Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)

1966-09-01 / nr. 205

2 Roman Emanoil Bacaloglu Nume a cărui rezonanţă mar­chează în istoria matematicii şi fizicii din ţara noastră începu­turile cercetărilor ştiinţifice spre aceste domenii, Emanoil Baca­­loglu a văzut lumina zilei la 11 aprilie 1830 în oraşul Bucureşti. Primii paşi spre iniţierea în tainele cifrelor şi literelor îi fa­ce în şcolile bucureştene ale timpului, alături de alţi tineri din generaţia ce în curînd avea să propage şi să apere ideile progresiste ale timpului, culmi­­nînd cu revoluţia anului 1848. Eveniment deschizător de noi drumuri în is­toria poporu­lui nostru, re­voluţia din 1848 a avut în persoana tînărului Baca­­loglu, nu nu­mai un sim­patizant ci şi un spng susţi­nător, convins de justeţea realizării o­­biectivelor vi­zate, în special a problemelor arzătoare ce­rute de gloa­tele nevoiaşi­lor lucrători ai gliei strămo­şeşti. Anii următori evenimentului ce zguduie din temelii întrea­ga Europă, constituie pentru tî­­nărul Bacaloglu, perioada con­tinuării studiilor sale pe o treap­tă superioară, la început la Leipzig şi apoi la Paris, unde urmează cursurile Facultăţii de ştiinţe. Remarcat încă din această perioadă ca deosebit de dotat şi sîrguincios slujitor al ştiinţe­lor exacte, tînărul matematician român se face cunoscut în ur­ma publicării unei serii de ar­ticole de geometrie diferenţia­lă, care l-au consacrat, şi ca au­tor al unei importante descope­riri ce-i poartă numele: curba lui Bacaloglu, întoarcerea în ţară şi numi­rea lui ca prim profesor de fi­zică la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti, a marcat pentru E­­manoil Bacaloglu nu numai o importantă realizare şi afirma­re personală, ci în primul rând o posibilitate de a-şi pune în­treaga capacitate de care dă­duse dovadă în slujba unei cau­ze măreţe: ridicarea pe o treap­tă superioară a tinerii şcoli ro­mâneşti, de matematică şi fizi­că. In condiţiile vitrege ale tim­pului, cu mari eforturi şi uneori chiar sacrificii personale, Baca­loglu reuşeşte să procure apa­­ratajul necesar experienţelor sa­le de fizică şi chimie, şi să în­jghebe un laborator în cadrul facultăţii bucureştene unde să iniţieze tinerii săi studenţi în tainele fenomenelor naturii. Pa­ralel cu activitatea de abnegat slujitor al catedrei, E. Bacalo­glu desfăşoară o prodigioasă in­vestigaţie ştiinţifică publicînd primele lucrări ştiinţifice româ­neşti în domeniul matematicii, fizicii şi chimiei. Deosebit de importante şi sub aspectul conţinutului, lu­crările neobo­sitului mentor al ştiinţei­­pre­zintă şi o al­tă latură sem­nificativă şi a­­nume: aceea a punerii ba­zelor termino­logiei noastre ştiinţifice în a­­ceste domenii. Semnificativ in această direc­ţie sînt însăşi cuvintele sale: „Argumentul că ştiinţa tre­buie vorbită cu o limbă specială şi ne­înţeleasă mul­ţimii e demn de secolii trecuţi, de întuneric şi barbarie şi nu poate astăzi decît să acopere sub vălul misterului neştiinţa acelui care caută să predea ştiin­ţa despre care poate nu are decît idei confuze". De numele lui Emanoil Bacaloglu se leagă şi o altă operă valoroasă, care a marcat un pas important în afirmarea prestigiului ştiinţei ro­mâneşti: înfiinţarea Societăţii române de ştiinţe fizice, în ca­drul căreia şi-au desfăşurat ac­tivitatea laborioasă întreaga ga­lerie de nume a slujitorilor şco­lii noastre naţionale în acest domeniu. Stingerea din viaţă a neobositului cărturar şi deschi­zător de drumuri la 30 august 1891, a însemnat pentru ştiinţa românească o pierdere mare. Memoria lui a rămas însă ne­­ştearsă în istoria ştiinţei româ­neşti. Continuatorii operei sale sunt mîndri de numele aceluia care a fost­ mentorul lor, şi ca prinos al recunoştinţei, înfăp­tuiesc­ lastăil, serb conducerea P.C.R., realizări şi succese mă­reţe, slujind o cauză scumpă întregului nostru popor, harnic şi plin de valori ale geniului uman. CORNELIU FURDA profesor Cinema „STEAGUL ROŞU" „Misiune extraordinară" Eroul filmului, a cărui acţiune se pe­trece în 1918, în plin război civil, este bolşevicul Kamo, prietenul lui Lenin, Dzerjinski şi Sverd­­lov, comunistul ne­înfricat ale cărui fap­te extraordinare, prin îndrăzneala şi inge­niozitatea lor, sunt aproape neverosimi­le. Gorki îl numea „un artist al revolu­ţiei" şi afirma des­pre el că avea „un curaj aproape legen­dar", iar Dzerjinski îl caracteriza spunînd că „viaţa lui e însăşi revoluţia". Intr-ade­văr, Kamo­ner-Petro­­sian s-a dăruit în în­tregime luptei revo­luţionare, idealurilor nobile ale comunis­mului, punînd în slujba lor o cultură vastă, o inteligenţă sclipitoare, o neîn­trecută ingeniozitate şi o remarcabilă tă­rie de caracter. Dar mai presus de toate acestea, a pus sufle­tul său mare şi ge­neros, dragostea sa pentru popor şi cre­dinţa fermă în cauza partidului. Filmul care rulează la Steagul roşu ne relatează una din misiunile sale, accen­­tuînd însă nu pe spectaculos (deşi în activitatea lui Kamo n-au lipsit asemenea acţiuni), ci pe relie­farea duelului de in­teligenţe, a înfruntă­rii tăcute, încordate la maximum a unor adversari calculaţi, di­baci, demni unul de celălalt. Se creează astfel autentice mo­mente de încordare (secvenţa cu anarhiş­tii fiind nu numai cea mai izbutită, dar şi cea mai semnifi­cativă pentru „stilul” de lucru, îndrăzneţ şi sigur, al lui Ka­mo) şi filmul se ur­măreşte cu real in­teres. Există, totuşi, unele momente sta­tice, trenante, şi sec­venţe prea teatrale, prin folosirea prea îndelungată a ace­luiaşi decor (trenul), prin rigiditatea apa­ratului de filmat şi abundenţa dialogu­lui. Opera regizorilor Stepan Kevorkov şi Erazm Karamean are însă meritul de a ne aduce pe ecran, în­­tr-un mod viu şi in­teresant, personalita­tea, unică în felul ei, a acestui ostaş al re­voluţiei, de a ne ară­ta convingător faima de care se bucura el atît în rîndurile po­porului, cît şi în cele ale duşmanilor, dra­gostea cu care îl în­conjurau oamenii simpli, ajutorul pe care i-l acordau ca să-şi poată îndeplini extraordinarele mi­siuni. O echipă de buni actori, dintre care se detaşeaza Gurghen Torinţ (Kamo), Se­men Sokolovski (Sa­­vinkov), Boris Cirkov (Filer) şi Ella Lejder (Actriţa), alături de interpreţii rolurilor mai mici (între aceş­tia se află şi Vladimir Drujnikov) şi de o numeroasă figuraţie au reuşit să redea cu multă veridicitate at­mosfera epocii, cu oamenii şi obiceiurile care o caracterizau. ZENO FODOR Campionatul categoriei A de fotbal Steaua n-a confirmat aşteptările Restanţă a etapei a II-a a cam­­pionatului categoriei A de fotbal, meciul Steaua .Politehnica s-a disputat ieri pe stadionul Republi­cii din Capitală. Victoria a revenit echipei bucureştene, cu rezultatul de 3—2. După performanţa de la Iaşi în prima etapă, cînd a învins cu 7­­ formaţia C.S.M.S., evoluţia echipei militare era aşteptată cu­ţin deose­bit interes. Asistăm oare la o nouă ascensiune a echipei Steaua, cu un trecut atît de bogat în victorii sau rezultatul de la Iaşi a fost întîm­­plător ? Dacă meciul de ieri nu a dat un răspuns edificator la aceas­tă întrebare, totuşi, despre o echi­pă Steaua în mare formă ar fi pre­matur să se vorbească. Jucătorii sunt buni, dar echipa e capricioasă! Curiozitatea iubitorilor de fotbal se îndrepta îndeosebi spre Voinea ca­re a marcat la Iaşi 5 goluri. Şi ieri a marcat Voinea un gol, dar a ra­tat cel puţin trei, nu ocazii, ci su­per ocazii ! Ne-a plăcut în schimb Constantin, acelaşi inteligent dispe­cer al echipei sale. Politehnica însă a confirmat fap­tul că nu întîmplător a învins în etapa trecută, echipa campioană, Petrolul. E o formaţie cu mulţi ti­neri inimoşi, care joacă în viteză, interceptează cu uşurinţă mingile şi construieşte atacuri periculoase. După felul cum s-a desfăşurat partida, mai ales repriza secundă, studenţii timişoreni n-au meritat înfrîngerea. Dacă apărarea n-ar fi comis cîteva greșeli, dintre care una s-a soldat cu un gol, rezultatul ar fi fost probabil egal, mult mai corespunzător aspectului jocului. S-a remarcat în mod deosebit tînărul Regep, autorul celor două goluri ale Politehnicii, care a cîști­­gat întreaga simpatie a publicului. Golul al 2-lea înscris de el, a fost cel mai frumos gol al partidei. Pentru bucureşteni au înscris, în ordine : Voinea, Constantin şi Du­mitru Popescu. Avînd 4 puncte, Steaua se află acum, împreună cu Dinamo și Pro­gresul, pe primul loc în clasamen­tul campionatului categoriei A. ERNEST LOB HANDBAL Pregătirile echipei feminine „Mureşul“ In vederea noului sezon hand­balistic echipa divizionară fe­minină Mureşul Tîrgu-Mureş se pregăteşte cu cea mai mare se­riozitate sub îndrumarea antre­norului prof. Arcadiu Kameniţ­­chi. Din lot fac parte: Elisabe­­ta Szlölösi, Viorica Mailat (por­tar), Rozalia Soos, Elisabeta Var­ró, Eva Toth, Agneta Szöcs, Va­leria Preda, Judith Szöllösi, Ma­ria Temesvári, Ildikó Berecki, Maria Cătană ş. a. In afară de antrenamentele intense pe care echipa le sus­ţine în perioada actuală, hand­balistele din Tg.-Mureş susţin o serie de întîlniri amicale cu diferite echipe. Astfel, la sfîrşi­­tul săptămînii trecute formaţia Mureşul s-a deplasat la Mediaş unde a întîlnit echipa Spartac din localitate pe care a între­cut-o cu scorul de 14—4 (7—0). Duminică, la Tg.-Mureş, pe te­renul din parcul „23 August" a susţinut un meci cu Ş.S.E. Tg.-Mureş pe care a întrecut-o la scor. Astăzi de la ora 17, pe terenul Voinţa din Tg.-Mureş, echipa Mureşul va întîlni forma­ţia Record Mediaş. La 4 septembrie începe cam­pionatul categoriei A la hand­bal feminin seria I. In prima etapă mureşencele vor juca în deplasare cu Voinţa Sighişoara. IOAN PAUȘ corespondent voluntar STEAUA ROȘIE CODRII PE APĂ Parcă ar fi un joc — beţe de chibrite legate între ele, într-un vas cu apă. In realitate sunt buşteni de cîţiva metri, trimişi la destinaţie printr-un mijloc străvechi, dar eficace şi economicos — cursul rîului. Sunt plute, fotografiate de la înălţimea vreunui pisc, de către fotograful Agerpres M. Alexe. Gospodari buni în raionul Odorhei Un scurt popas în oricare din oraşele şi satele raionului Odorhei prilejuieşte vizitatorului nu numai satisfacţia pulsului vioi din aceste localităţi, dar şi revelaţia înnoitoa­re a unei împliniri majore. Minu­natelor frumuseţi dăruite de natură, mîna omului, descătuşată, le adau­gă altele şi mai minunate. Şcolile spaţioase şi luminoase, căminele culturale impunătoare, blocurile zvelte, parcurile şi zonele verzi şi multe altele întregesc an de an, lună de lună peisajul mereu înti­nerit al raionului. Cu oricare cetăţean din Odor­hei, Cristur, din Vlăhiţa, Mereşti, Corund, Avrămeşti, Cobăteşti, Sîn­­crai, Zetea sau din oricare locali­tate stai de vorbă, el îţi vorbeşte cu mîndrie despre oraşul sau satul în care locuieşte, despre hotărîrea de a-l face tot mai frumos, demn de zilele însorite pe care le trăim, sub soarele strălucitor al socialis­mului. Oameni harnici şi pricepuţi, ce­tăţenii din raionul nostru nu pre­cupeţesc nici un efort pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a lo­calităţilor în care trăiesc şi mun­cesc. In însufleţite adunări popu­lare, ei s-au angajat să execute anul acesta diferite lucrări cu ca­racter gospodăresc-edilitar, prin muncă patriotică, în valoare de a­­proape 6 milioane lei. Pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite în vederea realizării exemplare a an­gajamentelor luate, atît la oraşe cît şi la sate au avut loc întîlniri şi consfătuiri între deputaţi şi ale­gători. La cele 850 de consfătuiri, cu 19.500 de participanţi, în cen­trul discuţiilor a stat înfrumuseţa­rea localităţilor. îndrumaţi de organizaţiile de partid şi mobilizaţi de sfaturile populare, cetăţenii raionului au luat parte de la mic la mare la acţiunile de interes obştesc între­prinse în acest an. Şi, desigur, re­zultatele n-au întîrziat să se arate. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la a­­proape 4.900.000 lei, depăşindu-se cu peste 800.000 lei angajamentele luate. Cu contribuţia largă a cetăţeni­lor, prin munca lor însufleţită, lo­calităţile raionului s-au îmbogăţit cu noi parcuri şi zone verzi, cu noi reţele de apă, de lumină elec­trică, drumuri, poduri etc. De exemplu, cetăţenii din raion au re­parat şi întreţinut, prin muncă pa­triotică, drumuri pe o lungime de 123 km, au reparat şi întreţinut străzi şi trotuare pe 180.900 m­p, au plantat aproape 27.000 pomi şi arbori ornamentali, au extins reţe­lele de apă cu 9 km etc. Desigur, la dezvoltarea şi înnoi­rea localităţilor, raionul nostru simte din plin sprijinul statului. O contribuţie de seamă aduc şi cetă­ţenii, participînd atît cu muncă cît şi cu bani. Astfel, din contribuţia bănească a cetăţenilor, la Corund, Fîntîna Brazilor, Subcetate, Medi­­şorul Mare au fost date în folo­sinţă noi săli de clasă; în cinci lo­calităţi s-a introdus curentul elec­tric în şcoli şi căminele culturale, la Urcani, Chimuşu, Ghipeş, Aldea, Mereşti căminele culturale au fost dotate cu televizoare. In oraşul Odorhei, oraş clasat pe locul doi pe ţară în anul tre­cut, cetăţenii muncesc cu avînt sporit pentru: menţinerea titlului de fruntaş şi anul acesta. Ei au depăşit angajamentele luate cu 210.488 lei, realizînd prin muncă patriotică diferite lucrări în valoa­re de 1.159.000 lei. Printre altele, s-au continuat lucrările de amena­jare a complexului sportiv, au fost plantaţi peste 15.000 de pomi şi arbori ornamentali, s-au extins parcurile şi zonele verzi pe o su­prafaţă de 44.000 m­p etc. Şi la Vlăhiţa, prin muncă patrio­tică, s-au amenajat parcuri şi zone verzi pe 15.000 m­p, precum şi un teren de sport, prevăzut cu teren de joc pentru copii, bazin de înot, teren pentru hochei, pentru volei şi baschet, o sală de popice etc. Aici, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la 565.769 lei, evidenţiindu-se în mod deosebit, pentru participarea la muncă, deputaţii şi membrii comi­tetelor de cetăţeni ca Ilona Kiss, Géza Kelemen, Vilhelem Balázs, Domokos Vitus şi mulţi alţii, care prin exemplul lor personal au mo­bilizat şi pe ceilalţi cetăţeni la ac­ţiunile întreprinse de sfatul popu­lar. NICOLAE FORRO instructor al Sfatului popular raional Odorhei s P­o­nt . JOI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ. — Arta: filmul Cele două orfeline. Progresul: filmul Corăbiile lungi. Steagul roşu: filmul Misiune extraordi­nară. Tineretului: filmul Pingui­nul. Muncitoresc: filmul Oa­meni şi drapele, seria I şi II. Flacăra: filmul Amintiri din co­pilărie. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Gentlemanul din Cocody. Luduş — Flacăra: filmul Finala buclucaşă. Miercurea-Cu­rc — Harghita: fiîfhul Fantomai'.'’ O­­dorhei „—Muncitoresci : filmul Duminică la ora 6. Reghin — Patria: filmul Eu sunt Cuba! Vic­toria: filmul îndrăzneţul Pardail­­lan. Tîrnăveni — Melodia: fil­mul Coliba unchiului Tom. To­­pliţa — Muncitoresc: filmul Atentatul. JOI, 1 SEPTEMBRIE 18,00 — Emisiune pentru co­pii şi tineretul şcolar; 18,30 — Campionatul european de atle­tism — Budapesta; 20,45 — Telejurnalul de seară; 21,00 — Debuturi; 22,00 — Cincispre­zece minute cu celebrul comic Max Linder; 22,15 — Film: „Ei­ne kleine nachtmusik" de Mo­zart; 22,30 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 2 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,30 — Actualitatea a­grară; 7,30 — Acordeonul ve­sel; 8,30 — La microfon, me­lodia preferată; 10,16 — Ne­stemate folclorice; 11,35 — Muzică uşoară; 12,30 — Coruri bărbăteşti; 13,10 — Fragmente din opereta „Ana Lugojana" de Filaret Barbu; 14,08 — Concert de estradă; 15,30 — Caleido­scop muzical; 17,45 — De la un şlagăr la altul; 18,40 — Ra­­diosimpozion „Progresul tehnic şi personalitatea muncitorilor"; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,35 — Va­rietăţi muzicale; 20,00 — Ra­­diogazeta de seară; 21,20 — Discurile noastre vă aparţin; 22,45 — Melodii pentru ore tîrzii. Programul II: 8,15 — Muzică uşoară; 8,30 — Muzică popu­lară; 9,41 — Pe unda muzicii uşoare; 10,15 — Teatru radio­fonic „Pygmalion" de G. B. Shaw; 13,08 — Săptămîna mu­zicii vietnameze; 13,45 — Mu­zică din opereta „Boccacio" de Suppé; 14,30 — Concert de prînz; 15,50 — Jocuri populare; 16,30 — Mozaic sonor; 18,00 — Din repertoriul lui Yves Mon­tand; 19,03 — Muzică populară; 19,30 — Drumeții veseli „Pe Valea Prahovei"; 20,40 — Mu­zică ușoară; 21,05 — Fragmen­te din opera „Tosca" de Puccini; 22,07 — Muzică ușoară; 22,35 — O melodie dintr-o mie. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 august a. c. au fost extrase numerele : 38, 42, 37, 20, 8, 30. Rezerve : 27, 21. Fond de premii : 599.360 Iei. ANGAJEAZĂ IMEDIAT UN ȘEF DE SERVICIU PLAN CU STUDII CORESPUNZĂTOARE. IN­FORMAȚII LA SEDIUL ÎNTREPRIN­DERII, REGHIN, STR. AXENTE SE­­VER NR. 6, TELEFON 66 SAU 69. Trustul minier Baia Mare OFERĂ SPRE VINZARE FĂRĂ REPARTIŢIE : — RULMENŢI DIFERIŢI — CURELE TRAPEZOIDALE — CUIE DIFERITE — CHIMICALE ŞI STICLĂRIE PENTRU LABORATOR — FITINGĂRIE — VASE EMAILATE — DIFERITE ALTE MATERIALE Listele complete se pot consulta de către delegaţi între ora 8—14. Informaţii suplimentare se vor putea obţine la serviciul de­pozite. — Telefon: 66­00 interior 190. ÎHTREPRINDEREA UM ffllDMM, comuna Teliuc, regiunea Hunedoara angajeazâ s — MINERI PENTRU SUBTERAN — AJUTORI MINERI PENTRU SUBTERAN — MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU SUBTERAN. Salariul pe zi: 64 lei/post mineri; 54 lei/post ajutori mineri; 41 lei/post muncitori necalificaţi. f" Se asigură cazare în dormitoare comune pentru nefamiliști și trei mese la cantină contra cost (7,25 lei). Informații suplimentare la telefon nr. 22­75, interior: 87. energ­oconstrucţia Bucureşti, ŞANTIERUL ENERGOCONSTRUCŢIA Luduş—Fîntînele cu sediul în incinta şantierului din Iernut, organizează un CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: — Două posturi de MAIŞTRII PRINCIPALI CONSTRUCTORI — Două posturi de MAIŞTRII CONSTRUCTORI. Condiţiile sunt cele prevăzute în H.C.M. 1.061/1959 şi H.C.M. 875/1960. Cererile şi informaţiile se primesc la sediul întreprinderii, serviciul ,organizarea muncii. Concursul va avea loc la 15 septembrie 1966. .y .v««. . NT. nu’ ^ I • f li» * ’ ✓X întreprinderea ifayCctefe£e «£££6A/VJ» Ho/ coMorrn avantajoase la CUMPĂRAREA C­J PLATA ÎHRATE. ( formaţi/ detailate primiţi la Înştiinţare Direcţia regională C. F. R. Braşov, pentru îmbunătăţirea noului mers al trenurilor ce se va aplica DIN 28 MAI 1967, solicită concursul publicului călător care utilizează mijloacele de transport feroviar de pe raza sa de activitate, pentru a face propuneri pînă LA DATA DE 5 SEP­TEMBRIE 1966. Propunerile se vor trimite pe adresa Direcţia regională C.F.R. Braşov — serviciul mişcării — str. Politehnicii nr. 1, Braşov. Propunerile care vor sosi DUPĂ DATA DE 5 SEPTEMBRIE nu vor putea fi luate în consideraţie, lucrările fiind definitivate.

Next