Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-19 / nr. 246

MĂSURI DE LURIlINOASt\PERSPECTIVĂ pentru viitorul naţiunii şi al ţării Organele de coordonare-unităţi lucrative de planificare şi conducere operativă a economiei Progresul general realizat de ţara noas­tră sub conducerea Partidului Comunist Român în cele două decenii este caracte­rizat în primul rînd prin creşterea per­manentă a ritmului de dezvoltare a in­dustriei şi a celorlal­te sectoare ale econo­miei naţionale. Pen­tru ca acest ritm să se realizeze la un ni­vel calitativ superior faţă de trecut, consi­der că PERFECŢIO­NAREA CONDUCE­RII ŞI A PLANIFI­CĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE CO­RESPUNZĂTOR CONDIŢIILOR NOII ETAPE DE DEZ­VOLTARE SOCIA­LISTA A ROMÂNIEI este o necesitate o­­biectivă, oportună, pentru că actuala formă cu metodele ei, nu mai ţine pas cu rezultatele ştiinţei şi tehnicii mondiale şi nici cu cerinţele ni­velului actual de dez­voltare a ţării noas­tre. Simţim din ce în ce mai tare că, com­plexitatea probleme­lor tehnice şi econo­mice în industrie re­clamă apropierea conducerii de locurile de producţie şi de noile centre indus­triale. Creşterea o­­perativităţii în con­ducere, concentrarea raţională a producţiei şi coordonarea uni­tară a ei, pretind TRANSFORMAREA ORGANELOR DE COORDONARE DE PE MAI MULTE VE­RIGI IN UNITĂŢI LUCRATIVE, DE PLANIFICARE ŞI CONDUCERE ECO­NOMICA OPERATI­VA. Recepţionăm din Proiectul Directive­lor C.C. al P.C.R. că raţiunea economică trebuie să fie princi­piul dominant, nu toate activităţile noastre. De aceea, am primit şi studiem cu mare satisfacţie şi cu viu interes Pro­iectul de Directive, care este menit să a­­sigure întreprinderi­lor un sistem de a­­provizionare şi des­facere descătuşat, un sistem de stimulare generală, în planifi­care şi în realizarea producţiei la un ni­vel tehnic cit mai înalt şi cu rezultate economice corespun­zătoare acestui nivel; un sistem de finan­ţare simplificat, dar cu o raţiune econo­mică crescîndă. Odată cu aplica­rea cu succes a noi­lor directive consider însă că una din cele mai importante pro­bleme va fi şi selec­ţionarea viitoarelor cadre de conducere economică, la baza căreia, — in afară de pregătirea profesio­nală tehnică şi eco­nomică — trebuie să stea GlNDIREA E­­CONOMICA, SPIRI­TUL GOSPODĂ­RESC, ORGANIZA­TORIC ŞI DE INI­ŢIATIVA, MENTA­LITATEA PLINA DE DINAMISM ŞI DE ÎNSUFLEŢIRE PEN­TRU TRANSPUNE­REA IN VIAŢA A ACESTOR IDEI. Salut cu căldură a­­ceste directive şi con­sider că ele consti­tuie un eveniment de cea mai mare im­portanţă in dezvolta­rea economiei noas­tre naţionale. dr. GAVRIL LÁSZLÓ contabil şef al Direc­ţiei reg. de exploata­rea, transportul şi industrializarea lem­nului din regiunea M.A.M. Cules de vii în hula“ Bălcaciului Drumul spre „hula“ Bălca­ciului şerpuieşte numai şi nu­mai prin vii din soiuri alese. Liniile de vite, puse pe araci şi spalieri, haşurează dealul ca nişte semne de portativ muzi­cal. Privind această podgorie din oricare unghi ar alege, noi­le şi vechile plantaţii par nişte originale opere de arhitectură. Dar, la senzaţia de operă de arhitectură, înfăptuită de mîini iscusite, se adaugă calitatea lu­crărilor, mai bine spus, felul cum arată viile la acest ceas al culesului. întreg masivul e cu­rat ca o coală de hîrtie, pe pămîntul galben bine muncit incepînd cu dezgropatul viilor si pînă la pirguirea boabelor chihlimbarii. In viile întreprin­derii agricole de stat Jidvei a început de cîteva zile culesul. La culorile din vii se adaugă a­­cum culorile costumelor, a bas­malelor fetelor din Căpîlna, Bălcaciu, Sintămărie şi din alte sate din jur, care poartă coşuri de struguri pe umeri. Fiecare cules îşi are farmecul lui. Cu­lesul strugurilor le întrece insă in frumuseţe pe toate. (Vezi fotografia din stingă). Voia bună şi atmosfera sărbătoreas­că ţin zile în şir. Acum e răs­plătită munca harnicului pod­­gorean care, aplicînd înţelept agrotehnica înaintată, obţine chiar şi în anii mai slabi un rod la înălţimea eforturilor. In mijlocul celor peste 300 de culegători l-am întîlnit pe fermierul ing. Tănase Bărbat, care coordona întreaga opera­ţie. Culesul, cit ar pare el de simplu, are legile lui. Strugurii trebuie recoltaţi pe soiuri şi categorii, după conţinutul în zahăr. Ferma pe care o con­duce ing. Bărbat cuprinde 200 ha, din care 160 ha pe rod. De aici pleacă zilnic spre centrul de vinificare peste 5 vagoane de struguri. Asfinţitul ne-a so­mat să coborîm în pas cu co­şurile de struguri ce se scurgeau spre cramă. Am poposit la crama Bălca­ciului, unde mustuitul meca­nic era un toi. Spre acest punct se îndreptau căruţele, camioa­nele şi tractoarele cu remorci care deşartă zilnic nu mai pu­ţin de 10 vagoane de struguri. Nicăieri poate decit la o ase­menea cramă modernă toamna nu-ţi dezvăluie noul şi impre­sionantul ei profil industrial. Nemaifiind vorba de vedre, ci de camioane de struguri, teas­cul nu mai e cel tradiţional, ci un fel de furnal automat pe care se scurge fără întrerupe­re „vinul tinăr“ deocamdată must. Şi aici, la acest sector de care răspunde inginerul Nico­lae Paveleanu, am întîlnit oa­meni de nădejde printre care F. Zikeli, Martin Heis, tehni­cianul vinificator Cornel S. şi alţii. La acest complex de vini­­ficaţie nu mai vezi oameni spetindu-se învîrtind şurubul teascurilor. Maşinile, tot utila­jul de aici îşi face singur me­seria. Muncitorilor, mecanicilor şi tehnicienilor nu le-a rămas altceva de făcut decit să supra­vegheze şi să dirijeze un pro­ces sau altul. Mustul rezultat de la uriaşele piese (vezi foto­grafia din dreapta) este con­dus prin furtunuri, fără să mai intîlnească lumina şi aerul în uriaşe cisterne şi butoaie, unde se continuă procesul de vinificare, care cere mult meş­teşug, o atenţie mărită şi un control permanent din partea specialiştilor. T. GABOR Proletari din toate ţările, anițî-ul! ISADS ROSE Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 246 (2.980) Joi, 19 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Noul sistem de salarizare - factor de mobilizare a întregului colectiv Prevederile Hotări­­rii cu privire la îm­bunătăţirea sistemu­lui de salarizare şi majorare a salariilor au reţinut atenţia u­­nui mare număr de muncitori. Aşa de e­­xemplu, la secţia car­bid de la COMBINA­TUL CHIMIC TIR­­NAVENI, în pauza de masă, un grup de muncitori, în mijlo­cul cărora se găseau comuniştii Pagini Ni­­colae, Ignat Vasile şi alţii, au apreciat în mod deosebit aspec­tul ACORDĂRII SPORULUI LA SA­LARIUL TARIFAR DUPĂ VECHIME. Prin aceste măsuri se va determina o stabilitate şi mai ma­re a muncitorilor in­­tr-o întreprindere. Prin diferenţierea salariului tarifar in cadrul aceleiaşi cate­gorii de salarizare se va crea o mai mare posibilitate de stimu­lare materială a ce­lor mai buni munci­tori. Va spori in a­­celaşi timp interesul fiecăruia in ridicarea nivelului profesional. Discuţii s-au pur­tat şi la secţia chi­mică, unde maiştrii Bota Iosif, şi Wapp­­ler Gheorghe au a­­preciat in mod deo­sebit măsura cu pri­vire la ÎNTĂRIREA ROLULUI ŞI AUTO­RITĂŢII MAISTRU­LUI IN PRODUC­ŢIE. Aceasta va crea cu adevărat posibili­tatea ca maistrul să poată stimula munci­torii care-şi aduc un aport deosebit in producţie, atit canti­tativ cit si calitativ, iar pe de altă parte să fie traşi la răs­pundere chiar şi ma­terial, în cazul nein­­deplinirii sarcinilor de producţie. Se a­­preciază de aseme­nea, măsura privi­toare la creşterea sa­lariului maistrului, diferenţiat faţă de cea mai înaltă cate­gorie de salarizare a muncitorilor din sub­­ordinea sa, cu atit mai mult cu cit In prezent există mun­citori care sint în­cadraţi in categoria a VH-a sau a VHI-a de salarizare şi rea­lizează venituri mai mari decit maistrul. In unele cazuri a­­ceastă situaţie a creat nemulţumiri, actua­lul sistem nefiind destul de stimulativ. De aceea, recenta ho­­tărire, dînd o înaltă apreciere rolului maistrului, 11 cointe­resează şi mai mult in bunul mers al pro­ducţiei. Realizările obţinu­te de către Combi­natul chimic din Tîr­­năveni In acest an dovedesc pe deplin activitatea fructuoasă a Întregului colectiv, încrederea firească că se vor obţine re­zultate şi mai bune. Recentele măsuri vor stimula colectivul nostru atit in ridica­rea calificării sale profesionale, cit şi in îndeplinirea exem­plară a planului de producție. A. GANEA operator chimist Pînă ieri, în raionul Reghin, în­­sămînţatul griului a fost efectuat în proporţie de 84,3 la sută. Coo­perativele agricole din Săcalu de Pădure, Monor şi Frunzeni au terminat însămînţatul griului, iar la cele din Breaza, Beica, Brînco­veneşti, Petelea şi Vălenii de Mu­reş, această importantă lucrare se apropie de sfîrşit. Pentru a veni în ajutorul cooperativelor agri­cole din Băla, Ercea­ şi Voivo­­deni, rămase în urmă cu însămîn­ţatul, aici au fost trimise să lu­creze brigăzile de tractoare din unităţile unde semănatul griu­lui s-a terminat. Venite în aces­te unităţi, brigăzile de tractoare conduse de Ioan Mera şi de alţii efectuează numai lucrări de ca­litate. Insă, de acest indicator, care este calitatea, nu se ţine seama peste tot. Cooperativa a­­gricolă din Petelea, deşi avansa­tă cu semănatul, din cauza con­trolului slab exercitat de ingine­rul Cornel Coman, în coşul se­mănătorii ce lucra pe tarlaua de sub vii, s-au găsit boabe strivite, impurităţi. Aceasta îi conferă o notă slabă specialistului unităţii, denotă o muncă lipsită de răs­pundere din partea brigadierului. Unii brigadieri de cîmp, în toiul campaniei agricole de însămîn­­ţări îşi caută alte ocupaţii. Prin­tre aceştia se numără Gheorghe Boroş, de la C.A.P. Botoş, care nu de mult a devenit şi gestio­nar la cooperativa de consum din REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) In raionul Reghin, SEMĂNATUL GRIULUI ESTE PE TERMINATE, DAR CÎND SE VA CULEGE PORUMBUL ? IV* | a primit pe ambasadorul Republicii Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 oc­tombrie, pe ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Chile în Republica Socialis­tă România, Miguel Serrano Fer­nandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a trans­mis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al Indiei, Ind­ira Gandhi Miercuri dimineaţă, primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, arhitectul şef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, funcţio­nari superiori din M.A.E. Oaspe­ţii au vizitat cartiere noi de lo­cuinţe şi edificii de cultură. La Muzeul Satului au fost în­tâmpinaţi de Virgil Brăd­iţeanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Di­rectorul muzeului, Gheorghe Foc­­şa, i-a condus pe oaspeţi, prezen­­tîndu-le construcţii specifice din diferite regiuni ale ţării. In ca­drul pitoresc al muzeului, premie­rul indian şi ceilalţi oaspeţi au asistat la scurte spectacole folclo­rice. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea pri­mului ministru al Republicii In­dia, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Cră­ciun, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takács, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul in­dustriei chimice, George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, ad­junct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, amba­sadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Ra­­jeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasado­rul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar ad­junct In Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Se­cretariatului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la Bucureşti. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cor­dială, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica și primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi au rostit toasturi. (Agerpres) ★ Primirea de către Consiliului de Stat, a primului ministru al Indiei, Gandhi al Preşedintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Con­stanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe in Mi­nisterul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului mi­nistru, Amrik Singh Mehta, am­basadorul Indiei la Bucureşti. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia şi primul ministru al Re­publicii India a avut loc o con­vorbire cordială. (Agerpres) preşedintele Chivu Stoica. PRIN MAGAZINELE COOPERAŢIEI DE CONSUM Reţeaua largă a cooperaţiei de consum rezolvă într-o măsură tot mai mare aprovizionarea popu­laţiei de la sate cu produse de uz casnic, alimente, încălţăminte, confecţii şi materiale de construc­ţii. Există însă pe­ alocuri şi unele carenţe în satisfacerea comenzi­lor. Operativitatea cu care sunt o­­norate comenzile cooperativelor săteşti de către întreprinderile co­merciale cu ridicata lasă încă de dorit. Cîteva fapte concludente constatate la faţa locului în citeva unităţi confirmă acest lucru. In comuna Cetatea de Baltă, raionul Tîrnăveni, există un ma­gazin universal. Afluenţa cumpă­rătorilor e destul de mare. Păcat însă că, destul de frecvent cumpă­rătorii solicitînd produse, primesc prompt obişnuitul răspuns: „Nu avem!* Aflăm că din magazin lipsesc cănile din «sticlă pentru a­­pă, încălţăminte pentru copii în­tre 2—5 ani, ghete cu talpă groa­să din piele, cizme de cauciuc, pînză albă şi galbenă la preţul de 8—9 lei/m şi altele. Lipsesc chiar şi chibritele. — Am solicitat de nenumărate ori mărfurile care ne lipsesc, dar cu solicitările am rămas — ne spun vînzătorii. I.C.R. Tîrnăveni nu ne onorează comenzile. Unele mărfuri, chiar dacă exis­tă în magazin, cumpărătorul cu greu le observă. Nu de alta, dar ele sînt aşezate destul de împrăş­tiat în tot magazinul. Privind şi în curte, rămîi decepţionat Am­balajele sînt aruncate la întîmpla­­re (unele deja deteriorate), butoa­ie de toate mărimile sunt lăsate în voia soartei în toate ungherele, borcane de sticlă, fier beton, ca­pete de lemne — claie peste gră­madă. Preşedintele cooperativei de consum, tovarăşul Octavian Brea­­zu, ne spune că gestionarii nu sunt obişnuiţi cu ordinea în ma­gazii. Cine trebuie oare să-i obiş­nuiască? Am vizitat şi magazinul mixt din comuna Jidvei. Friedrich Rei­ner, şeful raionului de produse alimentare, ne informează că zil­nic e asaltat de cumpărători, însă nu le poate satisface toate cerin­ţele . De foarte mult timp nu am primit slănină afumată; pateu de ficat am primit o singură dată în acest an: cafea nu avem nici un sortiment Lipseşte şi untul, lip­sesc brînzeturile, făina de mălai şi multe altele. AUREL DAN ŞTEFAN AUGUSTIN (Continuare in pag. a 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului Fidel Castro fruz prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tova­răşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane şi a închi­nat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român

Next