Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)

1966-09-11 / nr. 214

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA BACĂU La capătul a două zile de entuziaste şi fructuoase întîlniri cu muncitorii, ţăranii cooperatori, inte­lectualii din oraşele şi satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însufleţire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid şi de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a hotărîrii oame­nilor muncii din regiune de a transpune în viaţă obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului, reportaje despre continuarea vizitei în regiune, întîlni­rea cu activul regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. în oraşul de pe apa Moldovei Roman, străveche aşezare la apa Moldovei. Apropierea oraşului este vestită încă de departe de si­luetele impunătoare ale halelor uzinei de ţevi — efigie sugestivă a Romanului contemporan. Lami­­noriştii i-au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumi­tru Coliu, în acest prim po­pas al vizitei în oraşul lor cu dogoarea dragostei pentru par­tid, izvorîtă parcă din înseşi vă­paia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîm­­pinare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, direc­torul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, ai orga­nicei de partid, ai sindicatului, sute şi sute de muncitori. In faţa unei scheme ce prezintă înfăţişarea de azi şi de mîine a întreprinderii, şi a unui,­marţ gra­fic, pe care sînt e jalonate în cifre elocvente evoluţia şi perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discu­ţie privind sarcinile ce revin aces­tui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de stadiul actual al producţiei şi productivităţii mun­cii, de gradul de folosire a utila­jelor şi spaţiilor de producţie. In legătură cu faptul că 60 la sută din producţie este exportată, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calităţii în aşa fel încît ea să corespundă exigen­ţelor crescînde ale pieţei mondia­le. In această ordine de idei, re­­ferindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 ţoli şi atelierul de ţevi din oţel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri au indicat să se ţină seama la dotare că ţevile ce vor fi pro­duse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaţionale. Intîmpinaţi peste tot cu bucu­rie şi entuziasm de muncitori, in­gineri şi tehnicieni, oaspeţii ur­mează apoi drumul metalului in­candescent — din clipa cînd talia de oţel de cinci sute de kilograme se prăbuşeşte în flăcările cupto­rului pînă în momentul cînd blo­cul încins îşi începe goana pe trenurile de role, metamorfozîn­­du-se, prin diferite agregate suc­cesive, în ţeava rotundă de 15 metri lungime ce poposeşte pe patul de răcire. Panorama celor şapte hale ce alcătuiesc un uriaş corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de uti­laje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare ur­mătorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harni­cilor laminorişti din Roman, care în anii noştri au scris o nouă pa­gină în istoria industrializării aces­tor meleaguri moldoveneşti, am fost plăcut impresionaţi de rezul­tatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptăţită pentru contribu­ţia însemnată pe care o aduc la dezvoltarea industrială a ţării îşi va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în oraşul Roman. In mulţimea aflată pe stră­zile străbătute de coloana de ma­şini înflorea frumosul port popu­lar purtat de miile de săteni so­siţi din Bozieni, Gîdinţi, Boghicea, Doljeşti, Poenari, Moldovenii, Sag­­na, din alte numeroase comune care au ţinut să fie de faţă la a­­cest moment de neuitat. In ciuda unei burniţe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeţii. La mitingul care a avut loc în piaţa centrală a oraşului Roman, în numele locuitorilor,­ conducă­torii de partid şi de stat au fost salutaţi de profesoara Elena Teo­­dorescu. Tovarăşul Gheorghe Ibă­­nescu, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor mun­cii din acest oraş de a munci şi mai departe cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamaţii îndelun­gate a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. După ce a mulţumit pentru pri­mirea călduroasă făcută de către locuitorii oraşului Roman, vorbi­torul a spus: Oraşul Roman datează, în isto­rie, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăţi a trecut. Greu­tăţile înfruntate de a­stgngul­­veacu­rilor au oţelit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voinţa de a-şi făuri viitorul aşa cum îl doreşte el, de a face totul pentru a asigura patriei indepen­denţa şi suveranitatea naţională. Romanul, ca şi întreaga regiune Bacău, are tradiţii multe de luptă pentru eliberarea naţională şi so­cială. Aici, o dată cu creşterea clasei muncitoare s-a dezvoltat o puternică mişcare muncitorească revoluţionară împotriva exploată­rii, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor. In anii construcţiei socialiste — a spus în continuare vorbitorul — oraşul dv. a cunoscut puternice transformări. S-a dezvoltat indus­tria, s-au reutilat şi mărit între­prinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Oraşul de acum a­­proape 600 de ani, începe să înti­nerească şi fără nici o îndoială că, sub conducerea comuniştilor, în mîinile harnice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr şi mai în­floritor. După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire a patriei noastre. In cadrul acestui program şi dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de ţevi, fabrica de utilaj forestier şi alte întreprin­deri. Oraşul dv. se va dezvolta, vor creşte posibilităţile ca noi oameni ai muncii să intre în producţie, spo­rind astfel veniturile locuitorilor oraşului, bunăstarea lor, o dată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii ne­obosite a întregului nostru popor, care traduce neabătut în viaţă po­litica partidului. Sigur că au fost şi greutăţi, au fost şi lipsuri, înfăp­tuirea programului stabilit de Con­gresul al IX-lea nu va fi uşoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi ştim că la capătul acestor e­­forturi ne aşteaptă bucuria reali­zării năzuinţelor noastre de a face patria tot mai bogată, mai înflo­ritoare, de a face ca poporul ro­mân să ducă o viaţă mai îmbel­şugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvolta­rea economiei şi culturii, ridica­rea nivelului de trai al poporului demonstrează, în fapte, superio­ritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare: Aveţi rezul­tate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit în uzinele dv. Trebuie să acordaţi mai multă atenţie ca­lităţii produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor simi­lare de pe piaţa mondială. Numai aşa, producînd şi mult şi bume, cu maximum de eficienţă economică, noi vom reuşi să înaintăm într-un ritm şi mai susţinut în opera de desăvîrşire a construcţiei socialis­te, de creare a condiţiilor pentru a trece ulterior la construirea co­munismului în România. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe oa­menii muncii din oraşul Ro­man pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în mun­ca pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. In această atmosferă de entu­ziasm, oaspeţii şi-au luat rămas bun de la locuitorii oraşului Ro­man, înd­reptîndu-se spre Bacău. A In zona industrială a Bacăului De la intrarea în oraşul Bacău şi pînă la Complexul de indus­trializare a lemnului, oaspeţii sînt însoţiţi de uralele şi ovaţiile zeci­lor de mii de locuitori veniţi pen­tru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de in­dustrializare a lemnului, înalţii oaspeţi sînt întîmpinaţi de tovară­şul Mihai Suder, ministrul econo­miei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid şi ai complexului, de sute de salariaţii In helul blocului administrativ, oaspeţii vizitează o expoziţie cu­­prinzînd produsele realizate în fa­bricile complexului. In faţa unei machete, S. Buchler, dă explicaţii privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale a­­cestui important obiectiv al in­dustriei prelucrării lemnului. Deşi a intrat în funcţiune abia în anul 1965, complexul a Livrat pînă a­­cum mobila şi binalele necesare pentru circa 20.000 de apartamen­­te, produsele realizate bucurîndu­­se de aprecierea beneficiarilor in­terni şi externi. In apropierea blocului adminis­trativ, constructorii au pus teme­lia unor noi obiective din cadrul complexului, o fabrică ce va pro­duce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din ţară, o fa­brică de ambalaje şi una de ele­mente prefabricate din lemn des­tinate construcţiilor agricole. Prin intrarea lor în funcţiune, la sfîrşi­­tul cincinalului, producţia comple­xului va fi de 3 ori mai mare de­cit cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeţii vizitează apoi secţiile fabricii de mobilă, dotate cu uti­laje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noas­tră constructoare de maşini. In cartea de onoare a comple­xului înalţii oaspeţi au scris : „Vizitînd această modernă în­treprindere în care lemnul străve­chilor păduri ale Moldovei capătă forme suple şi elegante, urăm har­nicului colectiv de aici noi suc­cese în realizarea unor produse cu înalte calităţi de confort, du­rabilitate şi frumuseţe, spre folo­sul a mii şi mii de familii, pentru ridicarea prestigiului mobilei ro­mâneşti peste hotare". Adresîndu-se celor de faţă, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Mi se pare că tovarăşii aveau de gînd ca aici să se ţină nişte cu­­vîntări mai lungi, dar din cauza picii propun să renunţăm. Eu aş dori numai să subliniez necesita­tea de a vă strădui să daţi pro­ducţie de bună calitate — şi mo­bilă şi binale, şi plăci­­fibrolemnoa­se — pentru că numai aşa veţi aduce şi dv. contribuţia la înde­plinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult succes în munca dv. In continuare, oaspeţii au vizi­tat unul din cele mai tinere obiec­tive industriale construite în ora­şul Bacău — Fabrica de bere, in­trată în funcţiune la sfîrşitul anu­lui trecut. In întîmpinare a sosit tov. Bucur Şchiopu, ministrul in­dustriei alimentare. Directorul fa­bricii, Ion Budu, prezintă conducă­torilor de partid şi de stat moder­na secţie de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. ...E ora 19. In uralele şi acla­maţiile miilor de locuitori, colloa­­ia de maşini se îndreaptă spre Casa de cultură a sindic­atelor, un­de are loc un spectacol. Evocarea lui Ştefan cel Mare, a lui Crean­gă şi Eminescu se împleteşte cu cîntece despre viaţa nouă a aces­tor meleaguri, jocul bătrînilor din Coloneşti se îmbină cu vigoarea corurilor şi versurilor inspirate de măreţia prezentului socialist. La sfîrşitul spectacolului, artiş­tilor li se oferă un coş cu flori din partea conducătorilor de partid şi de stat. Iluminată de sute de torţe, pia­ţa din faţa casei de cultură se transformă într-o vastă scenă pe care se încinge o uriaşă horă, cu­­prinzînd în rîndurile ei pe condu­cătorii de partid şi de stat. Mulți­mea intonează popularul cîntec „Trandafir de la Moldova", în timp ce pe bolta cerului se a­­prind candelabrele artificiilor. a întîlnirea cu activul de partid din regiune In încheierea vizitei în regiunea Bacău, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit cu activul de partid şi au participat la o masă tovărăşească oferită cu acest pri­lej. Erau prezenţi conducătorii or­ganelor locale de partid, de stat şi obşteşti, vechi membri de par­tid, directori de întreprinderi şi unităţi agricole socialiste, munci­­tori, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat în numele oa­menilor muncii din regiunea Ba­cău, tovarăşul Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid, a spus, printre altele : Vizita pe care dumnea­voastră aţi făcut-o în regiunea noastră a constituit pentru noi, pentru toţi locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, recunoştinţei şi devota­mentului faţă de Partidul nostru Comunist, faţă de Comitetul său Central, care conduce cu clarvi­ziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Re­publicii noastre socialiste pe cul­mile luminoase ale bunăstării, cul­turii şi civilizaţiei. Vorbitorul a arătat în continua­re că, datorită aplicării consecven­te a politicii partidului de indus­trializare a întregii ţări, economia regiunii Bacău s-a transformat ra­dical, realizînd în prezent întreaga producţie a anului 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua ti­nereţe a regiunii, la oraşele apă­rute în aceşti ani, la suflul nou care a cuprins fostele cetăţi po­menite în hrisoavele cronicarilor moldoveni — Piatra Neamţ şi Ro­man. După ce a arătat că numai în anii şesenatului producţia globală industrială a crescut de peste două ori şi jumătate, el a făcut un scurt bilanţ al succeselor obţinute în agricultură, apoi a prezentat un sumar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. In noul plan cincinal — a sub­liniat vorbitorul — regiunii Bacău i-au fost alocate fonduri de inves­tiţii în valoare de peste 13 mi­liarde lei, urmînd ca în 1970 pro­ducţia globală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decît în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va creşte în anii cinci­nalului pe ansamblul regiunii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obţine 82 la sută din sporul producţiei globale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 de secţii şi întreprinderi noi în industrie şi agricultură, precum şi modernizarea şi reutilarea unui mare număr din unităţile existente. Obiectivele stabilite de cel de al IX-lea Congres al P.C.R. deschid agriculturii regiunii Bacău perspec­tive luminoase. In anii noului cincinal se vor accentua eforturile îndreptate spre mărirea efectivelor de animale şi în special îmbunătăţirea raselor şi creşterea producţiei. Rodul eforturilor creatoare de­puse de oamenii muncii în frunte cu comuniştii, rezultatele obţinute în dezvoltarea economică şi cul­turală a regiunii noastre — a sub­liniat vorbitorul — se datoresc totodată în măsură hotărîtoare ajutorului şi îndrumării primite din partea conducerii partidului şi statului nostru. Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră desfă­şoară­ o intensă muncă politico­­organizatorică în vederea întăririi partidului, a ridicării nivelului de pregătire ideologică a comunişti­lor, a îmbunătăţirii continue a formelor şi metodelor de activi­tate. In încheiere, vorbitorul a spus: Organele şi organizaţiile de par­tid şi de stat din regiunea Bacău, toţi oamenii muncii care trăiesc pe meleagurile aflate pe Valea Bis­triţei şi a Trotuşului, pe Valea Si­retului şi la poalele Ceahlăului, vor munci cu nestăvilit entuziasm sub steagul iubitului nostru par­tid, sub conducerea încercatului său Comitet Central, pentru con­struirea socialismului și comunis­mului, pentru­­ înflorirea patriei noastre iubite. Luînd cuvîntul, tov. ION LAS­­CAR, membru al P.C.R. din 1921, a spus: Ca vechi ilegalist, simt o deosebită bucurie pentru tot ce s-a realizat în patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidu­lui. Sînt fericit că, alături de toţi oamenii muncii, pot aduce o contribuţie modestă la realizarea acestei măreţe opere. Cuvinte de salut a rostit şi tov. ION CĂCIULEANU, membru al P.C.R. din anul 1921, care a urat conducătorilor de partid şi de stat viaţă lungă şi putere de muncă pentru realizarea hotărîrilor Con­gresului, spre binele poporului nostru. In cuvîntul său, tov. GRIGORE GHEORGHE, prim-secretar al Co­mitetului regional al U.T.C., a spus: In tot ce s-a realizat în re­giunea noastră, în anii sesenatului, GHEORGHE BADRUS ION GALETEANU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniti-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 214 (2.639) Duminică, 11 septembrie 1966 4 pagini 25 bani In pagina a 3-a: Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întîlnirea cu activul de partid din regiunea Bacău I Material didactic pentru noul an şcolar întreprinderile de specialita­te ale Ministerului Economiei Forestiere au pregătit pentru noul an de învăţămînt un bo­gat sortiment de material di­dactic. Fabrica „Republica" din Sibiu a pus la dispoziţia unită­ţilor comerciale circa 700 ti­puri de creioane. Calitatea a­­cestora este mult îmbunătăţită. Minele creioanelor „color", de pildă, rivalizează cu cele pro­venite din import. La această întreprindere urmează să intre în producţie noi sortimente de creioane printre care color „Dacia favorit" în 24 de nuan­ţe, cu lemn de cedru, creioane pe care sînt imprimate diferite operaţiuni aritmetice etc. De asemenea, sortimentul de liniare, rigle, echere, teuri pen­tru uz şcolar, produse la Fabri­ca „Tehnolemn"-Timişoara, a depăşit cifra 80. La liniarele de dimensiuni mai mari, gradarea se face aici cu ajutorul unor maşini speciale, fapt care le conferă o mai mare precizie. (Agerpres) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Austria In cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat con­vorbirile între delegaţia Parti­dului Comunist Român condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., şi delegaţia Par­tidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cele două delegaţii au stabi­lit să dea publicităţii un comu­nicat în legătură cu vizita dele­gaţiei Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost ofe­rită o masă în cinstea delega­ţiei Partidului Comunist din Austria, condusă , de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele P.C. din Austria. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec , membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secre­tari ai C.C. al P.C.R. Şedinţa lărgită a Consiliului agricol regional Ieri, 10 septembrie, a avut loc la Tîrgu-Mureş şedinţa lărgită a Consiliului agricol regional, în care au fost analizate rezultatele obţinute la cultura griului în pe­rioada 1962-1966, precum şi mă­surile care trebuie luate pentru creşterea producţiei în anul 1967 şi în următorii ani ai cincinalu­lui. La şedinţă au luat parte to­varăşii Nicolae Vereş, prim-se­cretar al Comitetului regional de partid, Ladislau Branis, preşedin­tele comitetului executiv al sfa­tului popular regional, Ion Kő­műves, secretar al Comitetului regional de partid, primii secre­tari şi secretarii cu probleme a­­grare ai comitetelor raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, specialişti din consiliile agricole regional şi raionale, din C.A.S. şi S.M.T., cadre de condu­cere din uniunile cooperatiste, secretari ai comitetelor de par­tid, preşedinţii şi inginerii din C.A.P., cercetători din Staţiunea experimentală, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii ob­şteşti. Referatul privind analiza re­zultatelor obţinute la cultura griului în perioada 1962—1966 şi măsurile care trebuie luate pentru creşterea producţiei în anul 1967 şi în anii următori a fost prezentat de tov. ing. Er­nest Kiss, vicepreşedinte al Con­siliului agricol regional. La discuţii au participat nu­meroşi specialişti din consiliile agricole şi C.A.S., cercetători, ingineri şi preşedinţi din C.A.P. Din referat şi din discuţiile purtate a rezultat că în perioa­da anilor 1962—1966 s-au ob­ţinut succese importante în spo­rirea producţiei de grîu, ca ur­mare a înfăptuirii politicii par­tidului şi statului, de dezvoltare armonioasă, intensivă şi multi­laterală a acestei ramuri. Pro­ducţia de grîu obţinută în acest an este mai mare cu peste 500 kg la hectar, faţă de cea reali­zată în 1962. Au fost subliniate rezultatele obţinute an de an de către unităţile agricole socialis­te prin folosirea judicioasă a ba­zei tehnico-materiale şi aplica­rea recomandărilor rezultate­­din activitatea de cercetare şi din practica unităţilor fruntaşe. Par­ticipanţii la şedinţă au scos la fel în evidenţă, experienţa do­­bîndită în sporirea producţiei de grîu, au dezbătut pe larg mă­surile ce trebuie luate în scopul creşterii producţiei în anul 1967, ca şi în următorii ani ai cincina­lului. In scopul obţinerii unor re­colte mari şi constante în anii viitori, a fost dezbătut şi aprobat un plan de măsuri care prevede între altele, extinderea suprafe­ţelor cultivate cu soluri intensi­ve, alegerea corespunzătoare a terenurilor destinate culturii gri­ului, amplasarea lui după cele mai potrivite premergătoare, a­­plicarea îngrăşămintelor chimice şi naturale în doze eficiente, asi­gurarea unor densităţi optime de plante la hectar, executarea însămînţărilor în cadrul epocii optime etc. Au fost aprobate, totodată „Recomandările cu pri­vire la cultura griului în anul 1966—1967", care urmează să fie adaptate potrivit condiţiilor existente în fiecare raion şi uni­tate. În încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid. ★ în numerele viitoare ale zia­rului vom reveni asupra lucrări­lor acestei importante şedinţe. Recoltează cartofii Zilele trecute, în unele uni­tăţi agricole din raionul Ciuc s-a trecut la recoltarea cartofi­lor semitîrzii. La cooperativele agricole din Sînsimion, Jigodin şi Sînmărtin această lucrare a fost efectuată pe suprafeţe cu­prinse între 10 şi 20 de hectare. Peste cîteva zile va începe re­coltarea cartofilor de toamnă în toate unităţile agricole.

Next