Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)
1966-09-11 / nr. 214
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA BACĂU La capătul a două zile de entuziaste şi fructuoase întîlniri cu muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii din oraşele şi satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însufleţire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid şi de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viaţă obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului, reportaje despre continuarea vizitei în regiune, întîlnirea cu activul regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. în oraşul de pe apa Moldovei Roman, străveche aşezare la apa Moldovei. Apropierea oraşului este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de ţevi — efigie sugestivă a Romanului contemporan. Laminoriştii i-au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, în acest prim popas al vizitei în oraşul lor cu dogoarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din înseşi văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîmpinare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organicei de partid, ai sindicatului, sute şi sute de muncitori. In faţa unei scheme ce prezintă înfăţişarea de azi şi de mîine a întreprinderii, şi a unui,marţ grafic, pe care sînt e jalonate în cifre elocvente evoluţia şi perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discuţie privind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de stadiul actual al producţiei şi productivităţii muncii, de gradul de folosire a utilajelor şi spaţiilor de producţie. In legătură cu faptul că 60 la sută din producţie este exportată, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calităţii în aşa fel încît ea să corespundă exigenţelor crescînde ale pieţei mondiale. In această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 ţoli şi atelierul de ţevi din oţel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. şi preşedintele Consiliului de Miniştri au indicat să se ţină seama la dotare că ţevile ce vor fi produse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaţionale. Intîmpinaţi peste tot cu bucurie şi entuziasm de muncitori, ingineri şi tehnicieni, oaspeţii urmează apoi drumul metalului incandescent — din clipa cînd talia de oţel de cinci sute de kilograme se prăbuşeşte în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins îşi începe goana pe trenurile de role, metamorfozîndu-se, prin diferite agregate succesive, în ţeava rotundă de 15 metri lungime ce poposeşte pe patul de răcire. Panorama celor şapte hale ce alcătuiesc un uriaş corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harnicilor laminorişti din Roman, care în anii noştri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldoveneşti, am fost plăcut impresionaţi de rezultatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptăţită pentru contribuţia însemnată pe care o aduc la dezvoltarea industrială a ţării îşi va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în oraşul Roman. In mulţimea aflată pe străzile străbătute de coloana de maşini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiţi din Bozieni, Gîdinţi, Boghicea, Doljeşti, Poenari, Moldovenii, Sagna, din alte numeroase comune care au ţinut să fie de faţă la acest moment de neuitat. In ciuda unei burniţe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeţii. La mitingul care a avut loc în piaţa centrală a oraşului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi de profesoara Elena Teodorescu. Tovarăşul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraş de a munci şi mai departe cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamaţii îndelungate a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. După ce a mulţumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii oraşului Roman, vorbitorul a spus: Oraşul Roman datează, în istorie, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăţi a trecut. Greutăţile înfruntate de astgngulveacurilor au oţelit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voinţa de a-şi făuri viitorul aşa cum îl doreşte el, de a face totul pentru a asigura patriei independenţa şi suveranitatea naţională. Romanul, ca şi întreaga regiune Bacău, are tradiţii multe de luptă pentru eliberarea naţională şi socială. Aici, o dată cu creşterea clasei muncitoare s-a dezvoltat o puternică mişcare muncitorească revoluţionară împotriva exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor. In anii construcţiei socialiste — a spus în continuare vorbitorul — oraşul dv. a cunoscut puternice transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat şi mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Oraşul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească şi fără nici o îndoială că, sub conducerea comuniştilor, în mîinile harnice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr şi mai înfloritor. După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire a patriei noastre. In cadrul acestui program şi dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de ţevi, fabrica de utilaj forestier şi alte întreprinderi. Oraşul dv. se va dezvolta, vor creşte posibilităţile ca noi oameni ai muncii să intre în producţie, sporind astfel veniturile locuitorilor oraşului, bunăstarea lor, o dată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a întregului nostru popor, care traduce neabătut în viaţă politica partidului. Sigur că au fost şi greutăţi, au fost şi lipsuri, înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi uşoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi ştim că la capătul acestor eforturi ne aşteaptă bucuria realizării năzuinţelor noastre de a face patria tot mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să ducă o viaţă mai îmbelşugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvoltarea economiei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului demonstrează, în fapte, superioritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare: Aveţi rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit în uzinele dv. Trebuie să acordaţi mai multă atenţie calităţii produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare de pe piaţa mondială. Numai aşa, producînd şi mult şi bume, cu maximum de eficienţă economică, noi vom reuşi să înaintăm într-un ritm şi mai susţinut în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste, de creare a condiţiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe oamenii muncii din oraşul Roman pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. In această atmosferă de entuziasm, oaspeţii şi-au luat rămas bun de la locuitorii oraşului Roman, îndreptîndu-se spre Bacău. A In zona industrială a Bacăului De la intrarea în oraşul Bacău şi pînă la Complexul de industrializare a lemnului, oaspeţii sînt însoţiţi de uralele şi ovaţiile zecilor de mii de locuitori veniţi pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalţii oaspeţi sînt întîmpinaţi de tovarăşul Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid şi ai complexului, de sute de salariaţii In helul blocului administrativ, oaspeţii vizitează o expoziţie cuprinzînd produsele realizate în fabricile complexului. In faţa unei machete, S. Buchler, dă explicaţii privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucrării lemnului. Deşi a intrat în funcţiune abia în anul 1965, complexul a Livrat pînă acum mobila şi binalele necesare pentru circa 20.000 de apartamente, produsele realizate bucurînduse de aprecierea beneficiarilor interni şi externi. In apropierea blocului administrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului, o fabrică ce va produce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din ţară, o fabrică de ambalaje şi una de elemente prefabricate din lemn destinate construcţiilor agricole. Prin intrarea lor în funcţiune, la sfîrşitul cincinalului, producţia complexului va fi de 3 ori mai mare decit cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeţii vizitează apoi secţiile fabricii de mobilă, dotate cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noastră constructoare de maşini. In cartea de onoare a complexului înalţii oaspeţi au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere în care lemnul străvechilor păduri ale Moldovei capătă forme suple şi elegante, urăm harnicului colectiv de aici noi succese în realizarea unor produse cu înalte calităţi de confort, durabilitate şi frumuseţe, spre folosul a mii şi mii de familii, pentru ridicarea prestigiului mobilei româneşti peste hotare". Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Mi se pare că tovarăşii aveau de gînd ca aici să se ţină nişte cuvîntări mai lungi, dar din cauza picii propun să renunţăm. Eu aş dori numai să subliniez necesitatea de a vă strădui să daţi producţie de bună calitate — şi mobilă şi binale, şi plăcifibrolemnoase — pentru că numai aşa veţi aduce şi dv. contribuţia la îndeplinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult succes în munca dv. In continuare, oaspeţii au vizitat unul din cele mai tinere obiective industriale construite în oraşul Bacău — Fabrica de bere, intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut. In întîmpinare a sosit tov. Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare. Directorul fabricii, Ion Budu, prezintă conducătorilor de partid şi de stat moderna secţie de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. ...E ora 19. In uralele şi aclamaţiile miilor de locuitori, colloaia de maşini se îndreaptă spre Casa de cultură a sindicatelor, unde are loc un spectacol. Evocarea lui Ştefan cel Mare, a lui Creangă şi Eminescu se împleteşte cu cîntece despre viaţa nouă a acestor meleaguri, jocul bătrînilor din Coloneşti se îmbină cu vigoarea corurilor şi versurilor inspirate de măreţia prezentului socialist. La sfîrşitul spectacolului, artiştilor li se oferă un coş cu flori din partea conducătorilor de partid şi de stat. Iluminată de sute de torţe, piaţa din faţa casei de cultură se transformă într-o vastă scenă pe care se încinge o uriaşă horă, cuprinzînd în rîndurile ei pe conducătorii de partid şi de stat. Mulțimea intonează popularul cîntec „Trandafir de la Moldova", în timp ce pe bolta cerului se aprind candelabrele artificiilor. a întîlnirea cu activul de partid din regiune In încheierea vizitei în regiunea Bacău, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit cu activul de partid şi au participat la o masă tovărăşească oferită cu acest prilej. Erau prezenţi conducătorii organelor locale de partid, de stat şi obşteşti, vechi membri de partid, directori de întreprinderi şi unităţi agricole socialiste, muncitori, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat în numele oamenilor muncii din regiunea Bacău, tovarăşul Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a spus, printre altele : Vizita pe care dumneavoastră aţi făcut-o în regiunea noastră a constituit pentru noi, pentru toţi locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, recunoştinţei şi devotamentului faţă de Partidul nostru Comunist, faţă de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Republicii noastre socialiste pe culmile luminoase ale bunăstării, culturii şi civilizaţiei. Vorbitorul a arătat în continuare că, datorită aplicării consecvente a politicii partidului de industrializare a întregii ţări, economia regiunii Bacău s-a transformat radical, realizînd în prezent întreaga producţie a anului 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinereţe a regiunii, la oraşele apărute în aceşti ani, la suflul nou care a cuprins fostele cetăţi pomenite în hrisoavele cronicarilor moldoveni — Piatra Neamţ şi Roman. După ce a arătat că numai în anii şesenatului producţia globală industrială a crescut de peste două ori şi jumătate, el a făcut un scurt bilanţ al succeselor obţinute în agricultură, apoi a prezentat un sumar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. In noul plan cincinal — a subliniat vorbitorul — regiunii Bacău i-au fost alocate fonduri de investiţii în valoare de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în 1970 producţia globală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decît în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va creşte în anii cincinalului pe ansamblul regiunii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obţine 82 la sută din sporul producţiei globale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 de secţii şi întreprinderi noi în industrie şi agricultură, precum şi modernizarea şi reutilarea unui mare număr din unităţile existente. Obiectivele stabilite de cel de al IX-lea Congres al P.C.R. deschid agriculturii regiunii Bacău perspective luminoase. In anii noului cincinal se vor accentua eforturile îndreptate spre mărirea efectivelor de animale şi în special îmbunătăţirea raselor şi creşterea producţiei. Rodul eforturilor creatoare depuse de oamenii muncii în frunte cu comuniştii, rezultatele obţinute în dezvoltarea economică şi culturală a regiunii noastre — a subliniat vorbitorul — se datoresc totodată în măsură hotărîtoare ajutorului şi îndrumării primite din partea conducerii partidului şi statului nostru. Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră desfăşoară o intensă muncă politicoorganizatorică în vederea întăririi partidului, a ridicării nivelului de pregătire ideologică a comuniştilor, a îmbunătăţirii continue a formelor şi metodelor de activitate. In încheiere, vorbitorul a spus: Organele şi organizaţiile de partid şi de stat din regiunea Bacău, toţi oamenii muncii care trăiesc pe meleagurile aflate pe Valea Bistriţei şi a Trotuşului, pe Valea Siretului şi la poalele Ceahlăului, vor munci cu nestăvilit entuziasm sub steagul iubitului nostru partid, sub conducerea încercatului său Comitet Central, pentru construirea socialismului și comunismului, pentru înflorirea patriei noastre iubite. Luînd cuvîntul, tov. ION LASCAR, membru al P.C.R. din 1921, a spus: Ca vechi ilegalist, simt o deosebită bucurie pentru tot ce s-a realizat în patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidului. Sînt fericit că, alături de toţi oamenii muncii, pot aduce o contribuţie modestă la realizarea acestei măreţe opere. Cuvinte de salut a rostit şi tov. ION CĂCIULEANU, membru al P.C.R. din anul 1921, care a urat conducătorilor de partid şi de stat viaţă lungă şi putere de muncă pentru realizarea hotărîrilor Congresului, spre binele poporului nostru. In cuvîntul său, tov. GRIGORE GHEORGHE, prim-secretar al Comitetului regional al U.T.C., a spus: In tot ce s-a realizat în regiunea noastră, în anii sesenatului, GHEORGHE BADRUS ION GALETEANU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniti-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 214 (2.639) Duminică, 11 septembrie 1966 4 pagini 25 bani In pagina a 3-a: Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întîlnirea cu activul de partid din regiunea Bacău I Material didactic pentru noul an şcolar întreprinderile de specialitate ale Ministerului Economiei Forestiere au pregătit pentru noul an de învăţămînt un bogat sortiment de material didactic. Fabrica „Republica" din Sibiu a pus la dispoziţia unităţilor comerciale circa 700 tipuri de creioane. Calitatea acestora este mult îmbunătăţită. Minele creioanelor „color", de pildă, rivalizează cu cele provenite din import. La această întreprindere urmează să intre în producţie noi sortimente de creioane printre care color „Dacia favorit" în 24 de nuanţe, cu lemn de cedru, creioane pe care sînt imprimate diferite operaţiuni aritmetice etc. De asemenea, sortimentul de liniare, rigle, echere, teuri pentru uz şcolar, produse la Fabrica „Tehnolemn"-Timişoara, a depăşit cifra 80. La liniarele de dimensiuni mai mari, gradarea se face aici cu ajutorul unor maşini speciale, fapt care le conferă o mai mare precizie. (Agerpres) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Austria In cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., şi delegaţia Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cele două delegaţii au stabilit să dea publicităţii un comunicat în legătură cu vizita delegaţiei Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost oferită o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Austria, condusă , de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele P.C. din Austria. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec , membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R. Şedinţa lărgită a Consiliului agricol regional Ieri, 10 septembrie, a avut loc la Tîrgu-Mureş şedinţa lărgită a Consiliului agricol regional, în care au fost analizate rezultatele obţinute la cultura griului în perioada 1962-1966, precum şi măsurile care trebuie luate pentru creşterea producţiei în anul 1967 şi în următorii ani ai cincinalului. La şedinţă au luat parte tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Ladislau Branis, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional, Ion Kőműves, secretar al Comitetului regional de partid, primii secretari şi secretarii cu probleme agrare ai comitetelor raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, specialişti din consiliile agricole regional şi raionale, din C.A.S. şi S.M.T., cadre de conducere din uniunile cooperatiste, secretari ai comitetelor de partid, preşedinţii şi inginerii din C.A.P., cercetători din Staţiunea experimentală, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii obşteşti. Referatul privind analiza rezultatelor obţinute la cultura griului în perioada 1962—1966 şi măsurile care trebuie luate pentru creşterea producţiei în anul 1967 şi în anii următori a fost prezentat de tov. ing. Ernest Kiss, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional. La discuţii au participat numeroşi specialişti din consiliile agricole şi C.A.S., cercetători, ingineri şi preşedinţi din C.A.P. Din referat şi din discuţiile purtate a rezultat că în perioada anilor 1962—1966 s-au obţinut succese importante în sporirea producţiei de grîu, ca urmare a înfăptuirii politicii partidului şi statului, de dezvoltare armonioasă, intensivă şi multilaterală a acestei ramuri. Producţia de grîu obţinută în acest an este mai mare cu peste 500 kg la hectar, faţă de cea realizată în 1962. Au fost subliniate rezultatele obţinute an de an de către unităţile agricole socialiste prin folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale şi aplicarea recomandărilor rezultatedin activitatea de cercetare şi din practica unităţilor fruntaşe. Participanţii la şedinţă au scos la fel în evidenţă, experienţa dobîndită în sporirea producţiei de grîu, au dezbătut pe larg măsurile ce trebuie luate în scopul creşterii producţiei în anul 1967, ca şi în următorii ani ai cincinalului. In scopul obţinerii unor recolte mari şi constante în anii viitori, a fost dezbătut şi aprobat un plan de măsuri care prevede între altele, extinderea suprafeţelor cultivate cu soluri intensive, alegerea corespunzătoare a terenurilor destinate culturii griului, amplasarea lui după cele mai potrivite premergătoare, aplicarea îngrăşămintelor chimice şi naturale în doze eficiente, asigurarea unor densităţi optime de plante la hectar, executarea însămînţărilor în cadrul epocii optime etc. Au fost aprobate, totodată „Recomandările cu privire la cultura griului în anul 1966—1967", care urmează să fie adaptate potrivit condiţiilor existente în fiecare raion şi unitate. În încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional de partid. ★ în numerele viitoare ale ziarului vom reveni asupra lucrărilor acestei importante şedinţe. Recoltează cartofii Zilele trecute, în unele unităţi agricole din raionul Ciuc s-a trecut la recoltarea cartofilor semitîrzii. La cooperativele agricole din Sînsimion, Jigodin şi Sînmărtin această lucrare a fost efectuată pe suprafeţe cuprinse între 10 şi 20 de hectare. Peste cîteva zile va începe recoltarea cartofilor de toamnă în toate unităţile agricole.