Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)
1966-10-01 / nr. 231
Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 231 (2.656) Sîmbătă, 1 octombrie 1966 4 pagini 25 bani CU BRAŢELE DESCHISE. Mai sînt două zile pînă la deschiderea noului an universitar. Mii de tineri hotărîţi să muncească temeinic pentru a-şi însuşi tainele ştiinţei vor popula din nou centrele de învăţămînt superior. Ei sînt aşteptaţi cu braţele deschise, cu sălile de curs, laboratoarele,căminele şi cantinele pregătite. In fotografie: căminele studenţeşti din Tg.Bilureş. Pentru noul an universitar, laboratoarele institutelor de învăţămînt superior au fost dotate cu aparate şi utilaje moderne produse în ţară sau peste hotare. Institutele politehnice din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov au primit oscilografe catodice, microscoape metalografice şi universale, punţi tensiometrice şi alte instalaţii necesare lucrărilor practice în domeniul electronicii, electrotehnicii, încercărilor statice şi dinamice ale construcţiilor. Universităţii şi Institutului de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti şi Institutului de medicină şi farmacie din Cluj le-au fost expediate spectrografe şi maşini pentru determinarea rezistenţei ultracentrifuge de mare turaţie, care servesc studenţilor la analizarea spectrală a oţelurilor, deparafinarea petrolului şi experienţele de virusologie. La rîndul lor, institutele agronomice au recepţionat noi maşini şi unelte agricole: combine de recoltat cereale, batoze, cositoare, cultivatoare, agregate pentru irigaţii prin aspersiune, motoare electrice de curent alternativ. Ministerul Invăţămîntului a asigurat dotarea laboratoarelor celor 181 facultăţi din întreaga tarii în noul an universitar, cu utilaje şi aparate în valoare de 25 milioane lei. (Agerpres) în raionul Gheorghieni ÎNTÎRZIERE NEJUSTIFICATĂ la recoltatul cartofilor Printre raioanele aşezate în zona favorabilă cultivării cartofilor se numără şi Gheorghieniul. Peste 23 la sută din suprafaţa arabilă a raionului este ocupată de această importantă cultură, care anual aduce mari venituri cooperativelor agricole, cooperatorilor. Avînd de recoltat cartofii de pe o suprafaţă de peste 5.600 ha, din care 3.027 ha în cooperativele agricole, în vederea scoaterii acestora într-un timp cît mai scurt, S.M.T. Lăzarea a fost dotată cu 54 combine şi alte 13 maşini simple de recoltat cartofii. In aceste zile S.M.T. Lăzarea urmează să mai primească încă 8 combine de recoltat cartofi. Aceasta înseamnă că Staţiunea de maşini şi tractoare din Lăzarea, a pus la dispoziţia fiecărei brigăzi de cîmp din C.A.P. pe care le deserveşte cîte o combină. Avînd o asemenea înzestrare tehnică, firesc ar fi ca în aceste zile bune de lucru, cînd tuberculii au ajuns la maturitate, toate forţele să fie concentrate pentru ca scosul să fie terminat în perioada optimă, înainte de venirea îngheţurilor. Cu toate acestea în raionul Gheorghieni combinele de recoltat cartofi sunt folosite doar sporadic. La C.A.P. Lăzarea, de exemplu, din cele 6 combine existente la 23 septembrie, a fost folosită doar una. Cîte 4—5 combine de scos cartofi au stat în aceeaşi zi şi la cooperativele agricole din Ciumani, Suseni, unităţi care cultivă cartofi pe suprafeţe cuprinse între 310—330 ha. Aceasta a făcut ca recoltarea cartofilor să fie executată în medie doar pe 2—4 ha. La cooperativele agricole din Borzont, Chilem şi Voşlobenî, pînă la 28 septembrie, scosul cartofilor nici n-a început. Muncindu-se într-un asemenea ritm, în ansamblu pe raion, din cele 3.027 ha cultivate cu cartofi s-a adunat recolta doar de pe o suprafaţă de 148 ha, adică în proporţie de 5,1 la sută. După planul de măsuri şi graficul stabilit pe fiecare unitate în parte, se prevede un ritm zilnic de recoltare a cartofilor/de pe o suprafaţă de 145 ha/ Acesta însă nu se realizează /nici măcar în proporţie de 20 la sută, situînd astfel raionul Gheorghieni pe ultimul Lac pe regiune. Din această situaţie reiese că datele trecute în planul de măsuri, cfere se referă la numărul maşinilor,al forţei de muncă, al metodelor practice de lucru, deportare şi însilozare a cartofil, ritmul de livrare a obligaţiilor contractuale, au rămas deocamdată numai pe hîrtie, fără a fi traduse în practică. Ritmul de recoltare a cartofilor trebuie intensificat deoarece după această cultură sunt planificate a se însămînţa 400 ha de grîu şi secară. Amînarea de la o zi la alta de a se trece cu toate forţele existente la scosul cartofilor duce la suprasolicitarea mijloacelor de transport, la eşalonarea efectuării scoaterii cartofilor pe o perioadă prea lungă în luna octombrie, ceea ce va cauza pierderi provocate de îngheţul timpuriu care apare cu mai mare intensitate în aceste locuri decît în alte părţi ale regiunii noastre. Organele şi organizaţiile de partid, Consiliul agricol, Uniunea raională a C.A.P. să se îngrjească ca lucrările agricole de toamnă, mai ales însămînţatul griului şi secarei, scosul cartofilor, să se execute la timp, conform graficelor stabilite. Şi aici însă rezultatele sunt diferenţiate. Dacă la cooperativele agricole din Suseni, Ciumani şi Voştobeni însămînţatul este pe terminate, la cele din Borzont şi Valea-Strimbă această importantă lucrare este rămasă în urmă. De asemenea, se impune să se ia măsuri mai eficiente pentru terminarea în timpul cel mai scurt a recoltării inului de fuior, care este strîns doar în proporţie de 50,6 la sută. Să se analizeze felul în care sînt folosite mijloacele de transport ale C.A.P. pentru ca livrările de cartofi, pe bază de contracte, pentru fondul central al statului ca şi însilozarea tuberculilor destinaţi pentru sămînţă să fie făcute în cele mai bune condiţii. REMUS CÂMPEAN ★ Moment Oamenii de la volan Ne aflăm pe strada Poligrafiei din Tg.-Mureş. E o stradă mică. Pe ea însă circulă multă lume. Dat fiind faptul că în această stradă se află cinematograful „Progresul", întreprinderea Poligrafică şi Depozitul nr. 3 aparţinător de I.C.R.A. Tg.-Mureş, pe aici se perindă zilnic zeci şi zeci de autovehicule şi sute de oameni. Mulţi dintre acei de la volan circulă cu viteză redusă, trec cu multă băgare de seamă pe stradă. Alţii în schimb manifestă indiferenţă faţă de regulile de circulaţie, depăşesc neregulamentar alte vehicule, circulă cu viteza nepermise, se urcă fie trotuare neţinînd sina unde se găsesc. Stau unii conducătoriauf° ca cei de pe autovehiculele cu numerale de circulaţie 21-MS-564, 21-MS-416, 2VMS- 262, 21-MS-260, 21- MS-382, 31-MS-1.088 şi alţii au uitat complet că în oraşul Tg.Mureş claxonatul este interzis. Aceştia de îndată ce intră în strada Poligrafiei încep să claxoneze îndelung, să ambaleze motoarele de parei ar fi pe banca de rodaj. Ei nu ţin seama că ţre această stradă locuiesc mulţi oameni ai muncii care vor să i se odihnească atît în orele de noapteît şi în orele de după amiază. Credem că organele de miliţie vor ţine seama de cele semnalate şi vor lua măsurile cuvenite împotriva celor vinovaţi. S. IERNUŢAN Proletari din toate țările, uniți-vă ] (1)(Lg,UICL UL sur linit: • Universităţile populare ţi muncitoreşti, adevărate foruri de răspîndire a ştiinţei şi culturii • SĂRBĂTOAREA BELŞUGULUI • CINEMATECĂ LA TG.-MUREŞ • RETROSPECTIVA PICTORULUI KARÁCSONY Prin abatajele Văii Jiului Un schimb nou de mineri se pregăteşte pentru asaltul din subteran. La porţile adîncurilor de la mina Lupeni, cea mai mare exploatare de cărbune cocsificabil din ţară, oamenii sosesc punctuali, pentru a prelua şutul. Mă alătr schimbului cu obişnuitul „noroc bun", pe care-l aud ,întorcîndu-se ca un ecou multiplicat. Coborîm în galeria principală, iluminată ca străzile unui oraș pe timp de noapte. Colivia ne duce în orizontul 565, de unde ajungem în abatajul frontal al brigăzii lui Aurel Ciuciu. De-a lungul celor peste 60 m, cît se întinde frontul de lucru, munca se desfăşoară în ritm susţinut. Şeful de schimb Gheorghe Asandei lucrează cu cîţiva ortaci la podirea abatajului. Alţii execută susţinerea cu armături a frontului de lucru, pentru a asigura tăierea, încărcarea şi transportul cărbunelui dislocat din adîncuri. Munca se desfăşoară cu precizie. Fiecare schimb execută un ciclu complet de lucru (armare, tăiere, încărcare, transport etc.). Aceasta permite sporirea productivităţii şi creşterea vitezei de înaintare. Poposesc în faţa altor abataje. Pretutindeni, pasiune şi hărnicie. Oamenii dau viaţă planurilor lor de sporire a producţiei de cărbune, înfăptuiesc prevederile ce le revin din planul cincinal de dezvoltare şi înflorire a economiei noastre naţionale. La Petrila şi Vulcan, Lonea şi Aninoasa, Uricani şi Dîlja, clocotul muncii ce se desfăşoară în mine, la sute de metri adîncime, face ca abatajele Văii Jiului, adevărate izvoare de cărbune, să devină tot mai productive, lăsînd să „ţîşnească" din ele spre suprafaţă cantităţi tot mai mari de cărbune. In acest an, minerii Văii Jiului scot la suprafaţă aproape 6.000.000 tone cărbune, cu peste 2.600.000 tone mai mult decît au dat la un loc în 1938 toate minele de cărbune din ţară. In timp ce creşte continuu producţia, se îmbunătăţesc şi condiţiile de muncă ale minerilor. Eforturile fizice ale acestora sînt înlocuite de mijloace tehnice moderne. Tăierea straturilor, încărcarea și transportul cărbunelui din abataj se fac cu ajutorul unor perforatoare rotative moderne, ciocane pneumatice, combine de cărbune, pluguri dinamice, mașini de încărcat, haveze, transportoare blindate de mare capacitate. Capătă cîmp tot mai larg de acţiune procedeele tehnice avansate. Introducerea mijloacelor moderne în minerit asigură sporirea continuă a producţiei. Potrivit prevederilor Congresului al IX-lea al P.C.R., numai prin modernizarea exploatărilor şi înzestrarea lor cu utilaje de înalt nivel tehnic, producţia minelor vechi din Valea Jiului va spori în anii ce vin cu peste 1.000.000 tone cărbune. AVRAM ZAHARIE corespondent Agerpres pentru regiunea Hunedoara Substanţe noi obţinute de un grup de chimişti CLUJ. Un grup de chimişti clujeni alcătuit din dr. docent N. Şerban, A. Balogh, I. Jude şi A. P. Gocan, distins recent cu premiul „Gheorghe Spacu" al Academiei, a obţinut, printr-o metodă originală de sinteză, cîteva substanţe noi din clasa combinaţiilor steroide. Aceste substanţe cu activitate hormonală fac parte din seria androgenilor şi gestogenilor. După îndelungi experimente, efectuate în laboratoarele Institutului de chimie şi Institutului de cercetări chimico-farmaceutice, chimiştii clujeni au pus la punct primele procedee româneşti de preparare pe scară industrială a hormonilor steroizi derivaţi ai progesteronei şi acetatului de dezoxicorticosteronă. Documentaţia privind noile preparate, deosebit de importante în terapeutica hormonală, a fost predată fabricii de medicamente „Terapia" din Cluj. (Agerpres) TELEGRAMA Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, vă rog să primiţi, Excelenţă, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România COMPLICAŢII de care femeia poate fi scutită O problemă esenţială, care are un ecou puternic în rîndul maselor, este aceea a reglementării întreruperilor de sarcină. Ea are o semnificaţie deosebită în primul rînd pentru viitorul poporului nostru sub raport demografic şi al sănătăţii sale, este o cale firească pentru apărarea sănătăţii mamelor, pentru creşterea unor noi generaţii viguroase. In ultimii ani medicina a cîştigat o mare experienţă şi a putut trage concluzii ştiinţifice de o excepţională însemnătate asupra influenţei pe care avortul repetat, fie el efectuat în cele mai bune condiţii, îl are asupra femeilor. Toate aceste observaţii arată că, în felul în care s-au practicat chiuretajele pînă acum, avortul la cerere este dăunător atît pentru viitoarea mamă cît şi pentru femeia care a născut cîţiva copii. Din statisticile noastre reiese clar că cea mai mare parte dintre bolnavele care se internează în secţiile de ginecologie ale clinicii, sînt victime ale avortului efectuat chiar de cei mai buni specialişti în condiţii medico-chirurgicale perfecte. Tinerele femei, în special cele fără nici o naştere, sînt obişnuitele „pensionare" ale spitalului. Se cheltuiesc fonduri mari pentru vindecarea acestor bolnave care „s-au îmbolnăvit la cerere" şi nu de puţine ori rezultatele tratamentelor noastre sînt sub aşteptări. Trebuie să ţinem cont că un chiuretaj uterin este singura situaţie în care se produce de către medic o rană sîngerîndă destul de întinsă unei femei perfect sănătoase. Niciodată în medicină nu ni se oferă ocazia să producem asemenea rărfiri unui om integru. Apare deci întrebarea firească: sîntem noi justificaţi să ştirbim sănătatea unei femei numai pentru simplul motiv de a o scăpa, chipurile, ate o pretinsă complicaţie famială? Dacă am frmări în drumurile ei disperatedintre spital şi policlinică o tînară femeie care a avut un avort pe motivul nevoii de un „concediu liniştit", sau o pereche de fieri căsătoriţi care au renunţat la primul copil pe motiv că „încă nu sînt aranjaţi" şi le vom gusta din amarul vieţii lor conjugale atunci cînd nu mai pot avea urmaşi, sentimentul de teamă ne-ar cuprinde pe fiecare. Un alt fapt îngrijorător, pe care l-am constatat urmărind naşterile femeilor cu avorturi provocate şi care au reuşit totuşi să nască, este hemoragia produsă de dezlipirea incompletă a placentei de uter, imediat după naşterea copilului. Se observă că femeile care au avut două avorturi la cerere, fac de trei ori mai multe complicaţii de acest fel, decît cele care au avut numai unul singur. Cele care au avut trei sau mai multe avorturi, fac de cinci ori mai multe complicaţii. Dar nu numai naşterea ci însăşi decursul sarcinii se modifică în rău la aceste paciente. Uterul lor, care trebuie să permită dezvoltarea în bune condiţii a fătului, o dată maltratat prin chiuretaj, nu mai poate face faţă marilor eforturi la care este solicitat. De aceea, pe drept cuvînt, femeia care a vrut la început să piardă o sarcină, pierde mai tîrziu şi pe cea care doreşte să o menţină. Intenţionat am lăsat la urmă una dintre complicaţiile cele mai frecvente semnalate după avortul la cerere: infecţia. Mulţi medici constată că, după o intervenţie făcută în condiţii perfecte, inflamarea ovarelor, uterului sau a trompelor apare cu o vehemenţă de multe ori îngrijorătoare. Aceasta înseamnă că nu numai pericolul pătrunderii unor microbi din afară este de temut în timpul chiuretajului ci şi acela al redeşteptării oricărui alt focar infecţios intern, incomplet vindecat sau pe cale de vindecare. Căutînd un exemplu, e de ajuns să amintim că o femeie cu o inflamaţie genitală oarecare, pe care şi-o tratează de un an, îşi anulează posibilităţile de vindecare printr-un singur chiuretaj. Iată cum, o femeie care ar putea avea un loc important în familie sau în producţie, pierde un an din circuitul social. Şi apoi, celălalt aspect educativ al problemei. Mă întreb dacă mama care adesei îşi însoţeşte fiica proaspăt măritată dr. SILVIU PETRU OLARIU doctorand în ştiinţe medicale (Continuare în pag. 112-a) Pregătiri pentru „Ziua recoltei“ Oamenii muncii din raionul Luduş se pregătesc intens pentru sărbătorirea „Zilei recoltei" care va avea loc la 2 octombrie. Sub îndrumarea Comitetului raional de partid, a fost constituit colectivul de coordonare şi organizare a acestei sărbători. Din acest colectiv fac parte : reprezentanţi ai U.R.C.A.P., consiliului agricol, Comitetului de cultură şi artă, Consiliului raional al sindicatelor, U.T.C., comitetului de femei, U.C.F.S., U.R.C.C., ai cooperativelor agricole de producţie şi ai G.A.S. Pe baza planului de muncă, peste tot au fost luate măsuri concrete de organizare a „Zilei recoltei", în 36 de localităţi din raza raionului trecîndu-se la pregătirea formaţiilor artistice, echipelor sportive, expoziţiilor şi serbărilor cîmpeneşti care vor avea loc. Cu prilejul sărbătoririiZilei recoltei", în fiecare comună vor fi prezentate expuneri despre istoricul dezvoltării cooperativei agricole de producţie, scoţînduse în evidenţă prspectivele de dezvoltare ale acesteia, în lumina Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., după care vor urma întreceri sportive, programe artistice, jocuri distractive şi serbări cîmpeneşti. IOAN HASASIU corespondent voluntar TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze , . .t PS V V *•! In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Aflării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Consiliului de Sta Republicii Populare Chineze şi poporului chinez prieten un salut flese şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Reputcii Populare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Populare Chineze ai constituit un moment de cotitură în viaţa poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridicarea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie de seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului şi păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţările şi partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Filatura de in din Gheorghieni