Steaua Roşie, iunie 1967 (Anul 18, nr. 128-153)

1967-06-01 / nr. 128

kUAU Rentabilizarea "Cit] tuturor U L m [[ 1. activităţilor inintir­­ii ______LI_IM» şi produselor­aspect esenţial al îndeplinirii sarcinilor de plan Pe baza indicaţiilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1966, in perioada 1 februa­rie — 30 aprilie a. c. s-a desfăşurat o ac­ţiune de analiză in întreaga economie a tuturor întreprinderi­lor care lucrează cu pierderi, precum şi a produselor cu pier­deri din cadrul între­prinderilor care îşi încheie activitatea cu beneficii. In cadrul acestei acţiuni, şi în regiunea noastră s-au organizat comisii pe întreprin­deri formate din con­ducerile administra­tive şi cei mai buni specialişti (econo­mişti, ingineri, tehni­cieni, maiştri), care au avut sarcina să a­­nalizeze amănunţit fiecare sector de acti­vitate, să stabilească planuri de măsuri tehnice şi organizato­rice pentru rentabili­zarea întreprinderilor atît pe ansamblu, cit şi pe fiecare produs în parte, cu termene şi responsabilităţi precis delimitate. O­­biectivul principal al acestei acţiuni a fost lichidarea completă a pierderilor prin efor­tul propriu al între­prinderilor. Din analiza efec­tuată a rezultat că pe baza indicaţiilor date de Biroul Comitetu­lui regional de partid încă în trimestrul IV 1966, organele şi or­ganizaţiile de partid şi conducerile tehni­­co-administrative din întreprinderi au luat o serie de măsuri, care au condus la scăderea simţitoare a pierderilor. Astfel, fa­ţă de 375 produse cu pierdere din anul tre­cut, pentru anul 1967 întreprinderile din re­giunea noastră au planificat să realizeze 124 produse nerenta­bile, volumul pierde­rilor fiind redus încă din faza de planifica­re cu peste 65 la su­tă, atît ca număr de produse cît şi valo­ric. Cu toate rezultatele obţinute, planurile fi­nanciare elaborate pe anul 1967 prezintă o situaţie nesatisfăcă­toare, deoarece în a­­fara celor 124 produ­se nerentabile, pe re­giune mai există un număr de patru în­treprinderi şi zece u­­nităţi agricole de stat care sunt prevăzute cu dotaţii pentru a­­coperirea pierderilor din acest an. Studiile efectuate la aceste întreprinderi au scos în evidenţă că principalele cauze care determină aceas­tă situaţie nesatisfă­cătoare sunt legate, în primul rînd, de lip­surile existente în ceea ce priveşte orga­nizarea producţiei şi a muncii, de defi­cienţele în activita­tea economico-finan­­ciară, de nerespecta­­rea regimului de eco­nomii în gospodări­rea mijloacelor mate­riale şi băneşti. A­­ceste neajunsuri au dus la consumuri e­­xagerate de materii prime şi materiale de tot felul, la înregis­trarea de pierderi din rebuturi, la pierderi datorită nerespectării calităţii produselor, la nefolosirea completă a capacităţilor de pro­ducţie şi a utilajelor, la un nivel scăzut al productivităţii mun­cii şi altele, care în ultimă analiză au ri­dicat nejustificat pre­țul de cost al produ­selor. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, in fiecare întreprindere au fost stabilite mă­suri concrete, prin a­­plicarea cărora se a­­sigură lichidarea treptată a tuturor pierderilor. Pozitiv este faptul că multe din aceste măsuri, vor avea efecte pozi­tive imediate asupra rentabilităţii între­prinderilor. Numai în cursul acestui an, prin realizarea măsu­rilor propuse, unită­ţile economice din regiune vor realiza peste 18 milioane de lei beneficii in afara celor planificate prin reducerea pierderilor. Aşa de exemplu, în­treprinderea minieră Bălan, pe baza anali­zelor și studiilor efec­tuate a prevăzut mă­suri care asigură li­chidarea prin efort propriu , încă în a­­cest an a pierderilor. Măsurile prin care se prevede rentabili­zarea acestei între­prinderi se referă în special la reducerea consumurilor specifi­ce, mecanizarea transporturilor în u­­zina de preparare şi abataje, îmbunătăţi­rea folosirii timpului de lucru, aplicarea u­­nor metode noi de exploatare, valorifi­care mai bună a me­talelor nobile din concentratele de cu­pru şi altele. Se subliniază spri­jinul acordat acestei întreprinderi de orga­nul tutelar care, prin trimiterea de specia­lişti, a asigurat asis­tenţa tehnică nece­sară, pe tot parcursul acţiunii. Rezultate bune au obţinut şi restul uni­tăţilor care au activi­tăţi şi produse neren­tabile. Astfel prin măsurile tehnice şi organizatorice ce se vor lua în acest an, îşi vor rentabiliza complet activitatea începînd cu anul 1968 toate unităţile agricole de stat din regiune. De asemenea, se vor rentabiliza toa­te produsele care în prezent se mai reali­zează cu pierderi la Iprofit „23 August“, întreprinderile fores­tiere Odorhei, Sovata şi Topliţa, I.M.T.F.­ M. Ciuc, I.P.M. „Sport“ Reghin, Fa­brica de pielărie şi mănuşi Tg.-Mureş, Fabrica de conserve lapte praf Remetea, I.R.M.C. M. Ciuc, în­treprinderile raiona­le de industrie loca­lă Luduş, Tîrnăveni şi altele. Recent, Biroul Co­mitetului regional de partid a analizat re­zultatele obţinute in întreprinderile şi or­ganizaţiile economice din regiune în acţiu­nea de rentabilizare a tuturor activităţi­lor şi produselor, a­­preciind pozitiv re­zultatele obţinute. In acelaşi timp a subli­niat necesitatea inten­sificării eforturilor pentru mobilizarea in continuare a rezerve­lor existente in vede­rea lichidării comple­te a pierderilor din activitatea întreprin­derilor şi ridicarea rentabilităţii acestora. Existenţa unor ac­tivităţi şi produse cu pierderi reprezintă o situaţie anormală în economia noastră, cu consecinţe negative asupra condiţiilor de desfăşurare a activi­tăţii economice şi fi­nanciare a întreprin­derilor, precum şi a­­supra acumulărilor băneşti ale statului. De aceea, este nece­sar ca în continuare să fie luate măsuri pentru prevenirea a­­pariţiei unor noi pro­duse cu pierderi. In acest sens conduceri­le întreprinderilor vor trebui să analize­ze sistematic modul de realizare a preţu­lui de cost pe fiecare produs şi să acţione­ze pe toate căile asu­pra reducerii cheltu­ielilor de orice natu­ră, prin introducerea unui regim sever de economii la fiecare loc de muncă. Organelor şi orga­nizaţiilor de partid le revine sarcina de a urmări şi controla modul în care se în­deplinesc măsurile stabilite la fiecare în­treprindere pentru li­chidarea completă a pierderilor, de a lua măsuri pentru evita­rea apariţiei de noi activităţi şi produse nerentabile. Vor în­druma organizaţiile de sindicat şi U.T.C. să desfăşoare o largă muncă politică pen­tru formarea unei o­­pinii de masă împo­triva oricărei forme de risipă, pentru a imprima fiecărui lu­crător un înalt simţ de răspundere faţă de gospodărirea valorilor materiale şi băneşti. Organele financia­re şi bancare vor desfăşura în conti­nuare o activitate de control susţinută în vederea descoperirii şi prevenirii abateri­lor de la disciplina de plan şi financiară, pentru evitarea chel­tuielilor nelegale şi neeconomicoase. VASILE LANTOŞ adjunct al secţiei economice a Comitetului regional de partid­ ­ 7 Şedinţă cu conducătorii auto Duminică, 4 iunie la ora 9, în sala clubului Electro-Mureş, Mili­ţia oraşului Tg.-Mureş organizează o şedinţă de lucru cu toţi conducă­torii auto posesori de autovehicule şi cu cei de la întreprinderile şi in­stituţiile din oraş care deţin pînă la 10 autovehicule. După şedinţă vor rula filme do­cumentare pe teme de circulaţie. Un nou loc de parcare la Reghin In centrul oraşului Reghin se află în stadiu de finisare o nouă peluză de parcare a autovehicu­lelor pe o suprafaţă de peste 2.000 m­p. Pînă în prezent, la lucrarea a­­mintită, cetăţenii au prestat peste 55.000 ore de muncă patriotică. ! De ce abţinerea în masă? îndrumate îndeaproape de către Comitetul orăşenesc de partid, or­ganizaţiile de bază din întreprin­derile şi instituţiile oraşului Tg.­Mureş desfăşoară o susţinută mun­că politico-organizatorică în ve­derea întăririi continue a rînduri­­lor partidului. Ca urmare, un nu­măr considerabil de muncitori, ţă­rani, intelectuali cer primirea lor în partid ceea ce constituie o pu­ternică manifestare a încrederii nestrămutate de care partidul se bucură în rîndurile oamenilor muncii. Organizaţiile de bază au dobîn­­dit o bogată experienţă în munca de primire în partid, respectă cu stricteţe instrucţiunile Comitetu­lui Central al partidului pentru a­­plicarea prevederilor Statutului partidului privind primirea în partid. Din păcate însă mai sunt şi or­ganizaţii de bază şi birouri ale a­­cestora care nu respectă întrutotul instrucţiunile comitetului central fapt ce le face să comită greşeli serioase în acest domeniu al acti­vităţii lor. In adunarea generală a organi­zaţiei de bază de la Staţia de sal­vare, din 27 aprilie, de exemplu, a fost pusă în discuţie cererea lui Florian Keresztesi, asistent la Sta­ţie. Adunarea a fost convocată din timp şi statutar constituită, fiind prezenţi majoritatea membrilor ei. A fost citită cererea şi expusă au­tobiografia solicitantului. Au luat cuvîntul patru tovarăşi, după care cererea a fost supusă votului. S-au exprimat un vot pentru, nouă îm­potrivă şi 10 abţineri. Prezidiul a­­dunării s-a mulţumit cu atît şi a declarat adunarea încheiată, fără să se sesizeze că de fapt adunarea nu hotărîse nici primirea lui Ke­resztesi în partid şi nici respinge­rea cererii lui, deoarece nefiind a­­doptată cu majoritatea de voturi a membrilor existenţi in evidenţa organizaţiei de bază, hotărîrea nu era valabilă. Dar de ce abţinerea în masă? Consultînd documentele dosaru­lui respectiv şi o bună parte a membrilor de partid, constatăm că la această situaţie s-a ajuns dato­rită nerespectării instrucţiunilor Comitetului Central în acest do­ B d­E P­ARTID meniu. Biroul organizaţiei de bază era obligat să examineze cu atenţie documentele (cererea, autobiogra­fia şi recomandările) şi să-şi for­muleze concluziile pe care apoi să le aducă la cunoştinţa adunării generale, dar n-a făcut acest lu­cru. Ba mai mult. Printre cei care s-au abţinut de la vot erau şi se­cretarul organizaţiei de bază şi în­că doi membri ai biroului. Dar pentru ce biroul n-a procedat aşa cum era dator? Au fost probleme neclare? Nu s-a cunoscut activita­tea omului, comportarea sa la lo­cul de muncă şi în viaţa particu­lară? Lucrătorii staţiei, membri şi nemembri de partid ştiu că asis­tentul este punctual în serviciu, îşi îndeplineşte sarcinile profesionale. Ştiu că nu are vicii, că duce o via­ţă familială exemplară. Ştiu şi că în cele mai multe adunări sindi­cale critică lipsurile, din partea oricui s-ar manifesta. Atunci cum de biroul nu cunoaşte aceste lu­cruri? Sau le cunoaşte şi în pre­gătirea adunării s-a lăsat influen- W——BWIW tat de anumite persoane? Faptele concrete spun mai mult decit vorbele. Tovarăşul Ioan Pintea, membru în biroul organizaţiei de bază, nu a îndrăznit să ne dea in­formaţii nici să prezinte documen­te ale organizaţiei de bază pînă cînd nu a obţinut aprobarea admi­nistratorului Coloman Szentmăr­­toni, care nu este membru în bi­rou, ca şi cînd organizaţia de bază ar fi subordonată conducerii ad­ministrative. (Respectivul punea la îndoială dreptul redactorului de a consulta documentele organizaţiei de bază. In adunare a fost primul care a luat cuvîntul şi s-a pronun­ţat împotriva primirii în partid a solicitantului). Dacă biroul nu şi-a prezentat în adunare părerea d­ar, hotărît, nu este de mirare că majoritatea ce­lor prezenţi s-au abţinut de la vot şi astfel adunarea nu a adoptat o hotărîre valabilă. Noi nu cunoaştem activitatea o­­mului in cauză. Aceasta este de datoria biroului şi a organizaţiei de bază care este chemată să se ocupe de creşterea şi educarea lu­crătorilor din unitatea respectivă. Dacă solicitantul a lucrat şi în al­te părţi biroul este obligat să cea­ră relatări din care să rezulte ati­tudinea sa politică, comportarea în producţie şi în viaţa particulară. Intrucît adunarea generală nu s-a pronunţat valabil şi biroul nu şi-a prezentat concluziile, biroul este dator să pună din nou în dez­batere cererea respectivă şi să-şi spună părerea clar în faţa adună­rii şi atunci precis aceasta va a­­dopta hotărîri valabile. Biroul organizaţiei de bază tre­buie să-şi schimbe metodele de muncă, să nu se mai lase influen­ţat de nimeni, ci să aibă poziţia sa fermă, hotărâtă în toate problemele de partid. O. FECHETE M I V S A I A I (Urmare din pag. 1) de în urmă şi la plantatul legu­melor şi tutunului deşi pentru această treabă timpul a fost ideal. Cultivaţi buruieni, ori plante roditoare? întrebarea de mai sus este a­­dresată tovarăşilor din condu­cerile cooperativelor agricole de producţie din Luieriu şi Ideciu şi tuturor membrilor acestor u­­nităţi care fără îndoială aşteap­tă ca munca să le fie în acest an mai bine retribuită, întrebarea nu este întîmplă­­toare. La Luieriu, am văzut în locul numit Sirghine o parcelă de aproape 18 ha unde cu greu ne-am putut da seama dacă se cultivă sfeclă de zahăr ori odos şi alte buruieni. Cultura de aici aparţine brigăzii conduse de Ion Stavilă. Nici celelalte culturi, în special cele semănate mai tim­puriu, nu o duc cu mult mai bi­ne deoarece buruiana începe să le înăbuşe. Din 240 ha semăna­te cu porumb şi 20 ha cu cartofi nu s-a prăşit nimic. In parcelele cu sfeclă de zahăr prăşite mai sunt porţiuni neprăşite. Briga­dierul Săcălean Teodor a identi­ficat că au fost repartizate pen­tru întreţinere lui Alexandru Cengher, Piţi Rostaş, Ioan Mora­­ru şi alţii care refuză să fie în rînd cu ceilalţi. De altfel în ziua de 30 mai foarte puţini oameni erau prezenţi la cîmp. Indicaţia de a mobiliza la întreţinerea cul­turilor şi pe cei cu funcţii admi­nistrative: socotitori, magazineri, brigadieri etc. nu a fost aplica­tă şi continuă să fie comentată. Oare lor le este indiferent da­că vor primi mult sau puţin la zi-muncă? Pentru a obţine o pro­ducţie bună, toţi cooperatorii, indiferent de funcţiile ce le au, trebuie să pună mina pentru a scoate grabnic buruienile din culturi. Situaţia este în bună măsură asemănătoare şi la Ideciu. Aici nu a fost prăşit nici un rînd de porumb, iar din sfeclă numai ju­mătate. In unele parcele ale bri­găzii conduse de Petru Sălăgean şi şeful de echipă Gheorghe Bîn­­dilă buruiana este mai deasă şi mai mare decit sfecla de zahăr. In ziua de 30 mai numai 4 pră­­şitoare trase de cai lucrau în cîmp deşi cooperativa are 10 bu­căţi. Staţiunea de maşini şi tractoare nu a trimis încă nici un cultivator, deşi există con­tract încheiat şi se poate lucra în condiţii bune la cartofi şi po­rumb. Calitatea nu mai intere­sează pe nimeni ? Situaţia în care se află cultu­rile impune, fără îndoială, mul­tă grabă. Aceasta nu înseamnă însă că nu trebuie să mai fim atenţi la calitate. In unele coo­perative agricole acest impera­tiv este însă neglijat. Coopera­tiva agricolă din Fărăgău de e­­xemplu, a angajat o echipă de oameni din alt sat pentru exe­cutarea lucrărilor de întreţinere pe 20 de hectare de sfeclă de za­hăr. In ziua cînd am vizitat coo­perativa de aici, am găsit întrea­ga echipă la lucru. Prăşitul şi ră­­ritul executat de ei erau însă to­tal necorespunzătoare. Cultura este foarte îmburuienată şi în loc să se lucreze atent cu săpăligi, se lucrează cu sape mari, în ma­re fugă, iar în urmă rămîn bu­ruieni netăiate, porţiuni de rînd unde plantele nu sînt rărite, iar pe altele sînt tăiate cu desăvîr­­şire. O asemenea lucrare n-am mai întîlnit la nici un cultivator de sfeclă de zahăr. Am întrebat pe conducătorul echipei dacă a venit cineva din partea coopera­tivei să vadă cum lucrează. Răs­punsul a fost negativ. Curios lu­cru, pentru că inginerul şi pre­şedintele cooperativei au trecut cu trăsura prin apropierea locu­lui unde se prăşea, dar nici din curiozitate n-au coborît să vadă cum se lucrează. După bunul plac al brigadierului Mai sunt brigăzi ale S.M.T. în care brigadierii lucrează şi iau măsuri după bunul lor plac, fă­ră să ţină seama de nevoile uni­tăţilor pe care le deservesc. La cooperativa agricolă din Crăieşti, conducerea cooperativei numai cu greu o poate scoate la capăt cu brigadierul Dumitru Ungur. In ziua de 30 mai, o zi minuna­tă de lucru, brigadierul de cîmp Ioan Curticăpean, a cerut 3 cul­tivatoare pentru prăşitul porum­bului, dar a fost refuzat. Cu ce drept, cu ce motiv? A fost a­­nunţat de la S.M.T. că va sosi în brigadă o comisie pentru exa­minarea elevilor tractorişti. Pen­tru a da o „faţă" mai ordonată sediului brigăzii, brigadierul a oprit pe toţi tractoriştii să facă ordine şi unele reparaţii. Păcat. S-a pierdut o zi preţioasă în ca­re cele 3 cultivatoare şi cei a­­proape 300 de oameni care au ieşit la prăşit puteau face o trea­bă bună. ★ Am arătat numai cîteva­­din de­ficienţele care fac ca lucrările de întreţinere la culturile prăşitoa­­re să avanseze atît de încet. Ele pot fi întîlnite nu numai în uni­tăţile amintite, ci şi în altele şi, în special la Breaza, Chiher, So­­lovăstru etc. Sunt cei drept şi u­­nităţi unde se munceşte bine, un­de toate forţele sunt mobilizate la cîmp. La Brîncoveneşti de pil­dă, 33 de cooperatori care sunt şi salariaţi în comună au fost mobi­lizaţi să ajute la executarea lu­crărilor de întreţinere. La Gor­­neşti şi Dedrad sute de ţărani cooperatori sunt zilnic la cîmp şi numai ploile mari îi pot deter­mina să lase lucrul. Cooperatorii din Monor s-au oferit în număr mare să ajute pe vecinii lor din Batoş să scoa­tă culturile din buruieni. Aces­te iniţiative bune trebuie însă generalizate peste tot unde se poate. Conducerile unităţilor a­­gricole şi tovarăşii trimişi să le sprijine în organizarea muncii trebuie să mobilizeze neîntîrziat pe toţi ţăranii cooperatori şi să pună în lucru toate cultivatoare­le, sapele rotative şi prăşitoare­­le trase de animale pentru că numai aşa se va putea asigura executarea la timp a prăşitului. ­ CIREADA DE VITE A C. A. P. DIN COMUNA LUERIU S­­PRIETENII CARELEI Întreaga frumuseţe a primăverii e irtmănunchiată in­ privirea dulce şi caldă a omuleţului de-a şchioapă. In pleoapa lui jucăuşă, in zimbetul său sincer şi fermecător adună toate culorile florilor de mai şi, o dată cu ele, sensibilitatea iubirilor noastre. ... Am poposit pe o bancă în cartier cu gindul să-i urmăresc o vreme, la joacă, pe micuţii mei prieteni, ca apoi, aşa, intr-o doa­ră, să-i întreb, in treacăt, cite aripioare are un pui de rindunică. Adrian şi Liviuţ insă, mi-au răsturnat tot planul. Mingea lor ma­re, roşie, cu buline multe şi albe, s-a rostogolit încet pînă la pi­ciorul băncii pe care stăm. Văzînd că o ridic s-au bucurat şi, amin­­doi deodată, au rns cu toată faţa fără să-mi bănuiască gindul. — Ce vă place vouă cel mai mult în lume? — SOARELE! — mi-au răspuns copiii grăbiţi şi au alergat mai departe. Soarele... Pretutindeni copiii iubesc Soarele. Peste un mi­liard de prieteni ai Soarelui — o treime din populaţia globului — sunt copii sub cincisprezece ani. Sunt florile de pe toate meleagu­rile lumii care ne împodobesc sentimentele şi ne sădesc în inimi primăverile bogate în frumuseţi şi in culori. Vlăstarele omenirii şi ale vieţii îşi îndreaptă gindul şi zborul tot mai sus, cit mai aproape de imensa cupolă albastră şi crista­lină a văzduhului. Milioane de vlăstare pline de sănătate şi de voioşie de pe întinsul patriei noastre, stăpînii şi voinicii parcuri­lor şi ai poienelor încărcate cu narcise şi trandafiri zburdă fericiţi. JUCAŢI-VĂ IN VOIE COPII! O ţară întreagă vă veghează zborul şi vă îndrumă paşii. Voi sinteţi nădejdea şi vigoarea de mii­­ne, voi sinteţi bucuria vieţii şi a gindului care se va împlini. Şi prietenii voştri de pe alte meridiane iubesc lumina. Unde­va, departe, intr-o ţară cu mult orez, unde oamenii au pălării mari cu­ umbrelele, nişte străini încearcă să le fure soarele lor drag. De pe mare, din nişte colivii negre, ei trimit deasupra caselor păsări de plumb ca să semene moarte şi să le întunece ziua. Apoi, cu gindul să tulbure joaca micilor voştri prieteni, aceiaşi duşmani ai luminii ridică perdele de fum şi foc. Dar, voi ştiţi copii că zvicnirile primăverilor nu se pot opri niciodată. Nimeni nu poate să oprească gindul şi poezia inimii. A­­cele păsări de plumb cad una după alta şi fiecare cu aripile frin­­te. Perdelele de fum şi de foc se împrăştie şi se pierd acolo sus, undeva, în vecinătatea norului mic şi alb şi uşor ca o scamă de mătase. Părinţii ii apără! Părinţii lor şi prietenii sinceri ai pă­rinţilor lor, care au şi ei copii şi inimi fierbinţi şi care se numără cu sutele de milioane şi sînt pe tot pămîntul... E ziua voastră iubiţi copii de pretutindeni. E un simbol con­semnat în calendare cu litere mari şi roşii. E doar un semn. De fapt, ziua voastră e însăşi Primăvara. O primăvară continuă, fru­moasă, caldă şi încărcată de flori care nu se ofilesc niciodată. Pe voi, o dată cu părinţii şi cu bunicii, vă sărbătoreşte întreaga omenire. Se cade, ca acum, in iniima zi a lunii iunie, să vă oferim un buchet mare, mare de narcise curate ca omătul şi strălucitoare ca argintul. Primiţi-le, copii, fiindcă o dată cu ele vă oferim tot ce avem mai fierbinte şi mai bun in inimile noastre care pentru străluci­rea soarelui şi pentru fericirea voastră bat... P. GIURGIU STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next