Steaua Roşie, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 283-309)
1966-12-01 / nr. 283
Anul 1966 a fost marcat de un număr deosebit de mare de manifestări cu caracter medical, fapt ce reflectă marile progrese înregistrate în ultimii ani de această ştiinţă. In prevenirea şi vindecarea bolilor, în cunoaşterea mai deplina a organismului omenesc şi a funcţiilor lui, a cauzelor care pot să-i tulbure funcţionarea normală şi a mijloacelor apte să înlăture tulburările, atunci cînd s-au produs, oamenii de ştiinţă, cercetătorii, medicii practicanţi, profitînd de posibilităţile oferite de tehnica modernă, obţin pe zi ce trece noi rezultate. In condiţiile actuale, cînd regimul nostru asigură cercetării medicale, ca şi tuturor celorlalte ramuri ştiinţifice, posibilităţi practic nelimitate de afirmare, contactul cu progresele medicinei mondiale este o realitate incontestabilă. Prin activitatea lor prodigioasă, desfăşurată în clinici şi laboratoare înzestrate după ultimul cuvînt al tehnicii, medicii noştri au posibilitatea de a-şi aduce din plin contribuţia la rezolvarea celor mai complexe probleme ale actualităţii medicale. Fiind vorba despre o ştiinţă cu o sferă de cuprindere deosebit de vastă, îmbrăţişînd numeroase ramuri, ne-am propus ca în pagina de faţă să redăm doar cîteva aspecte din cuceririle medicinei moderne, fie în ce priveşte concluziile unor congrese şi conferinţe din ţară şi din străinătate, fie propriile rezultate ale oamenilor de ştiinţă, specialiştilor din centrul universitar Tg.-Mureş. Desigur, spaţiul restrîns ne constrînge să prezentăm doar o infimă parte a ceea ce oferă medicina modernă. Pentru concursul preţios dat la realizarea paginii de faţă, aducem mulţumiri sincere tuturor colaboratorilor noştri. p prof. univ. dr. Zeno BARBU eful clinicii de ftiziologie. A IX-a Conferință naţională de tuberculoză In ziua de 19 octombrie s-au deschis, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, lucrările celei de-a IX-a Conferinţe naţionale de tuberculoză, organizată ,de Sa««tetea de ftiziologie a Uniuniîi societăţilor de ştiin-•• temedicale. După festivitatea de deschidere s-a dat citire raportului general „Stadiul actual şi tendinţele de evoluţie ale tuberculozei în Republica Socialistă România. Principalele acţiuni de luptă antituberculoasă în perioada 1966- 1970" (dr. Al. Bulla şi dr. I. Claiciu). In cuprinsul raportului s-a arătat că, în ciuda procesului general de involuţie a tuberculozei, înregistrat în majoritatea ţărilor europene şi în America de nord, această boală continuă a fi una din cele mai importante probleme de sănătate publică, fapt care subliniază pericolul pe care l-ar constitui scăderea sau chiar sistarea interesului pentru lupta antituberculoasă. Consemnînd continua amelioare a indicilor epidemiometrici ai tuberculozei în ţara noastră, raportorii au relevat strînsa dependenţă a eficienţei luptei antituberculoase de progresul condiţiilor social-economice şi dezvoltarea nivelului tehnic, precum şi de creşterea eficienţei măsurilor de prevenire, diagnostic şi tratament preccoce. In încheiere, raportul s-a referit la planul de măsuri tehniceorganizatorice al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale privind faza de atac a programului de eradicare a tuberculozei. Planul a prevăzut, pentru anul 1966, începerea acţiunilor de atac în 52 de raioane şi localităţi, însumînd, împreună cu cele 4 raioane-pilot (N. Bălcescu, Titu, Turda, Paşcani), aproximativ 6.800.000 de locuitori (36% din populaţia ţării). Pe anii 1967—1968 se prevede posibilitatea de a trece la faza a doua a etapei de atac, cuprinzînd încă aproximativ 5.000.000 de locuitori (27% din populaţie), pentru a ajunge, ulterior, în anii 1969— 1970, la faza a treia a etapei de atac, în cursul căreia trebuie realizată cuprinderea întregului teritoriu al ţării. Sînt indicate, în sfîrşit, aspectele esenţiale, a căror rezolvare poate garanta un progres important în continuarea rezultatelor deţinute pînă în prezent. In arppaqi zi S^^estiiAUtit llt » crările»mecei rotunde*: „Măsuri *tehnico-orgahizatorice*(!irivind faza de atac a acţiunilor de eradicare a tuberculozei". Ziua a 11-a a conferinţei (20 octombrie) a fost consacrată temei: „Reabilitarea bolnavilor de tuberculoză". La sfîrşitulzilei, prof. L. Daniello a tras concluziile temei, relevînd importanţa crescîndă pe care a căpătat-o problema reabilitării bolnavilor de tuberculoză în epoca chimioterapiei antibacilare şi necesitatea unor eforturi susţinute pentru extinderea metodelor moderne de reabilitare în reţeaua unităţilor antituberculoase. In ultima zi a conferinţei (21 octombrie) a fost dezbătută tema „Chimiorezistenţa în tuberculoză". S-au prezentat rapoartele: „Frecvenţa şi corelaţiile epidemiologice ale chimiorezistenţei pe teritoriul Republicii Socialiste România" ,prof. Z. Barbu, dr. Viorica Bogdănescu, dr. Gh. Bungeţianu) şi „Orientări şi achiziţii noi în terarhia tuberculozei cu germeni rezistenţi la tuberculostatice majore" (prof. C. Anastasatu, dr. O. Bercea) urmate de coraportul „Chimiorezistenţa în tuberculoza copilului" (conf. I. Lupaşcu, dr. M. Arhim, dr. G. Algeorge), precum şi 29 de comunicări ale participanţilor români şi străini. La lucrările celei de-a IX-a Conferinţe naţionale de tuberculoză au participat peste 400 de specialişti din ţară, au participat de asemenea, 30 de oaspeţi de peste hotare, printre care prof. Et. Bernard (Franţa), prof. N. A. Smelev (U.R.S.S.), dr. M. Arhim (O.M.S.), prof. Gertrud Meissner (R.F.G.), dr. Alice Lotte (Franţa),, prof. A. Nauman şi prof. M. Zierski (R.P. Polonă), prof. R. Radanov (R.P. Bulgaria), prof. Semionov (R.S.F. Iugoslavia), dr. Landmann (R.D.G.), dr. Tibor Németh (R.P. Ungară) ş. a. Rezultatele acestei conferinţe au reafirmat uriaşele succese înregistrate de medicina noastră socialistă. Tehnica şi ştiinţa merg mînă în mînă şi la Clinica chirurgicală din Tg.-Mureş, unde intervenţiile chirurgicale sunt transmise printr-o instalaţie locală de televiziune, spre a putea fi urmărite de un număr mare de studenţi, adunaţi în amfiteatrul clinicii. Conf. univ. dr. , va popona şeful clinicii neurologice Neurologia şi bolile vasculare cerebrale La lucrările Congresului naţional de neurologie, care s-a desfâşurat la Bucureşti la sfîrşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie, specialiştii de la noi din ţară, precum şi somităţi ale neu-rologiei şi neurochirurgiei mondiale şi-au spus cuvîntul în cele 139 de lucrări cu un bogat conţinut. Tema de bază a fost: „Insuficienţa circulatorie cerebrală", fixată de Comitetul naţional de organizare (din care a făcut parte şi subsemnatul), ţinînd seama de importanţa deosebită pe care o au bolile vasculare cerebrale — problemă majoră de sănătate publică. Au fost prezentate rapoarte bine documentate, semnate de Acad. Prof. Dr. A. Kreindler (Bucureşti), Prof. Dr. D. Duma şi colab. (Cluj), Dr. T. Korneţ şi colab. (Bucureşti), Prof. Dr. Al. Şofletea (Timişoara) şi Conf. Dr. V. Voiculescu (Bucureşti), precum şi un număr bogat de comunicări semnate de competenţe colective din ţară. Colectivele noastre din Tg.-Mureş au prezentat la această tema un număr de 6 comunicări, bine apreciate de participanţii la Congres. Concluziile Congresului în această problemă au precizat importantele succese înregistrate în cunoaşterea cauzelor bolilor vasculare cerebrale, în mecanismele de producere, în manifestările anatomice, clinice şi ale variatelor probe de laborator şi au precizat principiile moderne de tratament. In acelaşi timp s-a subliniat necesitatea urmăririi în viitor, sub diverse aspecte, a bolilor vasculare ale creierului şi lărgirea cercetărilor pentru găsirea celor mai eficace mijloace de tratament. Nu peste mult timp, la sfîrşitul anului, vom raporta noi realizări din planul ştiinţific pe anul 1966, în această importantă problemă de sănătate. La tema „lobului temporal" (importantă parte a creierului), s-au prezentat rapoarte semnate de Acad. Prof. Dr. O. Sager (Buc), Conf. Dr. I. Cincă şi colab. (Buc.), Dr. M. Botez şi Dr. I. Fradis (Buc.), Prof. Dr. C. Arseni şi colab. (Buc.). Cercetătorii de la noi, precum şi unii delegaţi din străinătate, ca: Prof. Dr. P. Passouant (Montpellier), Prof. Dr. Vizioli (Roma), Prof. Dr. Weigl (Berlin), Dr. Vignoto (Milano), Dr. J. Bancaud (Paris), Prof. Dr. Bender (New-York), Prof. Dr. Juhász şi colab. (Debrecen), Dr. Anastasopoulos şi Kokkîni (Salonic) şi alţii, au precizat importantele funcţii ale lobului temporal, precum şi unele aspecte referitoare la tumorile lobului temporal, la unele tulburări de vorbire şi de comportament, precum şi la epilepsia produsă prin afectarea acestui lob al creierului. A treia temă s-a referit la „Neuropathie toxice" (bolile nervilor produse prin diferite substanţe toxice) şi a adus contribuţii de mare importanţă pentru cunoaşterea, prevenirea şi tratarea unor boli produse de toxice profesionale, de alcoolism etc. (Prof. Dr. Bonduelle — Paris; Prof. Dr. Gilliatt — Londra; Prof. Dr. Uzunoff şi Prof. Dr. Bojinov — Sofia; Prof. Dr. Seitelberger — Viena; Conf. Dr. N. Gavrilescu şi colab. — Buc.; Dr. N Vasilescu — Buc. Dr. R. Broşteanu — Buc.; Dr. O. Corfariu şi Dr. Csontos — Tg.-Mureş; Prof. Dr. Kelemen şi colab. — Tg.-Mureş şi alţii). Congresul naţional de neurologie a constituit deci un important eveniment ştiinţific, încheiat cu un bilanţ rodnic de cercetări şi cu concluzii clare, menite să ne îndrume în munca de viitor şi să deschidă noi perspective în cercetarea ştiinţifică din neurologia românească. Nu pot încheia prezentele rînduri, fără sa amintesc impresia deosebită cu care au plecat delegaţii străini, care au recunoscut progresele remarcabile ale neurologiei din ţara noastră, seriozitatea cercetării, condiţiile excelente de lucru şi au apreciat ospitalitatea afectuoasă cu care au fost înconjuraţi. Nu sînt decît cîteva zile de cînd am primit personal scrisori de mulţumire şi de apreciere din partea eminentului om de ştiinţă. Profesor Dr. P. Passouant din Montpellier şi din partea distinsului Dr. Jean Bancaud din Paris (personalitate valoroasă, progresistă a neurologiei franceze), care mi-au exprimat mulţumiri şi care m-au invitat să mă primească cu aceeaşi dragoste — cu care i-am primit noi în Republica Socialistă România — la Montpellier şi la Paris, pentru a lega şi pe viitor relaţii de colaborare şi de prietenie. Conf. univ. dr. IVAN ICRPPSZ șeful disciplinei de radiologie Z.M.T. Boala canceroasă — dezbătută la Tokio Congresul internaţional de cancer de la Tokio, care a avut loc între 22—29 octombrie a. c., a reflectat într-adevăr importanţa problemei, atît prin numărul mare al participanţilor (5.000) şi lucrărilor prezentate (1.500), cît şi dat fiind faptul că s-au dezbătut aici toate aspectele majore legate de boala canceroasă. Lucrările au căutat să aprofundeze cunoştinţele noastre cu privire la procesele intime ale modificărilor care stau la baza transformării canceroase a celulelor şi care constituie miezul problemei diagnosticului precoce şi a terapiei eficiente. Cercetările experimentale au scos în evidenţă că, punctul esenţial de pornire reprezintă studiul codului genetic şi modificărilor mesajului genetic, deoarece biosinteza acizilor nucleici şi proteinelor la nivelul celulelor, procese metabolice de bază, reprezintă sediul apariţiei modificărilor cancerigene, avînd în vedere faptul că boala canceroasă este în primul rînd o alterare patologică a celulei. Descifrarea mesajului genetic este un pas important în cunoaşterea codului genetic, deoarece el e responsabil nu numai pentru ordinea aşezării acizilor aminici în proteine, ci şi pentru declanşarea biosintezei, pînă la încheierea lanţului de aminoacizi can constituie proteinele respective. Cercetările au scos în relief verosimilitatea faptului că, transformarea canceroasă a unor celule poate să fie urmarea unei tulburări de biosinteză, tulburare temporară sau, poate, definitivă. Un alt aspect interesant este elaborarea unor modele de imunoterapie a cancerului, prin posibilitatea apariției prin transplante tumorale a unor modificări cromosomiale şi genetice care pot provoca dispariţia tumorii în organism. S-a schiţat perspectiva ca aceste studii, deocamdată experimentale, să poată fi aplicate în curînd şi pe om. S-au dezbătut pe larg perspectivele chimioterapiei, care a devenit astăzi un mijloc adjuvant puternic în mîna medicului, în ajutorul celor două metode de tratament clasice: intervenţia chirurgicală şi tratamentul cu energia radiantă. S-au relatat despre cîteva substanţe citostatice eficiente în unele localizări ale cancerului. In special lucrările sovietice au susţinut aceste puncte de vedere. Aportul delegaţiei Academiei Republicii Socialiste România, în frunte cu acad. prof. Şt. V. Nicolau, a constat din prezentarea unor lucrări privind rolul acizilor nucleici în carcinogeneză, constatîndu-se că aceste cercetări se situează pe cele mai avansate poziţii ştiinţifice, care susţin din ce în ce mai documentat rolul virusurilor ca agenţi etiopatogenici în boala canceroasă. Şcoala românească de inframicrobiologie a prezentat şi lucrări cu privire la încercările de a găsi un mujloc bioterapie anticanceros cu ajutorul virusurilor. Este de menţionat că aproximativ 80 la sută din lucrările prezentate la congres au fost axate pe relaţiile dintre virusuri şi tumori, ceea ce îndreptăţeşte convingerea că teoria virotică a cancerului, susţinută încă din 1962, de savanţi ai Institutului de inframicrobiologie, este argumentată astăzi de tot mai multe fapte experimentale. Lucrările delegaţiei Institutului oncologic din Bucureşti, condusă de prof. dr. O. Costăchel, au fost de asemenea discutate şi apreciate pozitiv. Este vorba despre cercetări privind modificările tumorilor prin grefe albe repetate şi prin trecerea tumorilor pe embrioni etc. In domeniul lucrărilor clinice s-a scos în relief importanţa examenelor citologice de masă, asociate cu investigaţii clinice, pentru depistarea precoce a cancerului. Proporţiile uriaşe ale Congresului internaţional de cancer de la Tokio, considerate ca un efort gigant depus de toate laboratoarele de cercetări, experimentale şi institute de specialitate, ne îndreptăţesc să ne exprimăm convingerea că victoria finală este doar o chestiune de timp. Pînă în prezent nici un flagel nu a cunoscut o concentrare atît de grandioasă a tuturor forţelor, puse la dispoziţie de ştiinţă şi tehnică, în vederea eradicării sale. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Delegaţia română la cel de-al V-lea Congres mondial de cardiologie de la New Delhi — India (30 octombrie — 5 noiembrie 1966). In fotografie: acad. prof dr. C. C. Iliescu; prof. dr. Petre Teodorescu şi dr. Coman Kund Wilhelm, medic primar cardiolog, (de la dreapta la stînga), în timpul lucrărilor Congresului. Dr. COMAN KUND WILHELM medic primar cardiolog Cu cardiologii • la New Delhi Intre 30 octombrie — 5 noiembrie a. c. a avut loc la New Delhi, cel de-al V-lea Congres mondial de cardiologie. Savanţii care au luat cuvîntul în cursul dezbaterilor au declarat că inima artificială va putea peste cîţiva ani să înlocuiască inima bolnavă. Chirurgia cardiacă va merge pînă la capătul încercărilor de înlocuire a unor părţi ale inimii şi, în sfîrşit, a întregii inimi. ★ Intrucît la lucrările congresului din India a participat şi medicul primar cardiolog dr. Coman Kund Wilhelm, din oraşul nostru, l-am rugat să ne comunice, pe scurt, impresiile sale. întrebare: ... Ce ne spuneţi despre participanţi şi despre problemele abordate? Răspuns: La congresul de la New Delhi au luat parte reprezentanţi ai 41 de naţiuni, de pe toate continentele (în total peste 1.000 de participanţi). Congresul a fost organizat în condiţii excepţionale, în săli moderne, cu aer condiţionat şi mijloace optime de prezentare. Au fost admise 240 de comunicări ştiinţifice, selecţionate de comitetul ştiinţific al Congresului. Lucrările s-au desfăşurat concomitent în şase săli, comunicările fiind prezentate simultan în limbile engleză, franceză, spaniolă şi hindi. Problemele abordate reflectă uriaşul salt realizat pe plan mondial în domeniul cardiologiei, şi anume: Stadiul actual al studiului funcţiei cardiopulmonare (metode şi aplicare); Evaluarea funcţiei cardiovasculare şi cardiopulmonare după intervenţia chirurgicală cardiovasculară; Analiza în evaluarea funcţiei cardiovasculare; Aplicarea sistemului electronic de calcul în cercetările cardiovasculare; Starea actuală în prevenirea bolilor reumatice ale inimii; Boala cardiacă precoce-ischemică; Etiologia şi patogeneza cardiomiopatiilor; Starea actuală a chirurgiei cardiovasculare; Presiuni termice şi sistemul cardiovascular; Aspecte preventive în bolile cardiace. La Congres au participat cele mai remarcabile personalităţi ale cardiologiei mondiale, ca: Paul D. White; A. Courmand (Premiul Nobel); Pierre W. Duchosal; H. B. Taussig; L. Condorelli; C. Duhost; R. Hegglin; J. Lenegre; A. A. Lui- Bada; P. Luki; P. E. Lukomsky; H. Ueda; S. Padmarati; R. Froment; L. Dexter; E. M. Debakay; K. K. Datey; I. D. Keith; V. Puddu; I. Chavez-Rivera; I. Lequime; F. Epstein; L. Werko şi mulţi alţii. întrebare: Dar din partea română? Răspuns: Din ţara noastră au participat acad. prof. dr. C. C. Iliescu; prof. dr. Petre Teodorescu; dr. Gheorghe Enescu şi cu mine. Delegaţia română a prezentat două lucrări ştiinţifice şi anume: 1. Acad. prof. dr. C. C. Iliescu: „Corelaţia dintre datele clinice şi electrocardiografice, şi cele anatomo-patologice în infarctul miocardiac". Lucrarea prezentată de acad. prof. dr. C. C. Iliescu s-a bucurat de mare succes. 2. Dr. Coman Kund Wilhelm: „Rezultate clinice tardive la 170 de bolnavi operaţi de stenoză mitrală. Reintrarea lor în muncă". Această lucrare a fost efectuată de colectivul clinicii chirurgicale nr. 2 (chirurgie cardiovasculară), de sub conducerea conf. univ. dr. Pop D. Popa Ioan. ★ Această lucrare de o importanţă practică deosebită pentru bolnavii operaţi de stenoză mitrală, în vederea reîncadrării lor în cîmpul muncii, s-a bucurat de un mare interes la New Delhi. Ea reprezintă concluziile muncii de mai mulţi ani a unor specialişti de înalta calificare de la clinica menţionată şi anume: dr. Coman Kund Wilhelm; conf. dr Pop D. Popa Ioan , prof. dr. Pápai Zoltán; prof. dr. Maros Tiberiu; conf. dr. Krepsz Ivan; dr. Kesztenbaum E.; dr. Graur Maria; dr. Radu Deac şi Tökés-Perjessy Katalin. Sunt prezentate rezultatele clinice tardive, într-un interval de la 0 la 9 ani după operaţie, la 170 de bolnavi operaţi cu stenoză mitrală, dintre care, marea majoritate a prezentat forme avansate. Cu toate acestea, după cum reiese din investigaţiile complexe întreprinse, la numai 12 luni de la intervenţie, 76,47 la sută din cei operaţi devin capabili de muncă, cărora li se mai adaugă în intervalul de 1 şi 9 ani, încă 14,70 la sută (deci total: 91,17 la sută), ceea ce demonstrează cu prisosinţă nivelul înalt şi eficacitatea intervenţiilor efecuate la clinica din Tg.-Mureş. Dr. MIHAI IONESCU medic primar chirurg, șef de lucrări la J.M.F Transplantarea rinichiului In programul ştiinţific preliminar al Congresului internaţional de urologie care se va desfăşura între 22—25 iunie 1967 la Liége, în Belgia, dată care corespunde cu aniversarea a 150 de ani a universităţii din acelaşi oraş, figurează şi „Studiul rinichilor transplantaţi". Avînd în vedere faptul că la acest congres va fi prezentată şi comunicarea intitulată: „Exploatarea cu radio-izotopi a rinichiului transplantat experimental" — de lor,eseu M., Papp A., Deac Radu şi Iris Cojocaru, ne-am adresat tovarăşului Mihai Ionescu, medic primar chirurg, şef de lucrări la catedra de anatomie umană de la I.M.F. Tîrgu-Mureş, cu rugămintea de a ne informa despre această lucrare, cît şi despre stadiul experimentelor privind transplantarea rinichiului la cîini, în legătură cu explorarea cu radio-izotopi a rinichiului transplantat, interlocutorul nostru a subliniat că această cale prezintă numeroase avantaje faţă de alte procedee, ca de pildă, radiografiile. Explorarea cu radio-izotopi a rinichilor transplantaţi experimental s-a dovedit a fi destul de accesibilă, chiar comodă şi repetabilă Această metodă redă cu fidelitate situaţia morfo-funcţională a organului, fapt verificat şi histologic, şi semnalează topografia lezională, sau scoate în evidenţă rezerva funcţională a rinichiului autotransplantat şi solitar. Este o explorare dinamică, evidenţiind comportarea organului în diferite situaţii. Această explorare a confirmat faptul că, deşi denervat, rinichiul autotransplantat heterotopic, în condiţii tehnice corecte, îşi păstrează valoarea morfo-funcţională şi se adaptează solicităţilor, făcînd faţă necesităţilor organismului chiar cînd rămîne solitar. La Staţia experimentală a I.M.F. Tîrgu-Mureş, unde au loc transplantările de rinichi conduse de şeful de lucrări M. Ionescu, sînt în viaţă cîini cu rinichi transplantaţi cu un an şi jumătate în urmă. De altfel, interlocutorul nostru şi-a elaborat teza pentru obţinerea titlului de doctor în medicină, tocmai pe tema: „Cercetări morfologice şi experimentale în problema transplantării rinichiului", care constituie de fapt o sinteză a unei munci intense, desfăşurată timp de zece ani, care s-a încununat cu succese remarcabile în elaborarea tehnicii şi efectuarea de transplantări de rinichi la cîini. ★ In încheiere, consemnăm cu satisfacţie încrederea şi pasiunea cu care sunt abordate toate aceste probleme. Se poate considera că experimentele amintite constituie paşi importanţi spre realizarea marelui deziderat: transplantările de rinichi la oameni. Pagină realizată de ŞTEFAN IZSÁK