Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)
1967-09-17 / nr. 219
în raionul Tîrnăveni Recoltele mari nu se realizează prin justificări, ci prin muncă concretă şi îndrumare competentă Raidul întreprins prin cîteva unităţi agricole din raionul Tîrnăveni l-am început printr-o convorbire cu tovarăşii ing. Lörinczi Nicolae, preşedintele Consiliului agricol raional şi cu Gheorghe Drăghiţă, vicepreşedinte al U.R.C.A.P. — Ce suprafeţe vor fi însămînţate cu păioase, care este stadiul pregătirilor şi cum se desfăşoară lucrările? — l-am întrebat pe tovarăşul ing. Lörinczi. — Cooperativele agricole din raion vor însămînţa în această toamnă 11.714 ha cu grîu, 2.870 ha cu orz şi 500 ha culturi furajere. Pentru însămînţarea acestor suprafeţe s-au arat pînă acum peste 6.700 de hectare, reprezentînd 46 la sută din plan. Dacă la arături ne încadrăm în graficul stabilit, nu acelaşi lucru îl putem spune despre pregătirea patului germinativ. Suprafaţa pregătită complet pentru semănat este de numai 1.300 ha, faţă de peste 5.000 ha prevăzut să se realizeze pînă la 15 septembrie. Cel mai mare decalaj între arături şi pregătirea terenului există în C.A.P. Veseuş, Cucerdea, Cuştelnic, Sînbenedic şi în multe altele. In ultimele două C.A.P. nu s-a pregătit pînă acum nici o brazdă pentru semănat. Cît priveşte soiul Bezostaia, va fi însămînţat pe 80 la sută din suprafaţă. Sămînţa este asigurată în întregime din producţie proprie şi prin schimb. Din 810 tone prevăzute pentru schimb, pînă acum s-au ridicat de la baza de recepţie doar 6,5 tone. Reuşita campaniei depinde în mare măsură şi de organizarea muncii. Ce măsuri a luat U.R.C.A.P. în această direcţie şi dacă există planuri operative cu sarcini concrete la nivelul fiecărui C.A.P. şi brigăzi? Iată întrebarea pusă tovarăşului Gheorghe Drăghiţă. „ Noi am dat indicaţii ca în fiecare C.A.P. să se întocmească planuri operative. După cite cunosc (n-aş putea să afirm însă precis), asemenea planuri şi grafice au fost întocmite în toate C.A.P. In prezent se desfăşoară adunările generale în care se stabilesc planuri de măsuri şi sarcinile concrete pentru campania de însămînţări. Asupra instruirii oamenilor ce vor lucra pe semănători şi care vor răspunde de calitatea semănatului, n-aş putea să vă spun care este situaţia în teren. Din discuţia avută cu cei doi interlocutori, rezultă că în general, la nivel de raion, pregătirile T. GABOR (Continuare în pag. a 2-a) „Paralele1* pe şantierul I.I.S. „Metalotehnica" din Tg.-Mureş Nu se poate abandona „tradiţia rea“ în pregătirile pentru iarnă ? Anul trecut la Fabrica de cărămizi „Mureşeni" nu s-au pregătit în egală măsură pentru iarnă principalele secţii: de cărămizi şi de granulit. Consecinţele erau de aşteptat: în primul trimestru al a. c. la secţia cărămizi, unde s-au creat din timp condiţii, activitatea de producţie a fost rodnică, realizindu-se peste prevederi 800.000 de cărămizi. La secţia granulit însă, unde nu s-au asigurat încălzirea şi stocul de materie primă necesar şi nu s-a amenajat drumul de la carieră la depozitul intermediar, ca el să fie practicabil şi pe timp de iarnă, munca nu s-a desfăşurat ritmic, în condiţi normale, secţia rămînînd sub prevederile de plan ale trimestrului I a. c. cu peste 4.000 mc de granulit. CÎND GREUTĂŢILE SE UITA... Acum în pragul unui nou anotimp rece, ne-am pus întrebarea: a constituit oare starea de fapt din iarna trecută motiv de reflectare şi de nelinişte pentru conducerea fabricii? Ce măsuri se iau ca să nu se mai reediteze situaţia, să se poată folosi din plin capacităţile de producţie şi forţa de muncă la iarnă, să se atingă un ritm de lucru cît mai apropiat de cel realizat în lunile de vară? Aflăm că pregătirile pentru anotimpul rece au început prin a se forma stocuri de materie primă. Pînă la această dată s-au extras și transportat in depozitul intermediar în jurul a 20 mii de mc de argilă (consumul lunar fiind de 8.000 mc), iar timpul încă bun permite mărirea în continuare' Si acestui, stoc.' V, Ce s-a întreprins însă In vederea încălzirii secţiei şi pavării drumului dintre carieră şi depozitul intermediar de, materie primă ? Deocamdată demersuri şicam atît. Căci după ce iarna anului 1966—67 a trecut, s-au uitat greutăţile. Acum, destul de tîrziu, căci ne aflăm într-o perioadă cînd semnele anotimpului rece se fac tot mai simţite, problema încălzirii secţiei granulii şi a drumului amintit a fost luat iarăşi in discuţie, dar nici de această dată nu se întrevede rezolvarea lor în timpul util. Pentru pavarea drumului s-a întocmit documentaţia, care a fost înaintată forului tutelar, în vederea obţinerii fondurilor necesare, iar pentru amenajarea staţiei de încălzire a secţiei s-a procurat o parte din materialele necesare. Total s-a oprit însă aici, căci de doi ani fabrica nu găseşte un cazan de 6 atmosfere şi o suprafaţă de încălzire de 15 mp. Cît timp va necesita încă soluţionarea problemei încălzirii secţiei granulit? Nu se ştie. Un lucru însă este cert: sub diferite motive ea se tărăgănează. Conducerea fabricii acceptă ideea că nu-i uşor să achiziţionezi un cazan cu aburi de joasăpresiune şi se întreabă, fără să acţioneze ferm, ce-i de făcut? Să facă tot ce-i stăîn putinţă, căci i-o cere producţia. Rezolvarea încălzirii secţiei granulit a fost cuprinsă şi în planul tehnic al fabricii pe anul în curs, cu termen de execuţie 31 august a. c. O dată cu crearea unei surse de căldură se preconiza şi îmbunătăţirea amestecului lichid pentru plastificarea argilei. Ca urmare, producţia anuală de granulit ar creşte cu circa 20.000 de mc şi ar scădea greutatea specifică a granulitului de la 700 la 500— 600 kg pe mc. SE IMPUN MASURI, NU VORBE Pe trimestrul I al anului viitor, în plină iarnă, se prevede ca fabrica să realizeze cu 15 milioane de cărămizi echivalente mai multe decit în aceeași perioadă a anului curent. Sarcinile sporite au impus construirea unei hale noi, a două cuptoare moderne de ars cărămizi, a unei platforme de încărcat materiale în vagoane etc. Lucrările au fost atacate, insă, datorită unor deficienţe în organizarea activităţii pe şantier, lipsei de materiale, deselor schimbări survenite în documentaţie, nu s-au obţinut rezultatele scqntste. Astfel, aproape la toate obiectivele s-au înregistrat rămîneri în ur‘mă faţă de graficele de execuţie. Ca urmare, din volumul lucrărilor de construcţie planificate pe anul 1967, in opt luni nu s-a realizat decît 34 la sută. Este greu de crezut că pînă la sfîrşitul lunii decembrie a. c., termen de dare în exploatare a noilor capacităţi de producţie, se vor putea recupera rămînerile in urmă. Deci, este periclitată realizarea planului la cărămizi. Inginerul-şef al fabricii Vesmas Gavril, ne asigură că dacă nu vor fi gata la termen noile capacităţi, se va lucra în continuare la cuptoarele vechi. Astfel, nu se ştie încă sigur care cuptoare vor lucra la iarnă, cele noi sau cele vechi V. MEGHEŞ (Continuare in pag. a 2-a) Note de călătorie din Belgia Trenul expres Viena — Oostende părăseşte dimineaţa frumoasa vale a Rinului şi pătrunde din Germania in Belgia prin localitatea Verviers. Formalităţile de trecere a frontierei sunt minime şi se fac „din mers“. De altfel majoritatea călătorilor sunt „in tranzit“ spre Anglia, în trenul care într-o singură noapte traversează trei ţări, de-a lungul a 1.300 km .şi la Oostende vor lua vaporul. Cu toţii privim din fuga trenului peisajul oferit de munţii Ardem. Ne atrage atenţia contrastul dintre castelele medievale cocoţate pe stinci şi numeroasele campinguri. Se văd şosele moderne, pe care circulaţia se face deosebit de intens şi repede. Trenurile, toate electrice, pleacă din oră în oră, în toate direcţiile. Gările moderne, sau modernizate, au pasagii subterane cu scări rulante, mai in toate localităţile. In capitala cu 1.200.000 locuitori, Bruxelles (Brussel), gara „Midi“ este construită pe stîlpi, în timp ce gara „Central“ e cu totul subterană şi scările rulante de aici te urcă direct în centrul oraşului. Gara „du Nord“ în schimb este terestră. Deasupra ei, pe stîlpi şi colonade, se întind şoseaua şi linia de tramvai. In această ţară mică, cu o suprafaţă de abia 30.507 km2 şi 9.378.000 locuitori, avînd cea mai densă populaţie din Europa (307 locuitori pe km2 ), 44 la sută din cetăţeni vorbesc limba franceză şi mulţi din ei, tot aşa de bine şi germana şi engleza. — „Vous etes Valon, Monsieur?“, mi se adresează o vinzătoare dintr-un magazin, căreia i s-a părut desigur accentul meu puţin neobişnuit pentru Capitală. — „Non Mademoiselle, je suis Roumain !“... şi discuţia continuă. — Ah, România ! Am auzit că este o ţară frumoasă. Mamaia . .., îmi răspunde vînzătoarea. Rămîn la început puţin cam surprins de cunoştinţele ei despre ţara mea, dar mai târziu m-am putut convinge că mulţi alţii nutresc aceleaşi bune sentimente şi au multe cunoştinţe despre noi. Ne bucurăm de apreciere şi prestigiu. De altfel Belgia a fost a treia ţară din lume, care la 1881 ne-a recunoscut ca stat independent, şi de atunci nu am întrerupt niciodată legăturile diplomatice. Relaţiile noastre s-au lărgit mult în ultimpul timp, atît cele diplomatice cit şi legăturile culturale, economice, turistice etc. Reprezentanţa O.N.T.-ului nostru de la Bruxelles desfăşoară o largă activitate prin radio, televiziune, publicaţii. In fiecare vară, mulţi belgieni vin să-şi petreacă concediul pe litoralul nostru, devenind prieteni activi ai României. La rîndul lor, sunt bine organizaţi din punct de vedere turistic, pentru că mai ales vara, Belgia e mult vizitată de germani, francezi, englezi, americani, africani etc. Capitala prezintă ca puncte de atracţie: Arcul de triumf cu muzeele sale, catedrala Saint Michel, monumente, atomiumul cu tot ansamblul său expoziţional, clădirea bursei, magazine, avînd o arhitectură modernă, cu blocuri pînă la 30 de etaje etc. La 12 km sud de Bruxelles, vizităm cîmpul de luptă de la Waterloo, unde monumentul „leului britanic“ domină prin înălţimea sa, înconjurat de numeroase muzee. Întregul domeniu aparţine şi azi urmaşilor învingătorului lui Napoleon, ducele de Wellington („ducele de fier“), care şi-au asigurat un venit permanent din taxele percepute de la vizitatori. In vestul ţării, atrage pitoreasca localitate Bruges (Brugge), situată la joncţiunea unor canale ale Mării Nordului, care pătrund astfel pînă la 40 km în inima ţării. Plimbarea cu gondole şi bărci cu motor în această „Veneţie a Nordului“, pe sub poduri şi printre clădiri medievale şi din epoca Renaşterii, atrage grupuri de excursionişti cărora, ghizii flamanzi le dau explicaţii în una din cele trei limbi: engleză, franceză sau germană. dr. med. MIHAI IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) PODUL ALBERT DIN LIEGE Gala filmului „CASTELANII" Luni, 18 septembrie a. c., la ora 19 va avea loc gala noului film românesc „Castelanii“, pe baza scenariului scriitorului Sütő András, cu participarea unui grup de realizatori: Gheorghe Turcu, regizor, Chilon Ioan, directorul filmului, Gheorghe Viorel Todan, operator imagine, Marcel Anghelescu, artist al poporului — interpret, Colea Răutu, Kőszegi Margit. Filmul este turnat aproape în întregime la Gomeşti, raionul Reghin. Marţi, 19 septembrie la ora 18 va avea loc prezentarea festivă a filmului „Castelanii“ în sala căminului cultural din Gornești, raionul Reghin. urul ciclist al României CONSTANTIN GRIGORE a sosit primul la Tg.Mureş TG.-MUREŞ (prin telefon de la trimisul special Agerpres, A. Berger). Un cer înotat de toamnă şi în răstimpuri o ploaie măruntă şi rece au însoţit pe participanţii la Turul ciclist al României, în cea de-a 5-a etapă, consumată ieri între Braşov şi Tg.-Mureş, pe distanţa de 170 kilometri. Numeroasele sprinturi cu premii, punctele de căţărare şi acţiunile iniţiate de concurenţi au făcut ca trena să fie rapidă, lucru confirmat de media orară bună, peste 41 km. Emil Rusu, purtătorul tricoului galben, a controlat sigur de el cursa şi, după cum ne-a declarat la sosire, aşteaptă cu încredere etapa decisivă contracronometru. Prima evadare a etapei de ieri a fost lansată de trio-ul Novak, Malcev, Kazmierczak, care s-au detaşat la kilometrul 50 şi au luat un avans de 1 minut. Fugarii au fost ajunşi la kilometrul 72. Sprintul de la Sighişoara a revenit lui Kazmierczak, iar în punctul de căţărare de la Hellur, primul a sosit tînărul debutant Sălăjan. In continuare, Dieter Mickein demarează vijelios dar nu-l însoţeşte nimeni în tentativa sa şi, după ce luase 30 de secunde plutonului, renunţă. El va cîştiga insă premiile de căţărare de la Bălăuşeri şi Acăţari. La Tg.-Mureş, în faţa unei mari mulţimi de spectatori, pe şoseaua udată de ploaie, un pluton compact angajează sprintul final. Constantin Grigore în vervă, şi bine plasat, trece primul linia de sosire, întrecîndu-l pe rapidul Borschel. Clasamentul etapei: 1. C. Grigore (România I) a străbătut 170 km în 4h 08’17” (medie orară 41,080 km); 2. Borschel (R.D.G.); 3. Stausholm (Danemarca); 4. Ciumeti (România II); 5. Groen (Olanda); 6. Prinsen (Olanda) acelaşi timp, întreprinderea Loto-Pronosport şi ziarul Előre au acordat importante premii primilor clasaţi în etapa a 5-a. In clasamentul general individual conduce E. Rusu (România I), urmat de Prinsen (Olanda), Ziesler (România II), Zelenka (Cehoslovacia) la 17”, Ciumeti (România II) la 23”, Borschel (R.D.G.) la 38”, Gh. Suciu (România II), Gera (România I) la 53”, Tudor Vasile (România II) la 1’46”, S. Nielsen (Danemarca) la 3’07”. In clasamentul pe echipe în frunte se menţine România II, urmată de România I şi R. D. Germană. Astăzi are loc etapa a 6-a, contracronometru individual, Tg.-Mureș — Acățari (30 km). Tovarâşu! Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii India Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 septembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în Republica Socialistă România, Amrik Singh Mehta, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al turciei, Suleyman Demirel Sîmbătă dimineaţa, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soţia, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil şi soţia şi celelalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeţii turci au fost însoţiţi de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul oraşului Constanţa, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Nicolae, preşedintele Sfatului popular al oraşului, şi de alte persoane oficiale locale. Tinere în costume naţionale dobrogene au oferit oaspeţilor flori. Oaspeţii au făcut o vizită la Sfatul popular al oraşului Constanţa, unde preşedintele sfatului a făcut o scurtă prezentare a oraşului şi litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanţa, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de muftiul Iacub Mehmet, şeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, cu vestigiile sale milenare, a constituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul aşezămînt de cultură constănţean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte, prin inter-» (Continuare In pag. a 4-a) O mai bună cunoaştere a experienţei reciproce** Nicolae VEREŞ membru *1 C.C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară Vizita pe care delegaţia de activişti ai P.C.R. a întreprins-o în cursul lunii august In Republica Populară Mongolă, la invitaţia C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a constituit un prilej deosebit pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, pentru continua dezvoltare a legăturilor frăţeşti existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Popular Revoluţionar Mongol. „Ţara noastră — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. — întreţine relaţii frăţeşti de colaborare multilaterală, economică, politică şi culturală cu Republica Populară Mongolă. Aceste relaţii se întemeiază pe comunitatea orînduirii sociale, pe idealurile comune de luptă pentru pace şi progres social“. Contactele cu activişti ai P.P.R.M., schimbul de păreri, vizitele efectuate în cursul celor cîteva zile în diferite unităţi industriale şi agricole din R.P. Mongolă ne-au confirmat încă o dată justeţea acestei aprecieri. Peste tot delegaţia a fost întîmpinată cu căldură tovărăşească. Delegaţia noastră a fost primită de N. Jagvaral, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al *) Articol preluat din „Scânteia“ nr. 7 464 P.P.R.M., vicepreşedinte al Con-* siliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, de B. Lhamsuren, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., şi s-a întîlnit cu activişti ai secţiei agrare a C.C. al P.P.R.M. In cursul vizitei, activişti de partid, muncitori, ţărani şi intelectuali ne-au împărtăşit experienţa dobândită în construirea orînduirii socialiste, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului mongol şi ne-au expus pe larg planurile lor de viitor. La Darhan — oraş industrial în plină dezvoltare — şi la Suhe Bator, capitala regiunii Selenghi, am avut convorbiri cu membri ai conducerii comitetelor orăşenesc şi regional de partid. Discuţiile purtate au constituit un util schimb de experienţă. Traducând în viaţă politica partidului de dezvoltare rapidă, prin toate mijloacele, a forţelor de producţie, oamenii muncii din R.P. Mongolă au obţinut importante realizări în dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării. Mongolia populară de azi este mult schimbată faţă de Mongolia prerevoluţionară. Numai în perioada ultimului plan cincinal (1961—1965), producţia globală industrială a crescut de 1,6 ori față de 1960. Schimbări importante au (Continuare în pag. a 4-a)