Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)
1967-01-03 / nr. 1
Proletaridin toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. I. (2.735) Marţi, 3 ianuarie 1967 4 pagini 25 bani Cuvintarea tovarăşului HUE CEMICU Secretar tatal al P.C.R., rosti la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Aiului lei Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţene şi cetăţeni, Peste cîteva minute, anul 1966 — an încununat de mari realizări ale poporului român în întreaga viaţă socială, de afirmare activă a ţării noastre pe arena internaţională — se va adăuga la cronica glorioasă a Republicii Socialiste România, îmbogăţind cu o nouă pagină istoria milenară a patriei. Cea mai de seamă realizare obţinută de poporul nostru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al planului cincinal. Forţele de producţie ale ţării au continuat să se dezvolte, avuţia naţională a sporit, s-a ridicat nivelul de trai al maselor, s-au petrecut noi schimbări calitative în direcţia dezvoltării democraţiei, înfloririi naţiunii noastre socialiste. Rezultatele de seamă dobîndite în toate domeniile de activitate reprezintă un izvor de îndreptăţită mîndrie patriotică pentru întregul popor. Doresc să evidenţiez cu deosebire hărnicia, talentul şi capacitatea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, entuziasmul şi abnegaţia dovedită de toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate în înfăptuirea politicii marxistleniniste a partidului nostru, în vasta activitate închinată propăşirii patriei. In acest prag de an nou, conducerea partidului şi statului adresează tuturor locuitorilor ţării cele mai calde felicitări pentru succesele obţinute în măreaţa operă de construcţie a României socialiste. Dragi tovarăşi, Intîmpinăm anul 1967 cu încredere şi optimism, CU hotărtrea noutr&inutat& de cadrujr noi înfăptuiri edificiului înălţat de poporul român în anii socialismului, de a face noi paşi inainte spre măreţele ţeluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de înaltă exigenţă comunistă, necesitatea ridicării pe un plan superior a întregii activităţi economice, marile îndatoriri ce revin în acest sens organelor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii. Plenara a relevat importanţa deosebită a perfecţionării muncii în toate direcţiile, în toate sectoarele vieţii sociale, aceasta fiind o cerinţă imperioasă pe care ne-o impune legea dialectică a dezvoltării societăţii, pe care ne-o dictează răspunderea faţă de viitorul ţării. Dezbaterile Marii Adunări Naţionale — înaltul sfat al ţării — au evidenţiat adeziunea deplină a tuturor categoriilor sociale ale ţării faţă de măsurile elaborate de conducerea partidului şi statului, hotărîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român — expresie fidelă a intereselor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce succese tot mai mari în construcţia socialismului, în viaţa minunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scumpei noastre patrii. Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă a partidului şi guvernului ţării pe planul politicii internaţionale, pentru dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, pentru lărgirea cooperării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, pentru securitate internaţională şi pace între popoare. Opinia publică din ţara noastră, ca şi din întreaga lume, a condamnat ferm continuarea şi intensificarea războiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul şi statul nostru, întregul popor cer cu hotărâre să se pună capăt acestei agresiuni, își manifestă activ solidaritatea cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu lupta popoarelor împotriva colonialismului, a imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-și hotărî singure destinul. Fie ca anul ce vine să înregistreze noi progrese pe calea afirmării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale în relaţiile dintre state, pe calea luptei pentru democraţie şi socialism, să aducă noi împliniri aspiraţiilor poporului român, ca şi ale tuturor popoarelor, spre pace şi colaborare internaţională, înainte de a suna prima bătaie de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru toţi acei care prin munca lor eroică şi entuziastă dau viaţă politicii partidului: clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor; pentru Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al celor ce muncesc; pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socialistă România; pentru pace şi colaborare între popoare. Vă urez, dragi tovarăşi, succese şi mai mari în muncă, sănătate, fericire în viaţa personală, împlinirea tuturor dorinţelor dumneavoastră de mai bine. LA MULȚI ANI! Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, redacţiei ziarului bulgar „Otecestven Front“ întrebare: Care este aprecierea dv. cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările balcanice în cursul anului 1966? Răspuns: Anul 1966 a marcat o evoluţie pozitivă a relaţiilor dintre ţările din Balcani, o întărire a spiritului de înţelegere şi respect între statele şi popoarele din această parte a lumii, ceea ce corespunde intereselor lor fundamentale, cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată cît de utile şi de întemeiate sînt eforturile în vederea transformării acestei regiuni a continentului nostru într-o zonă a păcii şi colaborării rodnice. In cursul anului care a trecut, Republica Socialistă România a continuat să militeze cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu fiecare ţară din Balcani, pe baza respectării principiilor suveranităţii, neamestecului în treburile interne, şi avantajului reciproc. Aceste principii, care îşi găsesc o tot mai largă aplicare în relaţiile interbalcanice, constituie, după părerea noastră, singura bază raţională şi acceptabilă pe care se pot clădi în lumea contemporană relaţii trainice între ţări şi popoare. Întrebare: Care sunt, după părerea dv. perspectivele colaborării dintre ţările noastre ce se deschid în noul an 1967? Răspuns: Constatăm cu satisfacţie că în anul 1966 s-au intensificat şi lărgit în continuare relaţiile de strînsă prietenie între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Intîlnirile şi convorbirile între conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria au avut o mare însemnătate pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Succesele obţinute de România şi Bulgaria în construcţia socialistă oferă noi posibilităţi de lărgire şi diversificare a colaborării frăţeşti între cele două ţări. Prevederile pentru anul 1967 ale acordurilor de colaborare economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală ilustrează preocuparea conducerilor de partid şi de stat din cele două ţări pentru dezvoltarea în continuare a acestor relaţii, în interesul popoarelor român şi bulgar, al întăririi sistemului socialist mondial, al consolidării forţelor progresului şi păcii. Folosesc posibilitatea oferită de ziarul „Otecestven Front“ pentru a transmite, cu prilejul Noului An, poporului frate bulgar cele mai sincere urări de noi succese în muncă, pentru înflorirea patriei sale socialiste, pentru pace în lume. Primirea la Palatul Consiliului de Stat a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au primit în ziua de 31 decembrie, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou. Mulţumind şefilor misiunilor diplomatice pentru felicitările şi urările exprimate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi al Marii Adunări Naţionale a transmis diplomaţilor acreditaţi în ţara noastră cele mai bune urări de sănătate, de prosperitate popoarelor din ţările pe care le reprezintă, toastînd pentru pace, prietenie şi colaborare internaţională. Decanul corpului diplomatic, Manuel Yepe Menendez, ambasadorul Republicii Cuba, a toastat în sănătatea conducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român, pentru pace şi prietenie între popoare. (Agerpres) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru numirea tovarăşului Ilie Verdeţ în funcţia de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. unic. — Tovarăşul Ilie Verdeţ se eliberează din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi se numeşte în funcţia de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA Consiliul de Stat a! Republicii Socialiste România DECRET pentru stabilirea datei alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale Consiliul de Sfat al Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: Art. unic. — Alegerile de deputați pentru sfaturile populare comunale vor avea loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Președintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA Revărsare de tinereţe şi veselie Palatul culturii din Tg.-Mureş, împodobit feeric, a găzduit— ca de atîtea ori în cursul ultimilor ani — tradiţionalul Revelion al tineretului. Aici şi-au dat întîlnire, în ultimele ore ale anului trecut, sute de tineri din întreprinderile şi instituţiile oraşului, ca să petreacă împreună această noapte a veseliei şi să ureze ,,Bun venit“ Anului nou 1967. In sala de spectacole „petrecerea“ a început cu ... şampanie. Nu, n-aţi ghicit, nu ospătarii s-au ţinut de farse, ci autorii spectacolului de varietăţi, oferind publicului (mai precis cîtorva spectatori) cite o cupă de şampanie. Dar cu sau fără şampanie, spectacolul la care am asistat a reuşit să captiveze sala prin reuşitele sale numere de muzică uşoară şi de balet, prin cîntecele, cupletele, momentele şi scenetele vesele interpretate de cunoscuţi actori ai Teatrului de stat şi de artişti amatori din întreprinderi şi instituţii. Oaspeţii s-au aşezat apoi în jurul meselor, populînd sălile, coridoarele, transformînd întregul palat într-un locaş al tinereţii şi al veseliei. In sala de oglinzi a început dansul. Perechi-perechi de tineri, băieţi şi fete, soţi şi soţii, s-au avîntat în iureşul jocului cu graţia, vigoarea şi optimismul specifice vîrstei lor. Apoi, cînd s-a apropiat miezul nopţii, în săli, pe coridoare s-a aşternut liniştea. Anul nou, 1967, a fost primit cu sute de pahare pline, cu sărutări şi cu calde strîngeri de mină, cu tradiţionala urare. ,,La mulţi ani!“ Optimismul, bucuria, exuberanţa sunt fireşti în aseme ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 2-a) Intr-una din camerele imobilului situat în strada Gabor Aron nr. 41 din Tg.Mureş s-au golit multe pahare de vin şi de. .. vişinată. Ştefan Benedek, gazda casei, este specialist în prepararea vişinatei. Confirmăm acest lucru deoarece am avut prilejul s o gustăm ciocnind în sănătatea acestei familii numeroase. Ştefan Benedek are 88 de ani, iar soţia lui, Ana, 82 de ani. Acum cînd la „bugetul" vieţii lor se mai adăugă cite un an, au venit copiii, nepoţii şi strănepoţii să ureze părinţilor, bunicilor şi străbunicilor încă mulţi ani de viaţă, sănătate şi fericire. — Ce v-a adus anul 1966? am întrebat pe gazda casei. — Am avut fericirea de a sărbători împlinirea a 61 de ani de la căsătorie. M-a bucurat, de asemenea, hotărîrea partidului şi a guvernului cu privire la majorarea pensiilor, precum şi faptul că copiii sînt sănătoşi. — Cîţi copii aveţi. — Numai 11 — ne răspunde Ana, soţia lui Ştefan Benedek în viaţă sînt 8, toţi la Tg-Mureş. Simţiri în permanenţă sprijinul lor. — După cum se vede, v-aţi pregătit aşa cum scrie la carte pentru acest revelion. — Aşa facem în fiecare an. Pe timpuri nu era aşa. De multe ori am întîmpinat noul an plîngînd. îmi amintesc şi acum cînd, prin 1915—1918, soţul fiind plecat în război, rămasă cu 4 copii, nu am avut nici ce pune pe masă. Dar am avut sănătate şi copii. Văzînd copiii am uitat totdeauna de necazuri. Şi, desigur, copii nu au uitat, şi ar fi păcat să uite, de eforturile depuse de părinţi pentru creşterea lor. Cei 8 copii a lui Ştefan şi Ana Benedek, precum şi copiii şi nepoţii lor, îşi înconjoară cu căldură părinţii, bunicii şi străbunicii. Ana, fiind cea mai mare, în vîrstă şi 61 de ani, are şi ea copii, precum şi nepoţi. Cu alţii au venit să petreacă revelionul împreună, să ureze bătrînilor încă mulţiani de viaţă. — Ce dorinţe aveţi pentru anul in care păşim? —Pace şi sănătate — spune scurt Ştefan Benedek. Cind sunt acestea, există de toate. Doresc ca atît noi, cît şi copiii, nepoţii şi strănepoţii să fim sănătoşi, să ne putem bucura din plin de binefacerile socialismului. Anul acesta, în februarie vom sărbători a 62-a aniversare de la căsătorie. Va fi ca o nuntă mare, la care vă invităm să participaţi. La Carnavalul tineretului din Tg.-Mureş Familia Benedek Hăsculi la 1 ianuarie 17 Ca în fiecare noapte din an, în cea de revelion, la maternitatea din Tg.-Mureş becurile au luminat continuu. Medicii Victor Izsák, Horea Salcă şi Magdalena Róna, asistenta Eva Némath, moaşa Rozalia Farkas, îngrijitoarea Iulia Bereczki, aflaţi la datorie, au petrecut revelionul împreună. Nu lingă masa încărcată cu tot felul de bucate şi băuturi alese, ci veghind la sănătatea mamelor care aveau să aducă pe lume cei mai tineri cetăţeni ai ţării. Miezul nopţii i-a găsit în sala de naşteri, lingă Irina Rosonczi, în vîrstă de 23 de ani, infirmieră la Casa copilului. — Ce vă doriţi pentru anul 1967? — Sănătate şi cu mai multe naşteri — ne declară dr. Victor Izsák. Dorim să avem putere de muncă pentru a contribui în măsură cît mai mare la realizarea sarcinilor trasate de partidul şi guvernul nostru pentru creşterea natalităţii populaţiei, îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului. Iată şi primul cetăţean născut în 1967. Irina Rosonczi a dat viaţă primului copil în familie. E ora 0,10. Cel mai tînăr cetăţean din Tg.-Mureş îşi anunţă prezenţa. Se numeşte Arcadie, în greutate de 3.500 kg. — Ce vă doriţi în viaţă? ? ... Micul cetăţean, primul născut în 1967 la maternitatea din Tg.-Mureş, a „refuzat" să dea interviu. Pentru aceasta nu ne-am supărat, urîndu-i „La mulţi ani!“, sănătate şi fericire, atît lui cît şi părinţilor, promiţîndu-i totodată că la 1 ianuarie 1985, cînd va împlini 18 ani, devenind cetăţean cu drepturi depline, vom reveni cu întrebarea despre dorinţele pe care le are în viaţă. In prima zi a anului 1967 a adus pe lume un băiat şi Cătălina Helyes şi Elena Gherendi, şi Ierna Szikszai şi Elisabeta Farkas. Erna Agyagos a născut o fată. Iat-o și pe Maria Borz din Grebenis. Ea a născut al patrulea copil, un băiat. — Numele? — Porfiriu — ca pe tatăl său — răspunde mama. — Să vă trăiască. Vă dorim și dv. multă sănătate pentru a putea crește copiii, bucurîndu-vă de multă fericire de pe urma lor. Nuntă în noaptea de Revelion „La mulţi ani“ mire şi mireasă! In sala clubului O.C.L. „Alimentara“ din Tîrgu-Mureş, frumos împodobită cu ghirlande şi flori s-au adunat mulţi oameni. Sunt rudele, prietenii şi vecinii profesorului Vladimir Lăcustă din Tîrgu-Mureş şi ai familiei Vaida care au venit să sărbătorească împreună nu numai Revelionul ci şi căsătoria tinerilor Brînduşa şi Ioan Vaida. Ora 22. Nunta se desfăşoară din plin. Nuntaşii cinstesc în sănătatea mirelui şi miresei, a socrului mic şi mare, a naşilor, pentru viitorul fericit al tinerilor. Orchestra cîntă, iar zeci de perechi se avîntă în iureşul dansului. Se vesteşte miezul nopţii. Acele ceasornicului se suprapun. Noul an a început. „La mulţi ani mire şi mireasă“, „La mulţi ani prieteni“, „La mulţi ani colegi şi vecini“ sînt uralele care se desprind de pe buzele tuturor. — Ce-şi doreşte mirele şi mireasa? Am devenit soţie chiar în preajma anului nou. îmi doresc ca în familie să domnească numai armonia şi fericirea. Sînt sigură de acest lucru deoarece m-am căsătorit cu omul drag. Fiind studentă în anul III la drept îmi doresc să obţin rezultate cît mai bune la toate examenele. — 1967 este primul an de căsătorie — ne spune mirele loan Vaida. îmi doresc înţelegere deplină în familie. Intrucît soţia, Brînduşa, este studentă, o voi ajuta să termine cu bine facultatea. Minutele trec una cite una. Trec şi orele. Petrecerea şi dansul au durat pînă în zorii zilei, în atmosfera de veselie generală în care tinerii Brînduşa şi Ioan Vaida au păşit plini de optimism în închegarea căminului lor. SIMION POPA