Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)

1967-02-23 / nr. 45

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE EDUCAŢIA ESTETICĂ -în atenţia conducerii şcolii La Grupul şcolar comercial din Tg.-Mureş se desfăşoară de ani de zile o permanentă şi mul­­tilaterală activitate pentru edu­carea estetică a elevilor, atît în cadrul procesului de învăţămînt cit şi în afara acestuia. Această acţiune îşi găseşte expresia în existenţa şi activitatea cercului literar, a cercului de muzică co­­rală, a cercului de muzică instru­mentală, a formaţiei de fluieraşi, a corului format din 160 de elevi, a echipelor de dansuri populare, de dansuri moderne, a brigăzilor artistice de agitaţie şi a colectivelor sportive. Datorită antrenării elevilor din toate clasele în formaţiile amin­tite, încă din anii trecuţi, activi­­tatea cultural-artistică a căpătat un caracter de masă şi s-a per­manentizat. Intrucît formaţiile artistice la nivelul şcolii cuprin­deau doar o parte din elevii cla­selor, conducerea şcolii a propus, încă în anul şcolar trecut, orga­nizarea de formaţii artistice pe clase. Consiliul pedagogic a fost de acord cu înfăptuirea acestei iniţiative. Astfel că, în planul muncii cultural-educative din şcoală a fost stabilit ca din două în două săptămîni, fiecare clasă, prin rotaţie să prezinte în faţa tuturor elevilor şcolii un pro­gram artistic. Incepînd din luna octombrie 1966, elevii Grupului şcolar comercial participă de două ori pe lună la un program cultural-artistic, pe rînd, ca in­terpreţi sau spectatori. Progra­mele cuprind cîntece de masă, muzică populară şi uşoară inter­pretată de solişti şi orchestră, dansuri moderne şi populare, re­citări, scurte dramatizări. Fieca­re program este precedat de o conferinţă pe o temă actuală, prezentată de activişti de partid, de stat, ai U.T.C., profesori de specialitate. In cadrul celor opt serbări prezentate pînă acum pe clase, în faţa elevilor, părinţilor şi a locuitorilor cartierului au fost expuse conferinţe pe teme­le: Viaţa şi opera poetului Geor­ge Coşbuc, Ziua armatei, Majo­ratul, Ziua Republicii, 24 Ianua­rie, Sarcinile lucrătorilor din co­merţ în anul turistic internaţio­nal etc. Această activitate rodnică a sporit spiritul de iniţiativă al claselor, încrederea în forţele elevilor şi dorinţa acestora de a se încadra în colectivul artistic al clasei. Iniţiativa a imprimat activităţii cultural-artistice din şcoală un caracter de competi­ţie, de întrecere, cu scopul rea­lizării unor programe tot mai bune. Programele sunt pregătite în timpul liber al elevilor, fără să afecteze procesul de învăţă­mînt. Activitatea valoroasă de la Grupul şcolar comercial, care poate servi exemplu şi celorlalte şcoli din oraşul şi regiunea noas­tră, este rodul unei munci temei­nice a conducerii şcolii şi colec­tivului didactic, sub îndrumarea organizaţiei de bază P.C.R. şi în colaborare cu comitetul U.T.C. al şcolii. Activitatea cultural-artistică de la Grupul şcolar comercial îşi a­­duce o contribuţie importantă în cadrul procesului instructiv-edu­­cativ la formarea culturii gene­rale, a profilului moral-politic şi a personalităţii viitorilor vînză­­tori din comerţul socialist în continuă reînnoire și moderni­zare. A. S. Actualitatea culturală Rolul educativ al filmelor documentare Filmele documentare capătă o importanţă tot mai mare în cadrul activităţii şcolare. In a­­cest sens, şcolile medii au fost dotate cu aparate de proiecţie; fondul de filme documentare destinate şcolilor nu este încă suficient de bogat. Cu toate a­­cestea, secţia de învăţămînt a Sfatului popular regional a grupat filmele documentare existente pe teme şi le-a pus la dispoziţia secţiilor de învăţă­mînt raionale, împreună cu scurte conferinţe explicative. La Odorhei a fost trimis gru­pul de filme documentare „Cîntarea pămîntului natal“ care cuprinde: „Mirceştii în pastel“ (Vasile Alecsandri), „Paşii poetului“ (Mihai Emi­­nescu) şi „Intîlnire cu Lizuca“ (după Mihail Sadoveanu). Documentarele pe tema ,,Pă­rinţilor despre educaţie“ au fost trimise în raionul Tîrnăveni şi cuprind filmele: „Copiii, iar copiii“, „Atenţie, copii“, „Ma­ma merge la lucru“ şi „Poemul pedagogic“. Filmele „Callatis„Casa ce­tate“, „Comori de artă româ­nească“, „Voroneţ“ şi „Putna 500“ au fost grupate sub titlul „Pe urmele monumentelor is­torice“ şi vor fi vizionate de elevii din raionul Ciuc. Grupul de filme documenta­re „Succesele sportivilor ro­mâni peste hotare“ va rula în raionul Gheorghieni. Fiecare grup de documentare va rula în toate raioanele re­giunii. VITALYOS MARIA I.C.R.S. Tg.-Mureş Şcolarii în concurs . Zilele trecute, la clubul O.C.L. Alimentara din Tg.-Mu­reş s-a desfăşurat un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe marginea filmului românesc „Golgota“. Concursul a fost iniţiat de or­ganizaţia U.T.C., comitetul sin­dicatului şi comitetul de părinţi al Şcolii profesionale, cu parti­ciparea celor mai destoinici utecişti. Dintre cei 7 concurenţi, pe primele trei locuri s-au clasat Roman Petru anul II B, Orme­­nişan Ioan anul I B şi Bogdan Ştefan anul II A. Toţi concu­renţii au primit premii în abo­namente la cinema din partea întreprinderii regionale cine­matografice. Concursul a fost urmat de un frumos program distractiv, organizat cu concursul tov. prof. Biro Iosif, maistru in­structor Adam Ioan şi Rusu Aurel. VICTOR TAMAŞ Şcoala profesională La Universitatea populară In sala de oglinzi a Palatului culturii, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea „Apariţia şco­­lilor muzicale naţionale". Confe­renţiar: Eleonora Brentner, asis­tent universitar. SxtLO­ZLtLCL­g,f­CLliG.LCLtULllLl Gy. Szabó Béla Zilele trecute s a deschis în holul Institutului de teatru din Tg.-Mureş expoziţia de xilogravuri a lui Gy. Szabó Béla, maestru emerit al artei, unde sunt prezente 40 de lucrări din­tre cele mai recente ale cunoscutului pictor şi grafician clujean. In mod deosebit reţin atenţia xilogravurile inspirate din trilo­gia lui Dante „Divina comedie“, ale cărei scene de un dina­mism şi dramatism propriu celebrului poet italian şi-au găsit în viziunea lui Gy. Szabó Béla, o interpretare modernă, origi­nală. Dintre acestea, cele mai valoroase sunt „Oameni şi şerpi“, „Beatrice îşi scoate vălul“, „Dante se înalţă spre soare“ şi al­tele. Deosebit de sugestive pentru conturarea personalităţii graficianului clujean sunt lucrările inspirate din natură şi în­deosebi cele 12 xilogravuri care reprezintă fiecare, în parte, cele 12 luni ale anului. In tabloul intitulat „Iulie" este prezen­tat un cîmp cu grîu deasupra căruia se revarsă din belşug ra­zele soarelui, iar în partea dreaptă se dezlănţuie o ploaie bo­gată, simbol al fecundităţii, al rodniciei pămîntului. Realizate la un înalt nivel artistic sunt şi tablourile „Martie" reprezentat printr-o uriaşă pădure, în care viaţa aşteaptă să irupă din fie­care ramură, „August" şi „Decembrie“. Prin valoarea deosebită a lucrărilor prezentate expoziţia lui Gy. Szabó Béla constituie un eveniment important în viaţa culturală a oraşului Tg. Mureş. In fotografie: Aspect de la expoziţie. SISTEMELE DE „FRINARE“ FUNCŢIONEAZĂ PERFECT Priviţi fotografia de mai jos. Recunoaşteţi strada? Nu, nu e Gheorghe Doja. E strada Lungă, în faţa Studioului regional de ra­dio. Pînă a ajunge aici însă, ve­nind dinspre Acăţari, am străbă­tut un drum greu. Şi nu în afara oraşului, ci în oraş, pe strada Corunca, începînd de la staţia de autobuz „Fabrica de cărămizi“ şi pînă la pod, la intrarea în strada Lungă. Aici, în anul trecut a exis­tat un şantier. Drumul a fost în reparaţie. Şantierul s-a mutat. Au rămas însă urmele. Pe o parte şi alta a străzii, grămezile de pă­­mînt stau nemişcate, constituind un adevărat sistem de frînare în calea circulaţiei auto. Pe stradă, din loc în loc, şanţurile formate prin tasarea pămîntului încearcă rezistenţa arcurilor de la autove­hicule. Aici, în strada Lungă, pe por­ţiunea ce se vede în fotografie, o altă „frînă". De trei săptămîni, grămezi mari de pămînt, situate pe o parte şi alta a străzii, aş­teaptă să-şi părăsească locul. O dată cu ele aşteaptă şi un grup de muncitori, care, aranjîndu-şi căciulile în cap pentru a ieşi bi­ne în fotografie, erau gata-gata să ne spună că la întreprinderea unde lucrează (mai bine zis un­de ar trebui să lucreze) se plă­teşte şi... aşteptatul. Ei aşteap­tă mult şi bine sosirea autoca­mioanelor care să aducă balast pentru umplerea gropilor sau să transporte pămîntul care îngreu­­nează circulaţia. (Să se mai plin­gă tovarăşii de la Grupul nr. 2 de şantiere că duc lipsă de braţe de muncă!). Şi iată-ne acum pe una din ce­le mai importante artere de cir­culaţie, pe strada Gheorghe Do­ja. Pe o distanţă de 900 de metri se poate circula numai la pas. Exact ca la Milaş. Pînă cînd va dura această situaţie nu ştim. In orice caz, după ritmul în care se lucrează în prezent, autocamioa­nele care vin dinspre Ungheni vor mai trebui încă mult timp să facă ocolul Mureşenilor, mişcîn­­du-se din toate încheieturile şi distrugîndu-se produsele care nu se pretează a fi transportate pe astfel de drumuri. Nu se putea oare nivela, împrăştia pietriş şi cilindră partea de stradă distru­să, pentru a se asigura desfăşura­­rea circulaţiei în bune condiţii? Era necesară doar puţină iniţia­tivă şi spirit gospodăresc. Fotografia a doua înfăţişează un indicator care, poate, ar vrea să spună că zona de restricţie s-a terminat. Este valabil acest indicator? Nu! A fost valabil pînă în iunie 1966. O dată cu intrarea în vigoa­re a noului regulament privind circulaţia pe drumurile publice, s-au introdus şi noi indicatoare pentru circulaţie. Pentru asigura­rea securităţii circulaţiei, per­soanele care folosesc drumurile publice în orice calitate trebuie să se conformeze semnelor şi semnalelor. Iată şi un alt indicator (foto­grafia din dreapta). Astfel de in­dicatoare, înfăţişînd un cap de cal, întîlnim zeci şi sute pe mul­te străzi din oraş. S-ar putea for­ma o mare herghelie. Din păca­te, însă, printre indicatoarele cu­prinse în anexa Decretului nr. 328 din 29 aprilie 1966 a Consi­liului de Stat, nu există nici u­­nul reprezentînd cap de cal, așa cum este cel din fotografia noas­tră. Indicatoare „fantomă" întîl­nim nu numai referitoare la ter­minarea zonei de restricţie sau interzicerea accesului vehiculelor cu tracţiune animală, ci şi multe altele. Multe indicatoare depăşite apar „peste noapte" pe diferite străzi ale oraşului, cum s-a în­­tîmplat, de pildă, pe strada Lu­­peni, în Aleea Carpaţi etc. Ele nu sunt înfipte în păimînt de ... Fan­­tomas, ci de lucrători ai secţiei gospodărie comunală a Sfatului popular orăşenesc. Să nu fi luat ei oare cunoştinţă nici pînă în prezent de noile normative pri­vind circulaţia pe drumurile pu­blice? De ce şi în prezent se mai pun indicatoare depăşite? Recent au fost vopsite peste 180 de bare pentru indicatoare în roşu şi alb, pe cînd conform Stasului se vop­sesc numai în alb. Cine va su­porta oare revopsirea lor? Deoarece s-au scurs aproape 9 luni de la aplicarea noului regu­lament privind circulaţia pe dru­murile publice, ar fi timpul să se ia măsurile cuvenite şi în privin­ţa indicatoarelor. Nu de alta, dar nici şoferii şi nici pietonii nu sunt obligaţi să respecte indica­toare care nu sunt valabile. Cu a­­tît mai puţin turiştii. Fac şi a­­cestea parte din cartea de vizită a oraşului. P. URMENIŞAN O expunere Interesantă De curînd la Casa raională de cultură din Reghin, în faţa a peste 400 de auditori, tova­răşul conferenţiar universitar Barbu Teodorescu, de la Uni­versitatea din Bucureşti, a vor­bit despre „Personalităţi ro­mâneşti în cultura universală". Expunerea a cuprins relatări deosebit de interesante despre remarcabilele personalităţi: Ni­­colae Iorga, Nicolae Titulescu, George Enescu şi Constantin Brâncuşi. DUMITRU­ HUSAR secretarul Comitetului raional de cultură şi artă Reghin POSTA ■ ■ I ■ v juridica ÎNTREBARE: Tov. Suciu I. ne întreabă ce are de fă­cut pentru a obţine un cer­tificat de naştere cu nume­le lui adevărat, acela de Suciu Ioan şi nu Suciu Já­nos, el fiind născut în ora­şul Odorhei în anul 1914? RĂSPUNS: înregistrarea naşterii dv. s-a făcut cu orto­grafia limbii maghiare şi pen­tru a obţine un certificat de naştere cu ortografia limbii române, urmează să vă adre­saţi comitetului executiv al sfatului popular în păstrarea căruia se află registrele de stare civilă, în cazul dv. la o­­raşul Odorhei, pentru a vi se elibera certificatul solicitat. ÎNTREBARE: Tov. Mi­hai Kelemen din Tg.-Mureş ne întreabă dacă va benefi­cia de pensie suplimentară, întrucît urmează să se pen­­sioneze pentru limită de vîrstă în cursul lunii mar­tie 1967? RĂSPUNS: Potrivit legii, angajaţii care pînă la data pensionării au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pen­tru pensia­­ suplimentară, nu au drept la această pensie. Fac excepţie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de a­­jutor social invalizi, pensiona­rii urmaşi şi beneficiarii de a­­jutor social urmaşi care vor primi pensia suplimentară calculată la procentul prevă­zut pentru 1—2 ani de contri­buţie. In consecinţă, pe baza celor de mai sus, dv. nu veţi bene­ficia de pensie suplimentară. ÎNTREBARE: Tov. Gî­­dea A. din raionul Tîrnă­­veni întreabă că în calita­te de pensionară de invali­ditate de gradul I, dacă la recomandarea organelor medicale se reîncadrează în muncă, va mai primi sau nu pensia? RĂSPUNS: Pensionarii de invaliditate de gradul I şi II, care au recomandarea organe­lor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă pentru prestarea unei activităţi cu caracter recon­fortant, vor primi, pe timpul cit sunt încadraţi în muncă, pensia în întregime. ÎNTREBARE: Tov. Sza­bó A. din Tg.-Mureş întrea­bă ce condiţii se cer pen­tru a fi pensionat, întrucît el a lucrat ca scenograf la diferite teatre? RĂSPUNS: Personalul artis­tic din instituţiile artistice ca­re are o vechime efectivă în profesie de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, are drept la pensie integrală pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrste­­lor ce se vor fixa prin hotărî­­re a Consiliului de Miniştri, în raport de funcţiile stabilite, dar nu mai puţin de 50 ani bărbaţii, şi 45 ani femeile. Funcţiile de personal artis­tic, instituţiile de artă, modul de calculare a vechimii în muncă şi a pensiei, se vor sta­bili, de asemenea, prin hotă­­rîre a Consiliului de Miniştri. Menţionăm că pînă în pre­zent nu au fost publicate a­­ceste hotărîri. PAVEL MUSCA — jurist — JOI 23 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul El Greco. Progresul: filmul Com­plotul ambasadorilor. Steagul roşu: filmul Giuseppe la Varşo­via. Tineretului: filmul Băieţii de la ionomat. Muncitoresc: fil­mul Aventurile lui Werner Holt. Flacăra: filmul Trei surori. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Falstaff. Luduş — Flacăra: fil­mul Repulsie. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Dragostea şi moda. Odorhei — Muncitoresc: filmul Diplomatul gol. Reghin — Patria: filmul Cei şapte din Te­­ba. Victoria: filmul Rîdem cu Stan şi Bran. Tîrnăveni — Melo­dia: filmul Triumful lui Robin Hood. Toplița — Muncitoresc: filmul Noaptea iguanei. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Electra“ de Sofocle. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, piesa „Ca­sa de dărîmat" de Tennessee Williams şi comedia „Cîntărea­­ţa cheală" de Eugen Ionescu. Alte manifestări In sala cinematografului Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul ciclului „Pro­blemele formării şi consolidării familiei socialiste", va avea loc o masă rotundă pe tema „Psiholo­gia şi medicina despre educaţia sexuală". Vor participa: Ádám Imre, medic primar dermato-ve­­nerolog; Asztalos Imre, pedagog, lector la Institutul pedagogic; conf. dr. Borbăth Andrei, obste­trician, ginecolog; Fărcaș Dom­­nica, psiholog, asistentă la Insti­tutul pedagogic; Nireșteanu Au­rora, pedagog, lector la Institu­tul pedagogic; dr. Stanciu Euge­nia, asistentă de neuro-psihiatrie infantilă. Moderator: prof. dr. Ander Zoltán. VINERI 24 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 6,15 — Actualitatea a­­grară; 8,30 — La microfon me­lodia preferată; 10,15 și 11,45 — Muzică populară; 12,10 — Con­cert din operete; 13,30 — Melo­dii populare; 14,08 — Muzică u­­şoară; 15,30 — Caleidoscop muzi­cal; 18,40 — Radiosimpozion: Fa­milia şi locul ei în ansamblul re­laţiilor sociale; 19,00 — O melo­die pe adresa dumneavoastră; 19,35 — Melodii româneşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (II); 21,05 — Atenţiune părinţi! 21,20 — Muzi­că uşoară. Programul II: 8,30 — Itinerar folcloric muzical; 9,40 — Muzică uşoară; 10,05 — Teatru: „Eg­mont" de Goethe; 12,30 — Selec­­ţiuni din Estrada duminicală; 12,45 şi 13,15 — Muzică populară; 14,00 — Concert de prînz; 16,30 — Muzică uşoară; 18,35 — Vechi melodii populare; 19,50 — Re­transmisie de la Opera română de stat, din Cluj: „Trubadurul“ de Verdi; 22,35 — Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba română: De pe cuprinsul regiunii — Varietăţi muzicale — Orizont industrial. 5,30—6 în limba ma­ghiară: De pe cuprinsul regiunii — Muzică populară — Emisiune pentru crescătorii de animale. 14,30—15 în limba maghiară: Studioul femeilor — Coruri pen­tru copii. 17—17,30 în limba ro­mână: Agenda actualităţii — E­­misiunea pentru tineret — Muzi­că. 17,30—18,30 în limba maghia­ră: Ştiri — Muzică uşoară — Re­portajul zilei — Muzică simfoni­că — Literatură şi artă. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din 22 februarie a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I: 21, 44, 25, 27, 32, 43. Rezervă: 14, 23. Fondul de premii este în va­loare de 704.393 lei. Extragerea a II-a: 34, 36, 32, 26, 29, 14, 47, 30. Fondul de premii este în va­loare de 384.094 lei. JOI 23 FEBRUARIE 18,00 — Pentru cei mici; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,23 — Emisiune de limbă română con­temporană; 19,35 — Călătoria că­ pitanului Cook (I); 20,00 — E­­nigmele peșterilor; 20,20 — Stu­dioul muzical; 21,00 — Film ar­tistic: „Femeia necunoscută“; 23,05 —Telejurnalul de noapte. INTREPRINDERER DE INDUSTRIE LOC/UĂ str. Gării nr. 3 VINDE DIN STOCUL SUPRANORMATIV — GRUND GALBEN — RONDELE PLUTE — DIFERITE ȘURUBURI DIN LEMN — NITURI — CREMOANE FERESTRE — BALAMALE FERESTRE Informaţii suplimentare se pot primi de la serviciul vînzări al întreprinderii, telefon 52. A început contractarea linii din producţia anului 1967. Condiţii avantajoase: — preţ de cumpărare convenabil, — scutirea de la predarea de lină cotă, — 45 la sută avans din valoarea lunii contrac­tate.­­ Contractele se încheie la sediul sfaturilor popu­lare comunale, de mem­brii comisiei, de manda­tarul oficiilor D.C.A.

Next