Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)
1967-02-23 / nr. 45
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE EDUCAŢIA ESTETICĂ -în atenţia conducerii şcolii La Grupul şcolar comercial din Tg.-Mureş se desfăşoară de ani de zile o permanentă şi multilaterală activitate pentru educarea estetică a elevilor, atît în cadrul procesului de învăţămînt cit şi în afara acestuia. Această acţiune îşi găseşte expresia în existenţa şi activitatea cercului literar, a cercului de muzică corală, a cercului de muzică instrumentală, a formaţiei de fluieraşi, a corului format din 160 de elevi, a echipelor de dansuri populare, de dansuri moderne, a brigăzilor artistice de agitaţie şi a colectivelor sportive. Datorită antrenării elevilor din toate clasele în formaţiile amintite, încă din anii trecuţi, activitatea cultural-artistică a căpătat un caracter de masă şi s-a permanentizat. Intrucît formaţiile artistice la nivelul şcolii cuprindeau doar o parte din elevii claselor, conducerea şcolii a propus, încă în anul şcolar trecut, organizarea de formaţii artistice pe clase. Consiliul pedagogic a fost de acord cu înfăptuirea acestei iniţiative. Astfel că, în planul muncii cultural-educative din şcoală a fost stabilit ca din două în două săptămîni, fiecare clasă, prin rotaţie să prezinte în faţa tuturor elevilor şcolii un program artistic. Incepînd din luna octombrie 1966, elevii Grupului şcolar comercial participă de două ori pe lună la un program cultural-artistic, pe rînd, ca interpreţi sau spectatori. Programele cuprind cîntece de masă, muzică populară şi uşoară interpretată de solişti şi orchestră, dansuri moderne şi populare, recitări, scurte dramatizări. Fiecare program este precedat de o conferinţă pe o temă actuală, prezentată de activişti de partid, de stat, ai U.T.C., profesori de specialitate. In cadrul celor opt serbări prezentate pînă acum pe clase, în faţa elevilor, părinţilor şi a locuitorilor cartierului au fost expuse conferinţe pe temele: Viaţa şi opera poetului George Coşbuc, Ziua armatei, Majoratul, Ziua Republicii, 24 Ianuarie, Sarcinile lucrătorilor din comerţ în anul turistic internaţional etc. Această activitate rodnică a sporit spiritul de iniţiativă al claselor, încrederea în forţele elevilor şi dorinţa acestora de a se încadra în colectivul artistic al clasei. Iniţiativa a imprimat activităţii cultural-artistice din şcoală un caracter de competiţie, de întrecere, cu scopul realizării unor programe tot mai bune. Programele sunt pregătite în timpul liber al elevilor, fără să afecteze procesul de învăţămînt. Activitatea valoroasă de la Grupul şcolar comercial, care poate servi exemplu şi celorlalte şcoli din oraşul şi regiunea noastră, este rodul unei munci temeinice a conducerii şcolii şi colectivului didactic, sub îndrumarea organizaţiei de bază P.C.R. şi în colaborare cu comitetul U.T.C. al şcolii. Activitatea cultural-artistică de la Grupul şcolar comercial îşi aduce o contribuţie importantă în cadrul procesului instructiv-educativ la formarea culturii generale, a profilului moral-politic şi a personalităţii viitorilor vînzători din comerţul socialist în continuă reînnoire și modernizare. A. S. Actualitatea culturală Rolul educativ al filmelor documentare Filmele documentare capătă o importanţă tot mai mare în cadrul activităţii şcolare. In acest sens, şcolile medii au fost dotate cu aparate de proiecţie; fondul de filme documentare destinate şcolilor nu este încă suficient de bogat. Cu toate acestea, secţia de învăţămînt a Sfatului popular regional a grupat filmele documentare existente pe teme şi le-a pus la dispoziţia secţiilor de învăţămînt raionale, împreună cu scurte conferinţe explicative. La Odorhei a fost trimis grupul de filme documentare „Cîntarea pămîntului natal“ care cuprinde: „Mirceştii în pastel“ (Vasile Alecsandri), „Paşii poetului“ (Mihai Eminescu) şi „Intîlnire cu Lizuca“ (după Mihail Sadoveanu). Documentarele pe tema ,,Părinţilor despre educaţie“ au fost trimise în raionul Tîrnăveni şi cuprind filmele: „Copiii, iar copiii“, „Atenţie, copii“, „Mama merge la lucru“ şi „Poemul pedagogic“. Filmele „Callatis„Casa cetate“, „Comori de artă românească“, „Voroneţ“ şi „Putna 500“ au fost grupate sub titlul „Pe urmele monumentelor istorice“ şi vor fi vizionate de elevii din raionul Ciuc. Grupul de filme documentare „Succesele sportivilor români peste hotare“ va rula în raionul Gheorghieni. Fiecare grup de documentare va rula în toate raioanele regiunii. VITALYOS MARIA I.C.R.S. Tg.-Mureş Şcolarii în concurs . Zilele trecute, la clubul O.C.L. Alimentara din Tg.-Mureş s-a desfăşurat un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe marginea filmului românesc „Golgota“. Concursul a fost iniţiat de organizaţia U.T.C., comitetul sindicatului şi comitetul de părinţi al Şcolii profesionale, cu participarea celor mai destoinici utecişti. Dintre cei 7 concurenţi, pe primele trei locuri s-au clasat Roman Petru anul II B, Ormenişan Ioan anul I B şi Bogdan Ştefan anul II A. Toţi concurenţii au primit premii în abonamente la cinema din partea întreprinderii regionale cinematografice. Concursul a fost urmat de un frumos program distractiv, organizat cu concursul tov. prof. Biro Iosif, maistru instructor Adam Ioan şi Rusu Aurel. VICTOR TAMAŞ Şcoala profesională La Universitatea populară In sala de oglinzi a Palatului culturii, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea „Apariţia şcolilor muzicale naţionale". Conferenţiar: Eleonora Brentner, asistent universitar. SxtLOZLtLCLg,fCLliG.LCLtULllLl Gy. Szabó Béla Zilele trecute s a deschis în holul Institutului de teatru din Tg.-Mureş expoziţia de xilogravuri a lui Gy. Szabó Béla, maestru emerit al artei, unde sunt prezente 40 de lucrări dintre cele mai recente ale cunoscutului pictor şi grafician clujean. In mod deosebit reţin atenţia xilogravurile inspirate din trilogia lui Dante „Divina comedie“, ale cărei scene de un dinamism şi dramatism propriu celebrului poet italian şi-au găsit în viziunea lui Gy. Szabó Béla, o interpretare modernă, originală. Dintre acestea, cele mai valoroase sunt „Oameni şi şerpi“, „Beatrice îşi scoate vălul“, „Dante se înalţă spre soare“ şi altele. Deosebit de sugestive pentru conturarea personalităţii graficianului clujean sunt lucrările inspirate din natură şi îndeosebi cele 12 xilogravuri care reprezintă fiecare, în parte, cele 12 luni ale anului. In tabloul intitulat „Iulie" este prezentat un cîmp cu grîu deasupra căruia se revarsă din belşug razele soarelui, iar în partea dreaptă se dezlănţuie o ploaie bogată, simbol al fecundităţii, al rodniciei pămîntului. Realizate la un înalt nivel artistic sunt şi tablourile „Martie" reprezentat printr-o uriaşă pădure, în care viaţa aşteaptă să irupă din fiecare ramură, „August" şi „Decembrie“. Prin valoarea deosebită a lucrărilor prezentate expoziţia lui Gy. Szabó Béla constituie un eveniment important în viaţa culturală a oraşului Tg. Mureş. In fotografie: Aspect de la expoziţie. SISTEMELE DE „FRINARE“ FUNCŢIONEAZĂ PERFECT Priviţi fotografia de mai jos. Recunoaşteţi strada? Nu, nu e Gheorghe Doja. E strada Lungă, în faţa Studioului regional de radio. Pînă a ajunge aici însă, venind dinspre Acăţari, am străbătut un drum greu. Şi nu în afara oraşului, ci în oraş, pe strada Corunca, începînd de la staţia de autobuz „Fabrica de cărămizi“ şi pînă la pod, la intrarea în strada Lungă. Aici, în anul trecut a existat un şantier. Drumul a fost în reparaţie. Şantierul s-a mutat. Au rămas însă urmele. Pe o parte şi alta a străzii, grămezile de pămînt stau nemişcate, constituind un adevărat sistem de frînare în calea circulaţiei auto. Pe stradă, din loc în loc, şanţurile formate prin tasarea pămîntului încearcă rezistenţa arcurilor de la autovehicule. Aici, în strada Lungă, pe porţiunea ce se vede în fotografie, o altă „frînă". De trei săptămîni, grămezi mari de pămînt, situate pe o parte şi alta a străzii, aşteaptă să-şi părăsească locul. O dată cu ele aşteaptă şi un grup de muncitori, care, aranjîndu-şi căciulile în cap pentru a ieşi bine în fotografie, erau gata-gata să ne spună că la întreprinderea unde lucrează (mai bine zis unde ar trebui să lucreze) se plăteşte şi... aşteptatul. Ei aşteaptă mult şi bine sosirea autocamioanelor care să aducă balast pentru umplerea gropilor sau să transporte pămîntul care îngreunează circulaţia. (Să se mai plingă tovarăşii de la Grupul nr. 2 de şantiere că duc lipsă de braţe de muncă!). Şi iată-ne acum pe una din cele mai importante artere de circulaţie, pe strada Gheorghe Doja. Pe o distanţă de 900 de metri se poate circula numai la pas. Exact ca la Milaş. Pînă cînd va dura această situaţie nu ştim. In orice caz, după ritmul în care se lucrează în prezent, autocamioanele care vin dinspre Ungheni vor mai trebui încă mult timp să facă ocolul Mureşenilor, mişcîndu-se din toate încheieturile şi distrugîndu-se produsele care nu se pretează a fi transportate pe astfel de drumuri. Nu se putea oare nivela, împrăştia pietriş şi cilindră partea de stradă distrusă, pentru a se asigura desfăşurarea circulaţiei în bune condiţii? Era necesară doar puţină iniţiativă şi spirit gospodăresc. Fotografia a doua înfăţişează un indicator care, poate, ar vrea să spună că zona de restricţie s-a terminat. Este valabil acest indicator? Nu! A fost valabil pînă în iunie 1966. O dată cu intrarea în vigoare a noului regulament privind circulaţia pe drumurile publice, s-au introdus şi noi indicatoare pentru circulaţie. Pentru asigurarea securităţii circulaţiei, persoanele care folosesc drumurile publice în orice calitate trebuie să se conformeze semnelor şi semnalelor. Iată şi un alt indicator (fotografia din dreapta). Astfel de indicatoare, înfăţişînd un cap de cal, întîlnim zeci şi sute pe multe străzi din oraş. S-ar putea forma o mare herghelie. Din păcate, însă, printre indicatoarele cuprinse în anexa Decretului nr. 328 din 29 aprilie 1966 a Consiliului de Stat, nu există nici unul reprezentînd cap de cal, așa cum este cel din fotografia noastră. Indicatoare „fantomă" întîlnim nu numai referitoare la terminarea zonei de restricţie sau interzicerea accesului vehiculelor cu tracţiune animală, ci şi multe altele. Multe indicatoare depăşite apar „peste noapte" pe diferite străzi ale oraşului, cum s-a întîmplat, de pildă, pe strada Lupeni, în Aleea Carpaţi etc. Ele nu sunt înfipte în păimînt de ... Fantomas, ci de lucrători ai secţiei gospodărie comunală a Sfatului popular orăşenesc. Să nu fi luat ei oare cunoştinţă nici pînă în prezent de noile normative privind circulaţia pe drumurile publice? De ce şi în prezent se mai pun indicatoare depăşite? Recent au fost vopsite peste 180 de bare pentru indicatoare în roşu şi alb, pe cînd conform Stasului se vopsesc numai în alb. Cine va suporta oare revopsirea lor? Deoarece s-au scurs aproape 9 luni de la aplicarea noului regulament privind circulaţia pe drumurile publice, ar fi timpul să se ia măsurile cuvenite şi în privinţa indicatoarelor. Nu de alta, dar nici şoferii şi nici pietonii nu sunt obligaţi să respecte indicatoare care nu sunt valabile. Cu atît mai puţin turiştii. Fac şi acestea parte din cartea de vizită a oraşului. P. URMENIŞAN O expunere Interesantă De curînd la Casa raională de cultură din Reghin, în faţa a peste 400 de auditori, tovarăşul conferenţiar universitar Barbu Teodorescu, de la Universitatea din Bucureşti, a vorbit despre „Personalităţi româneşti în cultura universală". Expunerea a cuprins relatări deosebit de interesante despre remarcabilele personalităţi: Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, George Enescu şi Constantin Brâncuşi. DUMITRU HUSAR secretarul Comitetului raional de cultură şi artă Reghin POSTA ■ ■ I ■ v juridica ÎNTREBARE: Tov. Suciu I. ne întreabă ce are de făcut pentru a obţine un certificat de naştere cu numele lui adevărat, acela de Suciu Ioan şi nu Suciu János, el fiind născut în oraşul Odorhei în anul 1914? RĂSPUNS: înregistrarea naşterii dv. s-a făcut cu ortografia limbii maghiare şi pentru a obţine un certificat de naştere cu ortografia limbii române, urmează să vă adresaţi comitetului executiv al sfatului popular în păstrarea căruia se află registrele de stare civilă, în cazul dv. la oraşul Odorhei, pentru a vi se elibera certificatul solicitat. ÎNTREBARE: Tov. Mihai Kelemen din Tg.-Mureş ne întreabă dacă va beneficia de pensie suplimentară, întrucît urmează să se pensioneze pentru limită de vîrstă în cursul lunii martie 1967? RĂSPUNS: Potrivit legii, angajaţii care pînă la data pensionării au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară, nu au drept la această pensie. Fac excepţie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionarii urmaşi şi beneficiarii de ajutor social urmaşi care vor primi pensia suplimentară calculată la procentul prevăzut pentru 1—2 ani de contribuţie. In consecinţă, pe baza celor de mai sus, dv. nu veţi beneficia de pensie suplimentară. ÎNTREBARE: Tov. Gîdea A. din raionul Tîrnăveni întreabă că în calitate de pensionară de invaliditate de gradul I, dacă la recomandarea organelor medicale se reîncadrează în muncă, va mai primi sau nu pensia? RĂSPUNS: Pensionarii de invaliditate de gradul I şi II, care au recomandarea organelor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă pentru prestarea unei activităţi cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cit sunt încadraţi în muncă, pensia în întregime. ÎNTREBARE: Tov. Szabó A. din Tg.-Mureş întreabă ce condiţii se cer pentru a fi pensionat, întrucît el a lucrat ca scenograf la diferite teatre? RĂSPUNS: Personalul artistic din instituţiile artistice care are o vechime efectivă în profesie de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, are drept la pensie integrală pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstelor ce se vor fixa prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, în raport de funcţiile stabilite, dar nu mai puţin de 50 ani bărbaţii, şi 45 ani femeile. Funcţiile de personal artistic, instituţiile de artă, modul de calculare a vechimii în muncă şi a pensiei, se vor stabili, de asemenea, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Menţionăm că pînă în prezent nu au fost publicate aceste hotărîri. PAVEL MUSCA — jurist — JOI 23 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul El Greco. Progresul: filmul Complotul ambasadorilor. Steagul roşu: filmul Giuseppe la Varşovia. Tineretului: filmul Băieţii de la ionomat. Muncitoresc: filmul Aventurile lui Werner Holt. Flacăra: filmul Trei surori. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Falstaff. Luduş — Flacăra: filmul Repulsie. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Dragostea şi moda. Odorhei — Muncitoresc: filmul Diplomatul gol. Reghin — Patria: filmul Cei şapte din Teba. Victoria: filmul Rîdem cu Stan şi Bran. Tîrnăveni — Melodia: filmul Triumful lui Robin Hood. Toplița — Muncitoresc: filmul Noaptea iguanei. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Electra“ de Sofocle. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, piesa „Casa de dărîmat" de Tennessee Williams şi comedia „Cîntăreaţa cheală" de Eugen Ionescu. Alte manifestări In sala cinematografului Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul ciclului „Problemele formării şi consolidării familiei socialiste", va avea loc o masă rotundă pe tema „Psihologia şi medicina despre educaţia sexuală". Vor participa: Ádám Imre, medic primar dermato-venerolog; Asztalos Imre, pedagog, lector la Institutul pedagogic; conf. dr. Borbăth Andrei, obstetrician, ginecolog; Fărcaș Domnica, psiholog, asistentă la Institutul pedagogic; Nireșteanu Aurora, pedagog, lector la Institutul pedagogic; dr. Stanciu Eugenia, asistentă de neuro-psihiatrie infantilă. Moderator: prof. dr. Ander Zoltán. VINERI 24 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,15 și 11,45 — Muzică populară; 12,10 — Concert din operete; 13,30 — Melodii populare; 14,08 — Muzică uşoară; 15,30 — Caleidoscop muzical; 18,40 — Radiosimpozion: Familia şi locul ei în ansamblul relaţiilor sociale; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,35 — Melodii româneşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (II); 21,05 — Atenţiune părinţi! 21,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Itinerar folcloric muzical; 9,40 — Muzică uşoară; 10,05 — Teatru: „Egmont" de Goethe; 12,30 — Selecţiuni din Estrada duminicală; 12,45 şi 13,15 — Muzică populară; 14,00 — Concert de prînz; 16,30 — Muzică uşoară; 18,35 — Vechi melodii populare; 19,50 — Retransmisie de la Opera română de stat, din Cluj: „Trubadurul“ de Verdi; 22,35 — Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba română: De pe cuprinsul regiunii — Varietăţi muzicale — Orizont industrial. 5,30—6 în limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Muzică populară — Emisiune pentru crescătorii de animale. 14,30—15 în limba maghiară: Studioul femeilor — Coruri pentru copii. 17—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Emisiunea pentru tineret — Muzică. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică uşoară — Reportajul zilei — Muzică simfonică — Literatură şi artă. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din 22 februarie a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I: 21, 44, 25, 27, 32, 43. Rezervă: 14, 23. Fondul de premii este în valoare de 704.393 lei. Extragerea a II-a: 34, 36, 32, 26, 29, 14, 47, 30. Fondul de premii este în valoare de 384.094 lei. JOI 23 FEBRUARIE 18,00 — Pentru cei mici; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,23 — Emisiune de limbă română contemporană; 19,35 — Călătoria că pitanului Cook (I); 20,00 — Enigmele peșterilor; 20,20 — Studioul muzical; 21,00 — Film artistic: „Femeia necunoscută“; 23,05 —Telejurnalul de noapte. INTREPRINDERER DE INDUSTRIE LOC/UĂ str. Gării nr. 3 VINDE DIN STOCUL SUPRANORMATIV — GRUND GALBEN — RONDELE PLUTE — DIFERITE ȘURUBURI DIN LEMN — NITURI — CREMOANE FERESTRE — BALAMALE FERESTRE Informaţii suplimentare se pot primi de la serviciul vînzări al întreprinderii, telefon 52. A început contractarea linii din producţia anului 1967. Condiţii avantajoase: — preţ de cumpărare convenabil, — scutirea de la predarea de lină cotă, — 45 la sută avans din valoarea lunii contractate. Contractele se încheie la sediul sfaturilor populare comunale, de membrii comisiei, de mandatarul oficiilor D.C.A.