaţă grupuri de oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. In sunetele vesele ale tarafului, în piaţă se încing hore. Pe o mare pancartă este scrisă lozinca „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare". Zecile de mii de oameni ai muncii care demonstrează în piaţă au braţele încărcate cu flori, flutură eşarfe multicolore, dau drumul la baloane multicolore, porumbei care se înalţă în văzduh. Exprimîndu-şi solidaritatea cu cei ce muncesc de pretutindeni, dînd glas sentimentelor internaţionaliste, demonstranţii fac urări pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a luptătorilor de pretutindeni pentru pace şi progres social. Impresiile bogate şi variate se contopesc într-o singură imagine, aceea a omului muncii liber din patria noastră — român, maghiar, german şi de alte naţionalităţi — conştient de răspunderile sale, optimist, încrezător în forţele lui creatoare. Şi această imagine este străbătută de uriaşa forţă a celui care dă vieţii noastre noi de astăzi strălucire, profunzimi şi sensuri majore — Partidul Comunist Român. Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală ia sfîrşit cu tradiţionala paradă a sportivilor. In mijlocul coloanelor se află un car alegoric ce ilustrează puternica dezvoltare a sportului de masă din ţara noastră cuprinzînd astăzi peste 4 milioane de tineri şi tinere. In piaţă, deasupra căreia mai stăruie încă ecoul marii demonstraţii, ce a durat patru ore, răsună din mii de piepturi imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni — Internaţionala. „ Entuziaste demonstraţii şi mitinguri consacrate zilei de 1 Mai au avut loc şi în alte localităţi din ţară. In cursul după-amiezii de 1 Mai şi în ziua de 2 mai, sute de mii de oameni ai muncii din Capitală şi din alte oraşe ale ţării au luat parte la manifestări culturale, serbări populare şi cîmpeneşti, întreceri sportive, care au avut loc în săli de festivităţi, parcuri şi pe terenuri sportive. (Urmare din pag. 1) unicul reprezentant al poporului sud-vietnamez. Incercînd să stăvilească mersul înainte al omenirii, cercurile agresive imperialiste organizează comploturi, provocări, presiuni politice şi economice, intervenţii militare şi represiuni îndreptate împotriva intereselor şi securităţii popoarelor. Poporul român este solidar cu lupta popoarelor din întreaga lume pentru libertate şi independenţă, este alături de popoarele Asiei, Africii şi Americii Latine în lupta lor împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea de sine stătătoare a economiei şi culturii pe calea progresului. Transmitem mesajul de solidaritate internaţionalistă al poporului român clasei muncitoare, tuturor forţelor înaintate din ţările capitaliste, care luptă împotriva dominaţiei monopolurilor, a exploatării şi asupririi, pentru democraţie, progres şi independenţă naţională Partidul nostru adresează cu acest prilej un cald salut tovărăşesc tuturor partidelor comuniste frăţeşti — organizatori şi conducători ai luptei popoarelor pentru eliberare socială şi naţională — organizaţiilor şi mişcărilor democratice, progresiste şi socialiste. Exprimăm deplina noastră simpatie şi sentimentele de solidaritate faţă de luptătorii pentru cauza libertăţii şi fericirii popoarelor — comunişti, patrioţi şi alţi militanţi progresişti — care în numeroase ţări capitaliste şi coloniale înfruntă cu dîrzenie şi eroism prigoana şi teroarea, condiţiile grele ale luptei ilegale, cu încrederea neclintită în victoria idealurilor de libertate şi dreptate socială. Avînd convingerea profundă că de cea mai mare însemnătate pentru victoria cauzei socialismului şi păcii este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste mondiale, că interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste frăţeşti sînt precumpănitoare şi mai puternice decît deosebirile de vederi, partidul nostru a făcut şi va face şi în viitor tot ce depinde de el pentru întărirea unităţii sistemului mondial socialist şi a mişcării comuniste internaţionale. Manifestîndu-se activ pe arena mondială, România desfăşoară o activitate perseverentă pentru îmbunătăţirea climatului internaţional, asigurarea securităţii europe- ne, promovează raporturi de bună ■ vecinătate şi prietenie între ţările balcanice, dezvoltă relaţii de cola- I borare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Poporul I român îşi exprimă încrederea că ■ prin acţiunea unită şi hotărîtă, în I vederea preîntîmpinării războiului, I a tuturor celor cărora le sînt Scumpe interesele fundamentale I ale umanităţii, cauza păcii va * triumfa! Tovarăşi, Anul acesta sărbătorim 1 Mai ■ în preajma unui măreţ eveniment I — împlinirea a 45 de ani de la I crearea Partidui Comunist Ro- I mân, aniversare scumpă clasei I muncitoare, întregului nostru po- * por. De-a lungul întregii sale exis- 8 tențe, partidul nostru comunist I n-a cunoscut îndatorire mai înaltă • decît slujirea plină de devotament I şi abnegaţie a intereselor poporu- ■ lui şi patriei, a cauzei socialis- mului. I Mai puternic decît oricînd, re unind în rîndurile sale peste un I milion şi jumătate dintre cei mai I înaintaţi muncitori, ţărani şi inte-lectuali, urmat cu încredere ne- | strămutată de întregul popor, Par- tidul Comunist Român îşi îndepli- I neşte cu cinste rolul de detaşa- ment de avangardă al clasei mun- a citoare, de forţă politică condu- cătoare a societăţii noastre. Con- * ducerea partidului nostru este ferm încredinţată că muncitori- | mea, ţărănimea, intelectualitatea, ■ toţi oamenii muncii, vîrstnici şi ti- I ne.n, bărbaţi şi femei, de toate na- * ţionalităţile, vor munci cu toată | energia şi priceperea pentru ca | patria noastră, liberă şi stăpînă pe ■ destinele sale, să devină tot mai I puternică, să realizeze noi şi tot ’ mai mari progrese pe drumul ci- I vilizaţiei socialiste! ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii | internaţionale a celor ce mun- I cesc! * Trăiască Republica Socialistă Ro- I mânia! Trăiască poporul român — ■ constructor al socialismului! ■ Să se întărească unitatea» şi coe- | ziunea ţărilor socialiste, a mişcării ■ comuniste"Şi "muncitoreşti interna- I ţionaîe! ! Trăiască pacea în întreaga lume! Sub conducerea Partidului Co- I munist Român, a Comitetului său I Central, înainte, spre noi victorii , în desăvîrşirea construcţiei socia- ■ liste! ! Cuvîntarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil Masă tovărăşească oferită de C.C. al P.C.R. Duminică la amiază, după marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală, a avut loc o masă tovărăşească oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, la Palatul Snagov. Au participat tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Majter, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizît, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, membrii supleanţi ai Comitetului Executiv, secretarii C.C. al P.C.R., membrii şi membrii suuteanţi ai C.C. al P.C.R., membrii Consiliului de Stat şi ai guvernului, şefi ai unor instituţii centrale, activişti de partid, numeroşi veterani ai mişcării revoluţionare din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., luînd cuvîntul, a felicitat pe cei prezenţi cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii inte...aţionale a celor ce muncesc, ziua muncii şi a primăverii. Vorbitorul s-a referit la tradiţiile vechi ale mişcării muncitoreşti din ţara noastră, la activitatea primelor cercuri socialiste, a partidului socialist, creat în 1893, care au premers Ino’i revoluţionară a partidului comunist. El a amintit apoi felul în care comuniştii, oamenii muncii sărbătoreau ziua de 1 Mai în anii grei ai ilegalităţii, în condiţiile luptei de clasă, demonstraţiile, mitingurile, manifestaţiile, serbările cîmpeneşti organizate cu acest prilej. Evocînd puternica demonstraţie de la 1 Mai 1939, vorbitorul a subliniat lupta desfăşurată de comunişti, de forţele progresiste ale poporului român împotriva fascismului, a înfeudării ţării Germaniei hitleriste, împotriva pregătirii războiului antisovietic, pentru apărarea intereselor vitale ale poporului, a independenţei şi suveranităţii patriei. El a amintit lupta desfăşurată de Partidul comunist pentru mobilizarea tuturor forţelor patrioti- I ce ale poporului român în vederea răsturnării dictaturii militaro-fasciste, I eliberării României, revoluţiei şi transformării socialiste a societăţii. Sărbătorim acum ziua de 1 Mai I — a spus vorbitorul — în condiţii- ■ le unor mari victorii în opera de I desăvîrşire a construcţiei socialiste, la care şi-au dat contribuţia, în di- « feritele etape ale luptei revoluţiona- 1 re, vechii militanţi ai partidului şi I mişcării muncitoreşti, toate generaţiile. I In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a toastat pentru Partidul comunist, pentru activul său, pen- I tru veteranii mişcării revoluţionare. I pentru poporul român — creatorul a tot ceea ce s-a făurit de-a lungul I anilor în patria noastră socialistă, | pentru unitatea ţărilor socialiste, a ■ mişcării comuniste şi muncitoreşti, I pentru solidaritatea oamenilor mun- I cii din întreaga lume în lupta pen - tru pace, democraţie şi socialism. (Agerpres). * _________________| Un grup de tineri de la Școala profesională de construcții, redînd un crîmpei din frumusețea dansului popular românesc. STEAUA ROȘIE ■MHi (Urmare din pag. V vărată revărsare de bucurie, entuziasm şi optimism. Elevi ai liceelor, şcolilor profesionale, au format din trupurile lor tinereşti harta ţării, au înscris în mişcare şi aliniere perfectă numele partidului iubit — P.C.R. şi a zilei de 1 Mai. Raportînd succesele obţinute în înfăptuirea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, cu acest prilej, oamenii muncii din Tg.-Mureş şi-au manifestat dragostea şi recunoştinţa faţă de partidul nostru, hotărîrea lor nestrămutată de a lupta cu forţe sporite pentru obţinerea de noi izbînzî pe largul front al desăvîrşirii construcţiei socialiste, pentru continuă înflorire şi propăşire a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Demonstraţia oamenilor muncii din Tg.-Mureş a prilejuit o puternică manifestare a ataşamentului întregului nostru popor faţă de Partidul Comunist Român, de la a cărei înfiinţare sărbătorim la 8 Mai 45 de ani, încrederea lor în viitorul tot mai luminos al patriei noastre, deschis de Congresul al IX- lea al P.C.R. P. POPOR La Tîrgu-Mureş TINEREŢE, TALENT SI OPTIMISM Haina proaspătă de verdeaţă domină parcurile şi pădurile. In acest decor minunat al primăverii, locurile de recreare şi de odihnă ale oraşului Tîrgu-Mureş cunosc animaţia zilelor de sărbătoare. Pe scenele amenajate In aer liber evoluează talentaţi artişti amatori — muncitori, intelectuali, funcţionari. Scenele cunosc elanul, gingăşia şi voioşia interpreţilor. Cîntecele şi dansurile, ca să nu mai vorbim de pitorescul costumelor, smulg exclamaţii de admiraţie şi ropote de aplauze. Atenţia miilor de spectatori de la Platoul Corneşti este reţinută de numeroase imagini de o frumuseţe vibrantă, de o înaltă măiestrie artistică, fixate în memorie ca ecourile îndelung amplificate între dealuri. Pe scenă se întrec formaţiile artistice de amatori de la întreprinderea „23 August’, întreprinderea locală orăşenească, I. S. „Mureşul", T.R.C.M., unităţile C.F.R. . .. Locurile din împrejurimi sînt cuprinse de cîntecele ,Slăvit să fii partid", „Partid iubit", „Ţară mîndră să trăieşti", de chiotul şi tropotul flăcăilor. Intr-o altă parte a oraşului — In Pădurea Cocoşului — spectatorii admiră talentul şi măiestria artiştilor amatori de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, „Metalotehnica", Ilefor, I.U.I.U. Cîntecul şi versul, culorile şi mişcarea se contopesc sub privirile spectatorilor, alcătuind un emoţionant tablou al vieţii noi şi al muncii harnicului şi talentatului nostru popor muncitor, care păşeşte mereu înainte pe calea socialismului, sub steagul glorios al celui pe care poetul Victor Tulbure îl numeşte: „Partid al soarelui! Partid al pîinii! Al fericirii şi-al năzuinţei! Al vechilor şi-al noilor balade pe Argeş spuse şi-n întreaga ţară! El e stegarul marilor victorii! Pe drumurile-i largi poporul cîntă..." In cartierul Remetea îşi dau concursul artiştii amatori de la cooperativele „Igiena", „Textila- Mureş" şi „Metalul". Se prezintă cîntece şi dansuri populare, lucrări din folclorul vechi, precum şi piese muzical-coregrafice inspirate din realităţile de astăzi, care oglindesc dragostea faţă de partid şi patrie, bucuria muncii şi vieţii noi. Bogate şi interesante spectacole sunt admirate de alţi oameni ai muncii, în după-amiaza aceleeaşi zile, şi în alte locuri de recreare ale oraşului de pe malurile Mureşului. Peste tot, prin cîntec, joc şi voie bună, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi îşi exprimă ataşamentul nestrămutat faţă de politica partidului, faţă de Comitetul său Central, dorinţa fierbinte de a înscrie noi succese pe calea realizării sarcinilor ce le revin din istoricele documente ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Sub vastitatea cerului de mai se înalţă masiv şi tulburător un imn de slavă: „... Spre noi balade vom urca din vara recoltelor ce-n urmă ne rămîn, spre anotimpul de slavă trece ţara, urmînd Partidul Comunist Român! El ne-a deschis o zare frumuseţii, punînd în noi simbol nemuritor columna fără de sfîrşit, a vieţii a fiecăruia şi-a tuturor". AUREL LUPU ... In vîrtejul jocului (dansatoare de la Iprofil „23 August" pe scena de la Platoul Corneşti). ... Mulţumind pentru viaţa fericită a celor mari şi celor mici.