Steaua Roşie, august 1967 (Anul 18, nr. 180-204)
1967-08-02 / nr. 181
Proletari din toate ţările, uniți-vă! TEflUfl ROSE ^JL^Crmi16|||U||U^vedmnal de partid Mures-Autonoma Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 181 (2.915) 4 pagini 25 bani nm. PEISAJ „MARITIM“ TIRGUMUREŞEAN. (Fotografie realizată de CAROL SZÁSZ, pe malul lacului de la Baza nautică Week-end). Participarea României la tîrguri şi expoziţii internaţionale In cel de-al 2-lea semestru *. *1.acestui an, Flormania participă la 30 de tîrguri şi expoziţii internaţionale, printre care cele de la Damasc, Zagreb, Viena, Plovdiv, Belgrad, Bruxelles, Copenhaga, Köln, Frankfurt, Lyon, Manchester, Moscova, Paris, Parma. Pavilioanele şi standurile româneşti vor prezenta produse ale industriilor constructoare de maşini, chimice şi lemnului, ale industriei alimentare şi uşoare, articole de artizanat şi cărţi. .* ^ produsele ce vor fi pre-Vftr fi rJ »- ' ' . _ . , • . -1 _• -Totodată, vor fi deschise oficii comerciale la tirgurile din Leipzig, Brno, Bari şi Sydney şi se vor organiza o serie de expoziţii proprii, unde vor fi prezentate diferite produse. O expoziţie proprie de mobilă românească se ,va deschide la Leningrad. De asemenea, la Accra şi Teheran, unde există cite o expoziţie permanentă românească, va continua prezentarea unor produse specifice.. Numeroase dintre zentate la tirgurile şi expoziţiile dinacest semestru sunt expuse pentru prima oară in străinătate. Printre acestea sunt diverse tipuri, de maşini-unelte, ca strunguri-revolver orizontale şi verticale, maşini pentru prelucrarea lemnului, pentru industria textilă, alimentară, diverse utilaje pentru construcţii, tipuri variate de utilaj şi aparataj electrotehnic. Industria chimică va prezenta pigmenţi intermediari pentru industria organică de sinteză, diverse materiale plastice şi solvenţi organici. Standurile noastre vor fi completate de o gamă variată de produse alimentare. Nu vor lipsi nici obiecte ornamentale cu specific folcloric, ca plăci de ceramică colorată, diferite obiecte de sticlă metalizată și fier forjat. (Agerpres) Rulmenţi radiali cu role cilindrice IAŞI. La fabrica din Bîrlad a început producţia unui tip nou de rulmenţi radiali, cu role cilindrice folosit la vagoanele de cale ferată. Clasa superioară de execuţie le conferă o mare precizie şi o durabilitate sporită. Alte tipuri noi de rulmenţi livraţi de fabrica bîrlădeană sunt destinaţi industriilor constructoare de maşini, petroliere, chimice şi uşoare. In prezent la Bîrlad se realizează aproape 250 de tipuri de rulmenţi. (Agerpres) Punctul turistic de la Poiana Şuiorului BAIA MARE. Pe platoul de la poalele munţilor Gutîi, la Poiana Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are aspectul unei mari gospodării maramureşene. El este alcătuit dintr-o cabană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe camping, loc de parcare a autoturismelor. Un punct de atracţie îl constituie faptul că, în locuri special amenajate cu grătare, frigări, cuptoare turiştii îşi pot prepara aici, şi singuri purceii de lapte, puii etc. tirguiţi la alegere de la „Gospodăria maramureşeană". Pentru amatorii de pescuit au fost amenajate patru bazine unde işi pot dovedi îndeminarea la prinsul păstrăvilor. Poiana Suilorului este a cincea unitate turistică cu specific local maramureşean. (Agerpres) Aprobare unanimă, adeziune deplină faţâ de poolitica externă ai partiiduluii şi guvernului Lărgirea schimbului de bunuri materiale Oamenii muncii din Combinatul chimic din Tîrnăveni au urmărit cu deosebit interes şi deplină încredere lucrările celui mai înalt for al ţării, care a dezbătut cu profunzime ştiinţifică activitatea desfăşurată de partidul şi statul nostru pe plan internaţional. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care sunt înfăţişate liniile directoare ale politicii externe a României socialiste, izvorite din interesele vitale ale poporului nostru, ale cauzei păcii şi progresului social în lume, a fost şi este viu discutată de chiniştii din Tîrnăveni. La fel ca toţi oamenii muncii din patria noastră, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, cu un cuvînt toţi salariaţii combinatului îşi manifestă acordul deplin pentru promovarea şi înfăptuirea politicii de pace şi prietenie între toate popoarele lumii. Trăinicia şi dezvoltarea continuă a relaţiilor noastre diplomatice şi economice cu peste 100 de state din lume au la bază respectarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, respectului reciproc, neamestecul în treburile interne, dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Ca urmare a politicii interne şi externe dusă de partidul şi statul nostru, astăzi 30 la sută din valoarea produselor pe care le realizăm sunt destinate exportului. Acest lucru a fost posibil datorită dezvoltării combinatului, înzestrării lui tehnice cu utilaje moderne și de mare capacitate, ing. VASILE AVRAM director general la Combinatul chimic Tîrnăveni (Continuare în pag. a 3 a) Alături de eroicul popor vietnamez Am urmărit cu viu interes expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind politica externă a partidului şi guvernului, precum şi întreaga dezbatere ce a avut loc în cadrul recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale referitoare la această problemă. Urmărind lucrările sesiunii, m-am convins încă o dată că fiecare act de politică externă, ca de altfel orientarea de ansamblu a ţării noastre în problemele vieţii internaţionale răspunde aspiraţiilor şi intereselor fundamentale imediate şi de perspectivă ale poporului român, fiind emanaţia conştiinţei şi voinţei naţionale, concordantă cu năzuinţele înaintate ale tuturor popoarelor. Sunt perfect de acord cu postulatul fundamental de la care porneşte România în activitatea sa externă, că în afara propriei sale voinţe şi a eticii convieţuirii internaţionale, nici un considerent geografic, economic sau militar nu poate limita capacitatea unei ţări de a contribui la asigurarea unui climat care să dea posibilitatea tuturor statelor şi popoarelor să-şi desfăşoare energiile creatoare pe calea progresului material şi al înfloririi spirituale. Este de la sine înţeles, că acest drept îl are şi poporul vietnamez. Ţara noastră este pe deplin solidară cu cauza justă a poporului vietnamez şi cu lupta sa eroică. Sprijinul material, moral, politic şi diplomatic pe care-l dăm Republicii Democrate Vietnam, stat socialist independent și suveran, corespunde pe deplin principiilor fundamentale ale politicii noastre Prof. univ. dr. BARBU ROMUL ZENO Medic Emerit (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA ECONOMICACe arată radiografia unor indicatori de plan? Indicatorii de bază ai planului de producţie pe primele şase luni la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş au fost realizaţi după cum urmează: producţia globală 101,5 la sută, producţia marfă 100,9 la sută, productivitatea muncii 101,5 la sută. Dar cum s-au realizat şi se realizează aceşti indicatori? Corespund aceste realizări potenţialului de forţe existent in fabrică şi cum este folosit acesta? Făcînd o analiză sumară a cifrelor de mai sus, totul ar părea să fie în ordine: întreprinderea şi-a îndeplinit indicatorii principali de plan. După asta, toate bune, laude, premii. Dar să pătrundem mai adine în mecanismul economic al întreprinderii, să recurgem la radiografia acestei activităţi şi vom vedea că în spatele cifrelor arătate mai sus există numeroase rezerve interne care se irosesc. Să le luăm la rînd. — In cursul acestui an — ne relatează inginerul PETHŐ ARON, directorul întreprinderii, am păşit cu dreptul, cum se zice, dar numai pentru puţin timp, întrucit la sfîrşitul trimestrului I am fost nevoiţi să cerem, de la forul tutelar, o derogare de plan la piese de schimb pentru trimestrul II şi un mare număr de ore suplimentare. Volumul producţiei din trimestrul I l-am acoperit cu garnituri de carde, domeniu în care avem în rezervă o capacitate de producţie de circa 2 milioane lei pe an. Cele relatate de directorul întreprinderii sunt reale. Pentru această unitate care dispune de un important potenţial tehnic „păstrat“ în rezervă, şi care — după relatarea interlocutorului nostru — pare ca ceva absolut normal (?) îndeplinirea sarcinilor de plan este in general uşoară. Nu se realizează planul? Punem în acţiune rezervele. Şi ele sunt destul de mari. Este vorba în primul rînd de un plus de capacitate de producţie la secţia carde, care ar putea realiza anual, aşa cum arată directorul, produse în valoare de 2 milioane de lei. De ani de zile această secţie lucrează numai cu o parte din capacitatea ei de producţie. Şi curios lucru: toată lumea ştie şi nimeni nu ia măsuri de a atrage în circuitul productiv aceste capacităţi. Stau bani investiţi de pomană, se plătesc amortismente, se ocupă spaţii de producţie fără rost. — Trebuie să recunoaştem — ne informează VASILE MORARU, secretarul comitetului de partid — că în lunile martie, aprilie şi mai activitatea de producţie nu a fost la nivelul posibilităţilor întreprinderii. Programarea lucrului s a făcut în mod defectuos, întreprinderea s-a angajat să realizeze anumite comenzi pentru care nu au fost asigurate materiale şi scule necesare, iar ritmicitatea a fost nesatisfăcătoare. Am apreciat maturitatea şi sinceritatea secretaruluicomitetului de partid, cu care a abordat o Diferenţa mare între prima şi ultima decadă nu are nici un fel de justificare. Această stare de lucruri este cunoscută de conducerea întreprinderii. Dar atît nu e parte din cauzele care au frînat şi frânează încă buna desfăşurare a activităţii de producţie din întreprindere. Ele sunt desigur multiple. Una din cele mai importante este ritmicitatea slabă ce se înregistrează la piese de schimb şi utilaje, produse care reprezintă 75 la sută din întregul volum al producţiei. Pentru ilustrarea celor de mai sus, reproducem următorul tablou, suficient. Trebuie luate măsuri de înlăturare a cauzelor care duc la AUREL URZICA (Continuare In pag. a 3-a) Decada I Decada II Decada III Luna ianuarie 29 % 22 % 49,4% 100,4% februarie 30,8°o 33,3% 36 % 100,1% martie 13,5% 18,7% 68,2% 100,4% aprilie 14,1% 12,9% 74,8% 102 % mai 4,8% 15,7% 80,1% 100,6% iunie 6,9% 10,9% 92,3% 103,2% Ieri seara, actorii secţiei maghiare a Teatrului de stat din Tg.-Mureş au prezentat la Iernat ultima premieră a actualei stagiuni, cu piesa ,,Baloane de săpun“ de Csiky Gergely. Din distribuţie fac parte printre alţii, actorii: Kőszegi Margit, artistă emerită, Tarr László, Tamás Ferenc, Tanai Bella, Gyarmati Ștefan, Tóth Tamás, Bács Ferenc. Regia este semnată de Hunyadi András, iar scenografia de Fuchs Pavel, de la Teatrul de stat din Oradea. în numărul de azi: 50 de ani de la eroicele lupte de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz Poşta Juridică (pag. a 2-a) Munca politică de masă la nivelul sarcinilor # Note (pag. a 3-a) # Evoluţia situaţiei din Nigeria (pag. a 4-a) Pe şantierul de la Perţle de Fier La mai multe obiective de pe şantierele sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţii şi montaj sunt un avans faţă de grafice. La ecluză — unul din obiectivele de bază — s-a turnat pînă acum aproape o treime din cantitatea totală de beton. Zilnic, aici se toarnă peste 390 vagoane de beton şi se montează aproximativ 18 vagoane de armături de fier. La noile căi de comunicaţie — calea ferată şi şoseaua naţională — avansul cîştigat faţă de planul la zi este de două luni. Colectivul întreprinderii de construcţii a reuşit să termine şapte din cele nouă tunele ce se construiesc de-a lungul celor două căi de comunicaţie. Inacest fel s-au creat condiţii ca angajamentul de a da în folosinţă calea ferată cu şase luni mai devreme, iar şoseaua naţională la sfîrşitul anului 1968 — să fie îndeplinit. (Agerpres) CORESPONDENŢII ■■■■■■■ VOLUNTARI Despre stringerea recoltei După cum e şi firesc, cele mai multe scrisori sosite zilele acestea din satele regiunii ne aduc veşti despre interesul şi hărnicia cu care ţăranii cooperatori participă la strîngerea recoltei. MARIA PANŢEL ne relatează în cuvinte şi fraze alese că la C.A.P. Balda, zilele începerii şi terminării treierişului au constituit adevărate sărbători. La începerea secerişului, toţi cooperatorii, cu mic, cu mare, organizaţi pe brigăzi şi echipe, s-au adunat la sediul C.A.P., de unde cu cîntec şi voie bună au ieşit in cîmp luind cu asalt lanurile. Opt zile cit a durat secerişul celor 550 ha, timpul de lucru a fost măsurat cu „ziua lumină“, ba unii mai harnici au muncit şi noaptea. In ziua de 24 iulie pe la orele 18 consiliul de conducere, în frunte cu preşedintele Isailă Cistelican şi inginerul Gheorghe Ologu, conform datinilor strămoşeşti, au primit imensa cunună de spice, simbol al roadelor îmbelşugate. La cooperativa agricolă din Cucerdea, ne scrie corespondentul PETRU HULPUŞ D, secerişul griului a durat mai puţin de 6 zile. Printre cei care şi-au adus cea mai mare contribuţie la obţinerea acestui record, el evidenţiază brigăzile conduse de Petru Vunvulea, Augustin Aldea şi Gligor Lechinţan. In aceste zile toate atelajele lucrează la transportul snopilor la arie, iar cooperatorii, organizaţi pe echipe se întrec la treieratul recoltei. Relatindu-ne despre buna organizare a muncii la seceriş, tovarăşa MARIA CIRCA din Ogra, nu ezită să evidenţieze aportul mecanizatorilor din brigada condusă de Ioan Purcan, care a recoltat pînă acum peste 200 ha cu griu. Mecanizatori ca Nicolaie Guţu, Alexandru (Continuare in pag. a 3-a) - UNELE DIN PRODUSELE FABRICATE DE C.I.L. GALAUTAȘ SÎNT DESTINATE EXPORTULUI. IATA UN NOU LOT DE PLACAJ DE CATEGORIA A, CARE VA FI TRIMIS ÎN ANGLIA