Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)
1967-04-20 / nr. 93
■ram mm Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 93 (2.827) Joi, 20 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară. Înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In regiunea Argeş In regiunea Oltenia In drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură in adierea vîntului primăvăratec steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii în lume, înainte de intrarea in comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional Argeş, al P.C.R., Contantin Sandu, preşedintele Sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeţilor tradiţionale pline, şi sare, un grup de flăcăi ii invită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le amînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspeţii trec prin alte sate, toate împodobite sărbătoreşte. In faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agroalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni, Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările: „Bine aţi venit, dragi oaspeţi! , „Salut frăţesc poporului bulgar!“, „Trăiască unitatea ţărilor socialiste!“, „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale!“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale in cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argerş,al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvântde bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cuvîntul tovarăşul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor poporului bulgar şi conducătorilor de partid şi de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă popoarele român şi bulgar. In drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii care îi însoţesc pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silişteni, Coloneşti, Negreni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în întîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de flori în calea oaspeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează naşterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeţii sînt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanţi ai colectivului de conducere, ai Comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu, înfăţişează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei, metalurgiştii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizitată, tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare: „Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dv., expresie a capacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frăţeşti. Trăiască prietenia frăţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sarului, se înalţă, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuşi. îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română şi bulgară. O originală scoarţă oltenească — alcătuită din flori — este aşternută în calea oaspeţilor. Vestiţii căluşari din Dobrun-Osica încing un voinicesc joc din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozităţii artiştilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarăşilor Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat bulgari şi români au venit tovarăşii Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloş, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ai organizaţiilor obşteşti. Ţărani din partea locului, îmbrăcaţi în pitoreşti costume populare, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, preţuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al Comitetului regional de partid rosteşte un cuvînt de bun sosit. Răsună ovaţii, urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prieteneşti ovaţiilor mulţimii adunate sub pilcurile de stejari. De la pădurea Satului, coloana de maşini se îndreaptă spre Craiova, străbătînd mindre şi bogate aşezări, împodobite sărbătoreşte. Marile clădiri, din cărămidă roşie, oţel şi sticlă ale Uzinelor „Electroputere“, profilate la orizont, anunţă intrarea în oraşul reşedinţă a regiunii. Marea uzină craioveană îşi întîmpină oaspeţii cu pulsul febril al muncii. Vuietul uzinei este acoperit, în aceste clipe, de ovaţiile prieteniei dintre popoarele şi ţările noastre“. Oaspeţilor li se oferă albume cu aspecte din activitatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii delegaţiei bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiunea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. şi Sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea, şi celelalte persoane oficiale care însoţesc delegaţia bulgară, conducătorii organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Uzinei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovarăşii Petre Duminică şi Boian Bîlgaranov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, au toastat pentru fericirea şi prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frăţească româno-bulgară, în sănătatea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în ţara noastră, oaspeţii s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre regiunea Oltenia, cu care oaspeţii dragi sunt salutaţi de mii de muncitori. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi colectivul de conducere al uzinei. In aplauzele celor prezenţi, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei . Fabrica de aparataj de înaltă tensiune. In faţa machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbeşte oaspeţilor despre realizările şi preocupările muncitorilor din această uzină — deţinători pentru a patra oară consecutiv ai Steagului roşu de fruntaşă pe ţară în ramura electrotehnică , care au acumulat în aceşti ani o bogată experienţă, făurind o gamă largă de motoare şi aparate electrice: aparataj de înaltă tensiune, transformatoare de forţă, maşini electrice rotative, locomotive Diesel-electrice şi locomotive electrice, produse de calitate superioară care satisfac cerinţele economiei naţionale şi care sunt exportate într-un număr important de ţări din trei continente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dezvoltării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Noile construcţii au şi început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe maşini sunt arborate steguleţe cu culorile drapelelor celor două ţări şi de partid. Străbătînd marile hale, oaspeţii şi gazdele lor îşi fac reciproc calde semne de salut. & Fabrica de locomotive — această prestigioasă înfăptuire a industriei româneşti — îşi întîmpină oaspeţii cu elocvente solii ale noului. De la cele 10 locomotive, fabricate în 1960, cifra producţiei consemnează acum o locomotivă la trei zile. Parcurgînd hala, oaspeţii trec în revistă locomotivele aflate în diferite faze de finisare. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu sunt invitaţi să viziteze îndeaproa VICTOR BIRLADEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Pe şantierul de construcţii a noii hale de fabricaţie de la „Metalotehnica“ Tg.-Mureş se ridică pilonii de susţinere cu automacaraua. Reorganizarea sistemului de lucru în secţii Colectivul de ingineri şi tehnicieni de la Fabrica de confecţii din Miercurea Ciuc, a studiat posibilitatea organizării lucrului în secţii. La o primă reorganizare a lucrului în secţia a II-a unde se confecţionează pantaloni bumbac, pe brigăzi în sistemul prod-sincron, productivitatea muncii a crescut cu 28 la sută. In acelaşi timp s-a ajuns ca producţia zilnică să crească la 1.720 bucăţi pantaloni. Expoziţie de echipament turistic Ieri s-a deschis la Tîrgu-Mureş, în localul magazinului de mobilă din strada Kossuth, o expoziţie de echipament turistic şi sportiv, organizată de O.C.L. produse industriale. Expoziţia cuprinde peste 100 de obiecte de uz turistic şi sportiv, dintre care articole de camping mobile pliante din aluminiu, îmbrăcăminte sportivă și turistică, termosuri, perne și saltele pneumatice, halate de baie, aparate de radio portative, biciclete, motorete și altele. vin raionul Luduş Se seamănă porumbul şi se prăşeşte sfecla de zahăr Pe ogoarele raionului Luduş ţăranii cooperatori şi mecanizatorii de pe cele două staţiuni de maşini şi tractoare lucrează cu spor la pregătirea terenului şi la semănat. Pînă ieri, din cele peste 31.000 de ha planificate a fi însămînţate cu diferite culturi au fost efectuate însămînţări pe o suprafaţă de peste 14.300 ha. Sfecla de zahăr care ocupă o suprafaţă de 7.195 ha s-a terminat de semănat in toate unităţile. Folosind timpul prielnic din primăvara aceasta, semănatul sfeclei a fost terminat cu 20 de zile mai devreme decit anul trecut. Acum în cooperativele agricole din Luduş, Singer şi Deag se lucrează cu spor şi la efectuarea praşilei oarbe, lucrare ce s-a executat pe o suprafaţă de aproape 50 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. De cîteva zile pe cuprinsul raionului Luduş, s-a trecut şi la semănatul porumbului care numai în cooperativele agricole ocupă o suprafaţă de 17.812 ha. In vederea asigurării unei recolte sporite de porumb pentru întreaga suprafaţă au fost asiguraţi hibrizi dubli raionaţi în cîmpia luduşeană. Cu ajutorul maşinilor 2-SPC-2 concomitent cu semănatul se încorporează în sol şi îngrăşăminte chimice pe rîndurile de porumb. Pină alaltăieri cînd timpul a fost frumos în cele 43 de cooperative agricole porumbul a fost semănat pe o suprafaţă de peste 3.300 ha. Marţi 18 aprilie de exemplu, pe ogoarele Luduşului lucrau peste 200 de semănători de porumb, deservite cu atenţie de către mecanizatorii agricoli de la S.M.T. Luduş şi Sărmaş. Porumbul a fost semănat pe suprafeţe între 150—180 ha în cooperativele agricole Iernut, Răzoare, Sălcud, Pogăceaua şi altele. Merită a fi scos în evidenţă şi faptul că pentru prima dată în C.A.P., concomitent cu semănatul porumbului cu semănătoarea SPC 6, se aplică şi ierbicidele care vor înlocui prăşitul pe o suprafaţă de peste 300 ha. Semănatul porumbului este o lucrare pretenţioasă, cînd se cere chiar şi în cadrul aceleiaşi cooperative agricole alegerea şi amplasarea corectă a fiecărui hibrid. Zilnic specialiştii de la consiliul agricol şi uniunea cooperatistă sunt pe teren unde supraveghează cum se face această lucrare. Datorită bunei organizări a muncii, folosirii din plin a mijloacelor mecanizate (dacă timpul va permite) în raionul Luduş sunt create toate condiţiile ca semănatul porumbului să fie terminat în cinstea zilei de 1 Mai. R. CÂMPEAN I I I I I I I I I I I I I I II I I Iî Combinatul de îngrăşăminte azotoase este una din cele mai tinere întreprinderi ale oraşului Tîrgu-Mureş. Eforturile depuse pentru atingerea înainte de termen a parametrilor proiectaţi a făcut ca pe trimestrul I 1967 planul de producţie — stabilit cu mult peste parametrii proiectaţi — să fie realizat în procent de 104,9 la sută, planul producţiei marfă, vîndută şi încasată: 115 la sută. La preţul de cost s-au obţinut de asemenea economii peste plan de 2.200.000 lei. Şi ceilalţi indicatori sunt realizaţi şi depăşiţi. Cu toate că s-au obţinut rezultate bune, că s-au rentabilizat toate produsele, nu putem să trecem cu vederea că în cadrul combinatului nostru au existat unele stări de lucruri negative şi care în unele cazuri se mai manifestă şi în prezent. Toate acestea au frînat realizarea de economii şi mai mari, au dus uneori la risipă şi chiar la unele situaţii de sustragere din avutul obştesc. Colectivul de conducere, comitetul de partid, au analizat deficienţele existente, luind măsuri severe împotriva acelora care păgubesc avutul obştesc sub diferite forme. Una din acestea priveşte înlăturarea cheltuielilor neproductive şi neeconomicoase. S-au luat măsuri ca nici o pagubă provocată din vina angajaţilor să nu se treacă cu uşurinţă asupra preţului de cost şi ea să fie suportată de cei care au provocat-o. In urma acestei măsuri, efectul este cel scontat. De exemplu, penalizările pentru nedepunerea în termen la bancă a documentelor sau refuzurile de plată neîntemeiate, au fost înlăturate în întregime. Printre cheltuielile neproductive, achitate de combinat, sunt şi locaţiile pentru neîncărcarea în termen a vagoanelor. Din iunie 1966 şi pînă în prezent s-a plătit suma de 21.079 lei. Această plată nu ne-a lăsat indiferenţi. O analiză temeinică susţinută de măsuri corespunzătoare a făcut ca în cursul lunii martie a. c. să nu mai plătim locaţii. Din cauză că vagoanele nu se pun la încărcare în mod ritmic de către organele C.F.R., combinatul este tot mereu expus plăţii de locaţii. Una din preocupările importante ale colectivului nostru este urmărirea judicioasă a consumului de materiale care reprezintă o pondere de 50 la sută din totalul cheltuielilor cuprinse în preţul de cost. La rîndul său capitolul materiale este dominat de consumul de energie electrică care are o pondere de 54 la sută din totalul acestui capitol de ANDREI COZOȘ contabil șef la C.I.A. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3 a) Se apropie Conferinţa regională a U.C.F.S. ........................ Conferinţele de dări de seamă şi alegeri ale organelor U.C.F.S. constituie un eveniment important în viaţa organelor sportive. Conferinţa regională a U.C.F.S. Mureş-Autonomă Maghiară care va avea loc duminică 23 aprilie a. c. orele 8,30 în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, va fi un bun prilej pentru o analiză profundă a muncii desfășurate de organul regional în vederea îndeplinirii importantelor sarcini trasate de partid mișcării sportive. Cu această ocazie se vor alege noile organe de conducere a activităţii sportive din regiune precum şi delegaţii la conferinţa pe ţară. I Blocul nr. 31 de pe Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş. S-a dat în folosinţă în 1966. Atunci i s-au înlăturat şi schelele ce l-au înconjurat multă vreme şi au crescut o dată cu impunătoarea construcţie. A apărut o nouă şi frumoasă floare în cartierul nostru — spuneau cu mîndrie oamenii. O floare cu multe etaje, care a îmbogăţit grădina blocurilor născute în ultimii ani. Păcat însă că n-a fost „plivită“ de „buruieni“. Şi acum sunt prezente în jurul unor blocuri grămezi de resturi de cărămidă şi metal, balast etc. Oare de ce Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc nu vede aceste lipsuri, nu stabileşte măsuri concrete pentru eliminarea lor? In noul an, blocul nr. 31 a început să-şi piardă din frumuseţea sa exterioară. De la distanţă, mai precis de pe malul drept al Mureşului, construcţia apare „peticită“. E o situaţie neplăcută creată prin căderea plăcilor ceramice. Şi-a spus cuvintul calitatea“ lucrărilor executate. Constructorii vor reda blocului frumuseţea pe care a avut-o atunci cînd a fost dat in folosinţă. Se vor ridica din nou schele ■ pentru executarea lucrărilor de placare. Insă, pentru toate acestea se vor cheltui sume importante. Oare din ce buzunar vor iesi?