Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)

1967-04-20 / nr. 93

■ram mm Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 93 (2.827) Joi, 20 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară. Înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Bel­­dean, ambasadorul României la Sofia. In regiunea Argeş In regiunea Oltenia In drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetă­ţeni. Ei flutură in adierea vîntului primăvăratec steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud a­­clamaţii şi urări în cinstea priete­niei dintre popoarele român şi bul­gar, pentru triumful socialismu­lui şi păcii în lume, înainte de intrarea in comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori că­lări, îmbrăcaţi în costume naţio­nale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiec­te din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regional Argeş, al P.C.R., Contantin San­du, preşedintele Sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexan­dru Ciucă, cooperatori mai vîrst­­nici din partea locului, oferă oas­peţilor tradiţionale pline, şi sare, un grup de flăcăi ii invită să gus­te din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le amînează frumoasele mara­me din borangic care au dus fai­ma acestor locuri. Un alt popas este făcut la Gă­­eşti. Oaspeţii sunt salutaţi de pri­mul secretar al Comitetului raio­nal de partid, Ion Radu, de pre­şedintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia o­­raşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de po­rumbei, simbol al păcii şi priete­niei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspeţii trec prin alte sate, toate împodo­bite sărbătoreşte. In faţa ca­selor, gospodarii au scos ce­le mai frumoase covoare confec­ţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate ex­poziţii cu cele mai frumoase ţesă­turi şi obiecte de artizanat care o­­glindesc bogăţia şi varietatea ar­tei populare de pe aceste melea­guri, şi expoziţii cu produse a­­groalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai dele­gaţiei au privit cu mult interes a­­ceste expoziţii. La Topoloveni to­varăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Do­­breşti şi Topoloveni, Piteşti. Din zorii zilei, îm­brăcat în vestminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările: „Bine aţi venit, dragi oaspeţi! , „Salut frăţesc poporului bulgar!“, „Trăiască unitatea ţărilor socialis­te!“, „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale!“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului aclamă cu entuziasm sosirea conducători­lor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale in cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ a­­dresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşi­nă deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă pri­mire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului re­gional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oas­peţi sunt întîmpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Ar­­gerş,al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai orga­nizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor o­­raşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribu­nă a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cu­vânt­­de bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cuvîn­­tul tovarăşul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. După miting a avut loc o întîl­­nire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slati­na. Primirea caldă, entuziastă, fă­cută de­ populaţia Piteştiului soli­lor poporului bulgar şi conducăto­rilor de partid şi de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă po­poarele român şi bulgar. In drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de par­tid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii ca­re îi însoţesc pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comune­le Albota, Silişteni, Coloneşti, Ne­­greni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în întîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de flori în calea oaspeţilor. La Colo­neşti echipele de căluşari­­ au în­­tîmpinat cu vestitele jocuri popu­lare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdrunci­nat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchea­ză naşterea celei mai tinere ra­muri industriale a patriei noas­tre, industria aluminiului, oaspe­ţii sînt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chi­mice, de reprezentanţi ai colecti­vului de conducere, ai Comitetu­lui de partid, de sute de munci­tori din întreprindere. Tineri ofe­ră oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoi­­tu, înfăţişează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumi­nă la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lu­crărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de elec­troliză intrate anul trecut în pro­ducţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folo­site în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei, metalurgiştii de la Slatina au în­­tîmpinat cu căldură pe conducă­torii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pen­tru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vi­zitată, tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei bul­gare au semnat în Cartea de o­­noare: „Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dv., expresie a ca­pacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoa­re române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frăţeşti. Trăiască priete­nia frăţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul La intrarea pe meleagurile re­giunii Oltenia, după trecerea Ol­tului, în dreptul pădurii Sarului, se înalţă, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuşi. îmbrăcat în ghirlande verzi, a­­cest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română şi bulgară. O originală scoarţă oltenească — alcătuită din flori — este aş­ternută în calea oaspeţilor. Vesti­ţii căluşari din Dobrun-Osica în­cing un voinicesc joc din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozi­tăţii artiştilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarăşilor To­dor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi a celor­lalţi conducători de partid şi de stat bulgari şi români au venit tovarăşii Ion Stănescu, prim-se­­cretar al Comitetului regional Ol­tenia al P.C.R., Gheorghe Paloş, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ai organiza­ţiilor obşteşti. Ţărani din partea locului, îm­brăcaţi în pitoreşti costume popu­lare, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, preţuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al Comitetului re­gional de partid rosteşte un cu­­vînt de bun sosit. Răsună ovaţii, urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prieteneşti ovaţiilor mulţi­mii adunate sub pilcurile de ste­jari. De la pădurea Satului, coloana de maşini se îndreaptă spre Cra­iova, străbătînd mindre şi bogate aşezări, împodobite sărbătoreşte. Marile clădiri, din cărămidă ro­şie, oţel şi sticlă ale Uzinelor „Electroputere“, profilate la ori­zont, anunţă intrarea în oraşul reşedinţă a­ regiunii. Marea uzină craioveană îşi în­­tîmpină oaspeţii cu pulsul febril al muncii. Vuietul uzinei este a­­coperit, în aceste clipe, de ovaţiile prieteniei dintre popoarele şi ţările noastre“. Oaspeţilor li se oferă al­bume cu aspecte din activitatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii de­legaţiei bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiu­nea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. şi Sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegaţiei de partid şi guverna­mentale bulgare, în frunte cu to­varăşul Todor Jivkov. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Da­lea, şi celelalte persoane oficiale care însoţesc delegaţia bulgară, conducătorii organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Uzinei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovarăşii Petre Duminică şi Boian Bîlgara­­nov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, au toastat pentru fericirea şi prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frăţească româ­­no-bulgară, în sănătatea condu­cătorilor de partid şi de stat bul­gari şi români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în ţara noas­tră, oaspeţii s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre regiunea Oltenia, cu care oaspeţii dragi sunt salutaţi de mii de muncitori. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, şi colectivul de conducere al uzinei. In aplauzele celor prezenţi, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei . Fa­brica de aparataj de înaltă ten­siune. In faţa machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbeşte oaspeţilor despre reali­zările şi preocupările muncitorilor din această uzină — deţinători pentru a patra oară consecutiv ai Steagului roşu de fruntaşă pe ţară în ramura electrotehnică , care au acumulat în aceşti ani o bo­gată experienţă, făurind o gamă largă de motoare şi aparate elec­trice: aparataj de înaltă tensiu­ne, transformatoare de forţă, maşini electrice rotative, locomo­tive Diesel-electrice şi locomotive electrice, produse de calitate su­perioară care satisfac cerinţele e­­conomiei naţionale şi care sunt ex­portate într-un număr important de ţări din trei continente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dez­voltării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Congre­sului al IX-lea al Partidului Co­munist Român. Noile construcţii au şi început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe maşini sunt arborate steguleţe cu culorile drapelelor celor două ţări şi de partid. Străbătînd marile hale, oaspeţii şi gazdele lor îşi fac reci­proc calde semne de salut. &­ Fabrica de locomotive — aceas­tă prestigioasă înfăptuire a indus­triei româneşti — îşi întîmpină oaspeţii cu elocvente solii ale nou­lui. De la cele 10 locomotive, fa­bricate în 1960, cifra producţiei consemnează acum o locomotivă la trei zile. Parcurgînd ha­la, oaspeţii trec în revistă locomotivele aflate în diferi­te faze de finisare. Tovarăşii To­dor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu sunt invitaţi să viziteze îndeaproa­ VICTOR BIRLADEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Pe şantierul de construcţii a noii hale de fabricaţie de la „Metalo­­tehnica“ Tg.-Mureş se ridică pilo­nii de susţinere cu automacaraua. Reorganizarea sistemului de lucru în secţii Colectivul de ingineri şi tehni­cieni de la Fabrica de confecţii din Miercurea Ciuc, a studiat po­sibilitatea organizării lucrului în secţii. La o primă reorganizare a lucrului în secţia a II-a unde se confecţionează pantaloni bumbac, pe brigăzi în sistemul prod-sin­­cron, productivitatea muncii a crescut cu 28 la sută. In acelaşi timp s-a ajuns ca producţia zilni­că să crească la 1.720 bucăţi pan­taloni. Expoziţie de echipament turistic Ieri s-a deschis la Tîrgu-Mu­­reş, în localul magazinului de mobilă din strada Kossuth, o ex­poziţie de echipament turistic şi sportiv, organizată de O.C.L. pro­duse industriale. Expoziţia cu­prinde peste 100 de obiecte de uz turistic şi sportiv, dintre care articole de camping mobile plian­te din aluminiu, îmbrăcăminte sportivă și turistică, termosuri, perne și saltele pneumatice, hala­te de baie, aparate de radio por­tative, biciclete, motorete și alte­le. ­v­in raionul Luduş Se seamănă porumbul şi se prăşeşte sfecla de zahăr Pe ogoarele raionului Luduş ţăranii cooperatori şi mecanizatorii de pe cele două staţiuni de maşini şi tractoare lucrează cu spor la pregătirea terenului şi la semănat. Pînă ieri, din cele peste 31.000 de ha planificate a fi însămînţate cu diferite culturi au fost efectuate însămînţări pe o suprafaţă de peste 14.300 ha. Sfecla de zahăr care ocupă o suprafaţă de 7.195 ha s-a terminat de semănat in toate unităţile. Folo­sind timpul prielnic din primăvara aceasta, semă­natul sfeclei a fost terminat cu 20 de zile mai de­vreme decit anul trecut. Acum în cooperativele agri­cole din Luduş, Singer şi Deag se lucrează cu spor şi la efectuarea praşilei oarbe, lucrare ce s-a execu­tat pe o suprafaţă de aproape 50 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. De cîteva zile pe cuprinsul raionului Luduş, s-a trecut şi la semănatul porumbului care numai în cooperativele agricole ocupă o suprafaţă de 17.812 ha. In vederea asigurării unei recolte sporite de po­rumb pentru întreaga suprafaţă au fost asiguraţi hibrizi dubli raionaţi în cîmpia luduşeană. Cu ajuto­rul maşinilor 2-SPC-2 concomitent cu semănatul se încorporează în sol şi îngrăşăminte chimice pe rîndurile de porumb. Pină alaltăieri cînd timpul a fost frumos în cele 43 de cooperative agricole po­rumbul a fost semănat pe o suprafaţă de peste 3.300 ha. Marţi 18 aprilie de exemplu, pe ogoarele Ludu­şului lucrau peste 200 de semănători de porumb, de­servite cu atenţie de către mecanizatorii agricoli de la S.M.T. Luduş şi Sărmaş. Porumbul a fost semă­nat pe suprafeţe între 150—180 ha în cooperativele agricole Iernut, Răzoare, Sălcud, Pogăceaua şi al­tele. Merită a fi scos în evidenţă şi faptul că pentru prima dată în C.A.P., concomitent cu semănatul po­rumbului cu semănătoarea SPC 6, se aplică şi ier­­bicidele care vor înlocui prăşitul pe o suprafaţă de peste 300 ha. Semănatul­ porumbului este o lucrare pretenţi­oasă, cînd se cere chiar şi în cadrul aceleiaşi coope­rative agricole alegerea şi amplasarea corectă a fie­cărui hibrid. Zilnic specialiştii de la consiliul agri­col şi uniunea cooperatistă sunt pe teren unde su­praveghează cum se face această lucrare. Datorită bunei organizări a muncii, folosirii din plin a mijloacelor mecanizate (dacă timpul va per­mite) în raionul Luduş sunt create toate condiţiile ca semănatul porumbului să fie terminat în cinstea zilei de 1 Mai. R. CÂMPEAN I I I I I I I I I I I I I I II I I Iî Combinatul de îngrăşăminte a­­zotoase este una din cele mai ti­nere întreprinderi ale oraşului Tîrgu-Mureş. Eforturile depuse pentru atingerea înainte de ter­men a parametrilor proiectaţi a făcut ca pe trimestrul I 1967 pla­nul de producţie — stabilit cu mult peste parametrii proiectaţi — să fie realizat în procent de 104,9 la sută, planul producţiei marfă, vîndută şi încasată: 115 la sută. La preţul de cost s-au obţinut de asemenea economii peste plan de 2.200.000 lei. Şi cei­lalţi indicatori sunt realizaţi şi depăşiţi. Cu toate că s-au obţinut rezul­tate bune, că s-au rentabilizat toate produsele, nu putem să tre­cem cu vederea că în cadrul combinatului nostru au existat unele stări de lucruri negative şi care în unele cazuri se mai ma­nifestă şi în prezent. Toate aces­tea au frînat realizarea de eco­nomii şi mai mari, au dus une­ori la risipă şi chiar la unele si­tuaţii de sustragere din avutul obştesc. Colectivul de conducere, comi­tetul de partid, au analizat defi­cienţele existente, luind măsuri severe împotriva acelora care pă­gubesc avutul obştesc sub dife­rite forme. Una din acestea pri­veşte înlăturarea cheltuielilor ne­productive şi neeconomicoase. S-au luat măsuri ca nici o pagu­bă provocată din vina angajaţi­lor să nu se treacă cu uşurin­ţă asupra preţului de cost şi ea să fie suportată de cei care au provocat-o. In urma acestei mă­suri, efectul este cel scontat. De exemplu, penalizările pentru ne­­depunerea în termen la bancă a documentelor sau refuzurile de plată neîntemeiate, au fost înlă­turate în întregime. Printre cheltuielile neproducti­ve, achitate de combinat, sunt şi locaţiile pentru neîncărcarea în termen a vagoanelor. Din iunie 1966 şi pînă în prezent s-a plătit suma de 21.079 lei. Această pla­tă nu ne-a lăsat indiferenţi. O analiză temeinică susţinută de măsuri corespunzătoare a făcut ca în cursul lunii martie a. c. să nu mai plătim locaţii. Din cauză că vagoanele nu se pun la încăr­care în mod ritmic de către or­ganele C.F.R., combinatul este tot mereu expus plăţii de loca­ţii. Una din preocupările impor­tante ale colectivului nostru este urmărirea judicioasă a consumu­lui de materiale care reprezintă o pondere de 50 la sută din tota­lul cheltuielilor cuprinse în pre­ţul de cost. La rîndul său ca­pitolul materiale este dominat de consumul de energie electrică ca­re are o pondere de 54 la sută din totalul acestui capitol de ANDREI COZOȘ contabil șef la C.I.A. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3 a) Se apropie Conferinţa regională a U.C.F.S. ........................ Conferinţele de dări de seamă şi alegeri ale organelor U.C.F.S. constituie un eveniment important în viaţa organelor sportive. Conferinţa regională a U.C.F.S. Mureş-Autonomă Maghiară care va avea loc duminică 23 aprilie a. c. orele 8,30 în sala de specta­cole a Casei de cultură a sindica­telor, va fi un bun prilej pentru o analiză profundă a muncii des­fășurate de organul regional în vederea îndeplinirii importantelor sarcini trasate de partid mișcării sportive. Cu această ocazie se vor alege noile organe de conducere a acti­vităţii sportive din regiune pre­cum şi delegaţii la conferinţa pe ţară. I Blocul nr. 31 de pe Aleea Carpaţi din Tg.-Mu­reş. S-a dat în folosinţă în 1966. Atunci i s-au înlăturat şi schelele ce l-au înconjurat multă vre­me şi au crescut o dată cu impunătoarea con­strucţie. A apărut o nouă şi frumoasă floare în car­tierul nostru — spuneau cu mîndrie oamenii. O floare cu multe etaje, care a îmbogăţit grădina blocurilor născute în ultimii ani. Păcat însă că n-a fost „plivită“ de „buruieni“. Şi acum sunt prezente în jurul unor blocuri grămezi de resturi de cără­midă şi metal, balast etc. Oare de ce Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc nu vede aceste lipsuri, nu stabileşte măsuri concrete pen­tru eliminarea lor? In noul an, blocul nr. 31 a început să-şi piar­dă din frumuseţea sa exterioară. De la distanţă, mai precis de pe m­alul drept al Mureşului, con­strucţia apare „peticită“. E o situaţie neplăcută creată prin căderea plăcilor ceramice. Şi-a spus cuvintul calitatea“ lucrărilor executate. Constructorii vor reda blocului frumuseţea pe care a avut-o atunci cînd a fost dat in folosinţă. Se vor ridica din nou schele ■ pentru executarea lucrărilor de placare. Insă, pentru toate acestea se vor cheltui sume importante. Oare din ce bu­zunar vor iesi?

Next