Steaua Roşie, august 1967 (Anul 18, nr. 180-204)

1967-08-02 / nr. 181

Proletari din toate ţările, uniți-vă! TEflUfl ROSE ^JL^Crmi16|||U||U^ved­mnal de partid Mures-Autonoma Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 181 (2.915) 4 pagini 25 bani nm. PEISAJ „MARITIM“ TIRGUMUREŞEAN. (Fotografie realizată de CAROL SZÁSZ, pe malul lacului de la Baza nautică Week-end). Participarea României la tîrguri şi expoziţii internaţionale In cel de-al 2-lea se­mestru *. *1.­­acestui an,­ Florm­ania participă la 30 de tîrguri şi expo­ziţii internaţionale, printre care cele de­ la Damasc, Zagreb, Viena, Plovdiv, Belgrad, Bru­xelles, Copenhaga, Köln, Frankfurt, Lyon, Manchester, Moscova, Paris, Parma. Pavilioanele şi stan­durile româneşti vor prezenta produse ale industriilor construc­toare de maşini, chimi­ce şi lemnului, ale in­dustriei alimentare şi uşoare, articole de arti­zanat şi cărţi. .* ^ produsele ce vor fi pre-Vftr fi rJ »- ' ' . _ . , • . -1 _• -Totodată, v­or fi des­chise oficii comerciale la tirgurile din Leipzig, Brno, Bari şi Sydney şi se vor organiza o serie de expoziţii proprii, unde vor fi prezentate diferite produse. O ex­poziţie proprie de mo­bilă românească se ,va deschide la Leningrad. De asemenea, la Accra şi Teheran, unde exis­tă cite o expoziţie per­manentă românească, va continua prezenta­rea unor produse spe­cifice.­. Numeroase dintre zentate la tirgurile şi expoziţiile din­­acest semestru sunt expuse pentru prima oară in străinătate. Printre a­­cestea sunt diverse ti­­puri, de maşini-unelte, ca strunguri-revolver orizontale şi verticale, maşini pentru prelu­crarea lemnului, pentru industria­ textilă, ali­mentară, diverse utila­je pentru construcţii, tipuri variate de utilaj şi aparataj electroteh­nic. Industria chimică va prezenta pigmenţi intermediari pentru in­dustria organică de sin­teză, diverse materiale plastice şi solvenţi or­ganici. Standurile noas­tre vor fi completate de o gamă variată de pro­duse alimentare. Nu vor lipsi nici obiecte ornamentale cu speci­fic folcloric, ca plăci de ceramică colorată, di­ferite obiecte de sticlă metalizată și fier for­jat. (Agerpres) Rulmenţi radiali cu role cilindrice IAŞI.­­ La fabrica din Bîrlad a început producţia unui tip nou de rulmenţi radiali, cu role cilindrice folosit la vagoanele de cale ferată. Clasa superioară de execuţie le conferă o mare precizie şi o durabilitate sporită. Alte tipuri noi de rulmenţi livraţi de fabrica bîrlădeană sunt destinaţi in­­dustriilor constructoare de maşini, petroliere, chimice şi uşoare. In prezent la Bîr­­lad se realizează aproape 250 de tipuri de rulmenţi. (Agerpres) Punctul turistic de la Poiana Şuiorului BAIA MARE.­­ Pe pla­toul de la poalele munţilor Gutîi, la Poiana Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are aspec­­tul unei mari gospodării maramureşene. El este alcătuit dintr-o cabană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe camping, loc de parcare a autoturismelor. Un punct de atracţie îl constituie fap­tul că, în locuri special a­­menajate cu grătare, fri­gări, cuptoare turiştii îşi pot prepara aici, şi singuri purceii de lapte, puii etc. tirguiţi la alegere de la „Gospodăria maramureşea­nă". Pentru amatorii de pescuit au fost amenajate patru bazine unde işi pot dovedi îndeminarea la prin­sul păstrăvilor. Poiana Sui­lorului este a cincea uni­tate turistică cu specific lo­cal maramureşean. (Agerpres) Aprobare unanimă, adeziune deplină faţâ de poolitica­ externă ai partiiduluii şi gu­vernului Lărgirea schimbului de bunuri materiale Oamenii muncii din Combina­tul chimic din Tîrnăveni au ur­mărit cu deosebit interes şi depli­nă încredere lucrările celui mai înalt for al ţării, care a dezbătut cu profunzime ştiinţifică activita­tea desfăşurată de partidul şi sta­tul nostru pe plan internaţional. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care sunt înfăţişate liniile directoare ale politicii ex­terne a României socialiste, iz­­vorite din interesele vitale ale poporului nostru, ale cauzei păcii şi progresului social în lume, a fost şi este viu discutată de chi­­­niştii din Tîrnăveni. La fel ca toţi oamenii muncii din patria noastră, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, cu un cuvînt toţi sa­lariaţii combinatului îşi manifes­tă acordul deplin pentru promo­­varea şi înfăptuirea politicii de pace şi prietenie între toate po­poarele lumii. Trăinicia şi dezvoltarea conti­nuă a relaţiilor noastre diploma­tice şi economice cu peste 100 de state din lume au la bază respectarea principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, respectului reciproc, neamestecul în trebu­rile interne, dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Ca urmare a politicii interne şi externe dusă de partidul şi sta­tul nostru, astăzi 30 la sută din valoarea produselor pe care le realizăm sunt destinate exportu­lui. Acest lucru a fost posibil da­torită dezvoltării combinatului, înzestrării lui tehnice cu utilaje moderne și de mare capacitate, ing. VASILE AVRAM director general la Combinatul chimic Tîrnăveni (Continuare în pag. a 3 a) Alături de eroicul popor vietnamez Am urmărit cu viu interes ex­punerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind politica ex­ternă a partidului şi guvernului, precum şi întreaga dezbatere ce a avut loc în cadrul recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale refe­ritoare la această problemă. Urmărind lucrările sesiunii, m-am convins încă o dată că fie­care act de politică externă, ca de altfel orientarea de ansamblu a ţării noastre în problemele vieţii internaţionale răspunde aspiraţii­lor şi intereselor fundamentale imediate şi de perspectivă ale po­porului român, fiind emanaţia conştiinţei şi voinţei naţionale, concordantă cu năzuinţele înainta­te ale tuturor popoarelor. Sunt perfect de acord cu postu­latul fundamental de la care por­neşte România în activitatea sa ex­ternă, că în afara propriei sale vo­inţe şi a eticii convieţuirii inter­naţionale, nici un considerent geo­grafic, economic sau militar nu poate limita capacitatea unei ţări de a contribui la asigurarea unui climat care să dea posibilitatea tuturor statelor şi popoarelor să-şi desfăşoare energiile creatoare pe calea progresului material şi al înfloririi spirituale. Este de la sine înţeles, că acest drept îl are şi poporul vietnamez. Ţara noastră este pe deplin soli­dară cu cauza justă a poporului vietnamez şi cu lupta sa eroică. Sprijinul material, moral, politic şi diplomatic pe care-l dăm Re­publicii Democrate Vietnam, stat socialist independent și suveran, corespunde pe deplin principiilor fundamentale ale politicii noastre Prof. univ. dr. BARBU ROMUL ZENO Medic Emerit (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA ECONOMICACe arată radiografia unor indicatori de plan? Indicatorii de bază ai planului de producţie pe primele şase luni la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş au fost realizaţi după cum urmează: producţia globală 101,5 la sută, producţia marfă 100,9 la sută, productivita­tea muncii 101,5 la sută. Dar cum s-au realizat şi se realizează aceşti indicatori? Corespund aceste rea­lizări potenţialului de forţe exis­tent in fabrică şi cum este folosit acesta? Făcînd o analiză sumară a ci­frelor de mai sus, totul ar părea să fie în ordine: întreprinderea şi-a îndeplinit indicatorii princi­pali de plan. După asta, toate bune, laude, premii. Dar să pă­trundem mai adine în mecanis­mul economic al întreprinderii, să recurgem la radiografia acestei activităţi şi vom vedea că în spa­tele cifrelor arătate mai sus exis­tă numeroase rezerve interne ca­re se irosesc. Să le luăm la rînd. — In cursul acestui an — ne relatează inginerul PETHŐ A­­RON, directorul întreprinderii, am păşit cu dreptul, cum se zice, dar numai pentru puţin timp, în­­trucit la sfîrşitul trimestrului I am fost nevoiţi să cerem, de la forul tutelar, o derogare de plan la piese de schimb pentru trimes­trul II şi un mare număr de ore suplimentare. Volumul producţiei din trimestrul I l-am acoperit cu garnituri de carde, domeniu în care avem în rezervă o capacitate de producţie de circa 2 milioane lei pe an. Cele relatate de directorul în­treprinderii sunt reale. Pentru a­­ceastă unitate care dispune de un important potenţial tehnic „păs­trat“ în rezervă, şi care — după relatarea interlocutorului nostru — pare ca ceva absolut normal (?) îndeplinirea sarcinilor de plan este in general uşoară. Nu se rea­lizează planul? Punem în acţiune rezervele. Şi ele sunt destul de mari. Este vorba în primul rînd de un plus de capacitate de pro­ducţie la secţia carde, care ar putea realiza anual, aşa cum arată directorul, produse în valoare de 2 milioane de lei. De ani de zile această secţie lucrează numai cu o parte din capacitatea ei de pro­ducţie. Şi curios lucru: toată lu­mea ştie şi nimeni nu ia măsuri de a atrage în circuitul productiv aceste capacităţi. Stau bani inves­tiţi de pomană, se plătesc amor­tismente, se ocupă spaţii de pro­ducţie fără rost. — Trebuie să recunoaştem — ne informează VASILE MORA­­RU, secretarul comitetului de partid — că în lunile martie, a­­prilie şi mai activitatea de pro­ducţie nu a fost la nivelul posibi­lităţilor întreprinderii. Programa­rea lucrului s a făcut în mod de­fectuos, întreprinderea s-a anga­jat să realizeze anumite comenzi pentru care nu au fost asigurate materiale şi scule necesare, iar ritmicitatea a fost nesatisfăcă­toare. Am apreciat maturitatea şi sin­ceritatea secretarului­­comitetului de partid, cu care a abordat o Diferenţa mare între prima şi ultima decadă nu are nici un fel de justificare. Această stare de lucruri este cunoscută de condu­cerea întreprinderii. Dar atît nu e parte din cauzele care au frînat şi frânează încă buna desfăşurare a activităţii de producţie din în­treprindere. Ele sunt desigur mul­tiple. Una din cele mai impor­tante este ritmicitatea slabă ce se înregistrează la piese de schimb şi utilaje, produse care reprezintă 75 la sută din întregul volum al producţiei. Pentru ilustrarea celor de mai sus, reproducem următo­rul tablou, suficient. Trebuie luate măsuri de înlăturare a cauzelor care duc la AUREL URZICA (Continuare In pag. a 3-a) Decada I Decada II Decada III Luna ianuarie 29 % 22 % 49,4% 100,4% februarie 30,8°o 33,3% 36 % 100,1% martie 13,5% 18,7% 68,2% 100,4% aprilie 14,1% 12,9% 74,8% 102 % mai 4,8% 15,7% 80,1% 100,6% iunie 6,9% 10,9% 92,3% 103,2% Ieri seara, actorii secţiei maghiare a Teatrului de stat din Tg.-Mureş au prezentat la Iernat ultima premieră a actualei stagiuni, cu piesa ,,Baloane de săpun“ de Csiky Gergely. Din distribuţie fac parte printre alţii, actorii: Kőszegi Margit, artistă emerită, Tarr László, Tamás Ferenc, Tanai Bella, Gyar­mati Ștefan, Tóth Tamás, Bács Ferenc. Regia este semnată de Hunyadi András, iar scenografia de Fuchs Pavel, de la Teatrul de stat din Oradea. în numărul de azi: 50 de ani de la eroicele lupte de la Mărăşti, Mără­­şeşti şi Oituz Poşta Juridică (pag. a 2-a) Munca politică de masă la nivelul sarcinilor # Note (pag. a 3-a) # Evoluţia situaţiei din Ni­geria (pag. a 4-a) Pe şantierul de la Perţle de Fier La mai multe obiective de pe şantierele sistemului hidroenerge­tic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţii şi montaj sunt un avans faţă de gra­fice. La ecluză — unul­ din obiec­tivele de bază — s-a turnat pînă acum aproape o treime din canti­tatea totală de beton. Zilnic, aici se toarnă peste 390 vagoane de beton şi se montează aproximativ 18 vagoane de armături de fier. La noile căi de comunicaţie — calea ferată şi şoseaua naţională — avansul cîştigat faţă de planul la zi este de două luni. Colectivul întreprinderii de construcţii a reu­şit să termine şapte din cele nouă tunele ce se construiesc de-a lun­gul celor două căi de comunica­­­ţie. In­­acest fel s-au creat condiţii ca angajamentul de a da în folo­sinţă calea ferată cu şase luni mai de­vreme, iar şoseaua naţională la sfîrşitul anului 1968 — să fie în­deplinit. (Agerpres) CORESPONDENŢII ■■■■■■■ VOLUNTARI Despre string­er­ea recoltei După cum e şi firesc, cele mai multe scri­sori sosite zilele acestea din satele regiunii ne aduc veşti despre interesul şi hărnicia cu care ţăranii cooperatori participă la strîngerea re­coltei. MARIA PANŢEL ne relatează în cuvin­te şi fraze alese că la C.A.P. Balda, zilele înce­perii şi terminării treierişului au constituit a­­devărate sărbători. La începerea secerişului, toţi cooperatorii, cu mic, cu mare, organizaţi pe brigăzi şi echipe, s-au adunat la sediul C.A.P., de unde cu cîntec şi voie bună au ieşit in cîmp luind cu asalt lanurile. Opt zile cit a durat secerişul celor 550 ha, timpul de lucru a fost măsurat cu „ziua lumină“, ba unii mai harnici au muncit şi noaptea. In ziua de 24 iulie pe la orele 18 consiliul de conducere, în frunte cu preşedintele Isailă Cistelican şi ingi­nerul Gheorghe Ologu, conform datinilor stră­­moşeşti, au primit imensa cunună de spice, simbol al roadelor îmbelşugate. La cooperativa agricolă din Cucerdea, ne scrie corespondentul PETRU HULPUŞ D, se­cerişul griului a durat mai puţin de 6 zile. Prin­tre cei care şi-au adus cea mai mare contri­buţie la obţinerea acestui record, el evidenţia­­ză brigăzile conduse de Petru Vunvulea, Au­gustin Aldea şi Gligor Lechinţan. In aceste zile toate atelajele lucrează la transportul sno­­pilor la arie, iar cooperatorii, organizaţi pe echipe se întrec la treieratul recoltei. Relatindu-ne despre buna organizare a muncii la seceriş, tovarăşa MARIA CIRCA din Ogra, nu ezită să evidenţieze aportul mecani­zatorilor din brigada condusă de Ioan Purcan, care a recoltat pînă acum peste 200 ha cu griu. Mecanizatori ca Nicolaie Guţu, Alexandru (Continuare in pag. a 3-a) - UNELE DIN PRODUSELE FABRICATE DE C.I.L. GALAUTAȘ SÎNT DESTINATE EXPORTU­LUI. IATA UN NOU LOT DE PLACAJ DE CATE­­­­GORIA A, CARE VA FI TRIMIS ÎN ANGLIA

Next