Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)
1967-10-19 / nr. 246
MĂSURI DE LURIlINOASt\PERSPECTIVĂ pentru viitorul naţiunii şi al ţării Organele de coordonare-unităţi lucrative de planificare şi conducere operativă a economiei Progresul general realizat de ţara noastră sub conducerea Partidului Comunist Român în cele două decenii este caracterizat în primul rînd prin creşterea permanentă a ritmului de dezvoltare a industriei şi a celorlalte sectoare ale economiei naţionale. Pentru ca acest ritm să se realizeze la un nivel calitativ superior faţă de trecut, consider că PERFECŢIONAREA CONDUCERII ŞI A PLANIFICĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE CORESPUNZĂTOR CONDIŢIILOR NOII ETAPE DE DEZVOLTARE SOCIALISTA A ROMÂNIEI este o necesitate obiectivă, oportună, pentru că actuala formă cu metodele ei, nu mai ţine pas cu rezultatele ştiinţei şi tehnicii mondiale şi nici cu cerinţele nivelului actual de dezvoltare a ţării noastre. Simţim din ce în ce mai tare că, complexitatea problemelor tehnice şi economice în industrie reclamă apropierea conducerii de locurile de producţie şi de noile centre industriale. Creşterea operativităţii în conducere, concentrarea raţională a producţiei şi coordonarea unitară a ei, pretind TRANSFORMAREA ORGANELOR DE COORDONARE DE PE MAI MULTE VERIGI IN UNITĂŢI LUCRATIVE, DE PLANIFICARE ŞI CONDUCERE ECONOMICA OPERATIVA. Recepţionăm din Proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. că raţiunea economică trebuie să fie principiul dominant, nu toate activităţile noastre. De aceea, am primit şi studiem cu mare satisfacţie şi cu viu interes Proiectul de Directive, care este menit să asigure întreprinderilor un sistem de aprovizionare şi desfacere descătuşat, un sistem de stimulare generală, în planificare şi în realizarea producţiei la un nivel tehnic cit mai înalt şi cu rezultate economice corespunzătoare acestui nivel; un sistem de finanţare simplificat, dar cu o raţiune economică crescîndă. Odată cu aplicarea cu succes a noilor directive consider însă că una din cele mai importante probleme va fi şi selecţionarea viitoarelor cadre de conducere economică, la baza căreia, — in afară de pregătirea profesională tehnică şi economică — trebuie să stea GlNDIREA ECONOMICA, SPIRITUL GOSPODĂRESC, ORGANIZATORIC ŞI DE INIŢIATIVA, MENTALITATEA PLINA DE DINAMISM ŞI DE ÎNSUFLEŢIRE PENTRU TRANSPUNEREA IN VIAŢA A ACESTOR IDEI. Salut cu căldură aceste directive şi consider că ele constituie un eveniment de cea mai mare importanţă in dezvoltarea economiei noastre naţionale. dr. GAVRIL LÁSZLÓ contabil şef al Direcţiei reg. de exploatarea, transportul şi industrializarea lemnului din regiunea M.A.M. Cules de vii în hula“ Bălcaciului Drumul spre „hula“ Bălcaciului şerpuieşte numai şi numai prin vii din soiuri alese. Liniile de vite, puse pe araci şi spalieri, haşurează dealul ca nişte semne de portativ muzical. Privind această podgorie din oricare unghi ar alege, noile şi vechile plantaţii par nişte originale opere de arhitectură. Dar, la senzaţia de operă de arhitectură, înfăptuită de mîini iscusite, se adaugă calitatea lucrărilor, mai bine spus, felul cum arată viile la acest ceas al culesului. întreg masivul e curat ca o coală de hîrtie, pe pămîntul galben bine muncit incepînd cu dezgropatul viilor si pînă la pirguirea boabelor chihlimbarii. In viile întreprinderii agricole de stat Jidvei a început de cîteva zile culesul. La culorile din vii se adaugă acum culorile costumelor, a basmalelor fetelor din Căpîlna, Bălcaciu, Sintămărie şi din alte sate din jur, care poartă coşuri de struguri pe umeri. Fiecare cules îşi are farmecul lui. Culesul strugurilor le întrece insă in frumuseţe pe toate. (Vezi fotografia din stingă). Voia bună şi atmosfera sărbătorească ţin zile în şir. Acum e răsplătită munca harnicului podgorean care, aplicînd înţelept agrotehnica înaintată, obţine chiar şi în anii mai slabi un rod la înălţimea eforturilor. In mijlocul celor peste 300 de culegători l-am întîlnit pe fermierul ing. Tănase Bărbat, care coordona întreaga operaţie. Culesul, cit ar pare el de simplu, are legile lui. Strugurii trebuie recoltaţi pe soiuri şi categorii, după conţinutul în zahăr. Ferma pe care o conduce ing. Bărbat cuprinde 200 ha, din care 160 ha pe rod. De aici pleacă zilnic spre centrul de vinificare peste 5 vagoane de struguri. Asfinţitul ne-a somat să coborîm în pas cu coşurile de struguri ce se scurgeau spre cramă. Am poposit la crama Bălcaciului, unde mustuitul mecanic era un toi. Spre acest punct se îndreptau căruţele, camioanele şi tractoarele cu remorci care deşartă zilnic nu mai puţin de 10 vagoane de struguri. Nicăieri poate decit la o asemenea cramă modernă toamna nu-ţi dezvăluie noul şi impresionantul ei profil industrial. Nemaifiind vorba de vedre, ci de camioane de struguri, teascul nu mai e cel tradiţional, ci un fel de furnal automat pe care se scurge fără întrerupere „vinul tinăr“ deocamdată must. Şi aici, la acest sector de care răspunde inginerul Nicolae Paveleanu, am întîlnit oameni de nădejde printre care F. Zikeli, Martin Heis, tehnicianul vinificator Cornel S. şi alţii. La acest complex de vinificaţie nu mai vezi oameni spetindu-se învîrtind şurubul teascurilor. Maşinile, tot utilajul de aici îşi face singur meseria. Muncitorilor, mecanicilor şi tehnicienilor nu le-a rămas altceva de făcut decit să supravegheze şi să dirijeze un proces sau altul. Mustul rezultat de la uriaşele piese (vezi fotografia din dreapta) este condus prin furtunuri, fără să mai intîlnească lumina şi aerul în uriaşe cisterne şi butoaie, unde se continuă procesul de vinificare, care cere mult meşteşug, o atenţie mărită şi un control permanent din partea specialiştilor. T. GABOR Proletari din toate ţările, anițî-ul! ISADS ROSE Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 246 (2.980) Joi, 19 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Noul sistem de salarizare - factor de mobilizare a întregului colectiv Prevederile Hotăririi cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorare a salariilor au reţinut atenţia unui mare număr de muncitori. Aşa de exemplu, la secţia carbid de la COMBINATUL CHIMIC TIRNAVENI, în pauza de masă, un grup de muncitori, în mijlocul cărora se găseau comuniştii Pagini Nicolae, Ignat Vasile şi alţii, au apreciat în mod deosebit aspectul ACORDĂRII SPORULUI LA SALARIUL TARIFAR DUPĂ VECHIME. Prin aceste măsuri se va determina o stabilitate şi mai mare a muncitorilor intr-o întreprindere. Prin diferenţierea salariului tarifar in cadrul aceleiaşi categorii de salarizare se va crea o mai mare posibilitate de stimulare materială a celor mai buni muncitori. Va spori in acelaşi timp interesul fiecăruia in ridicarea nivelului profesional. Discuţii s-au purtat şi la secţia chimică, unde maiştrii Bota Iosif, şi Wappler Gheorghe au apreciat in mod deosebit măsura cu privire la ÎNTĂRIREA ROLULUI ŞI AUTORITĂŢII MAISTRULUI IN PRODUCŢIE. Aceasta va crea cu adevărat posibilitatea ca maistrul să poată stimula muncitorii care-şi aduc un aport deosebit in producţie, atit cantitativ cit si calitativ, iar pe de altă parte să fie traşi la răspundere chiar şi material, în cazul neindeplinirii sarcinilor de producţie. Se apreciază de asemenea, măsura privitoare la creşterea salariului maistrului, diferenţiat faţă de cea mai înaltă categorie de salarizare a muncitorilor din subordinea sa, cu atit mai mult cu cit In prezent există muncitori care sint încadraţi in categoria a VH-a sau a VHI-a de salarizare şi realizează venituri mai mari decit maistrul. In unele cazuri această situaţie a creat nemulţumiri, actualul sistem nefiind destul de stimulativ. De aceea, recenta hotărire, dînd o înaltă apreciere rolului maistrului, 11 cointeresează şi mai mult in bunul mers al producţiei. Realizările obţinute de către Combinatul chimic din Tîrnăveni In acest an dovedesc pe deplin activitatea fructuoasă a Întregului colectiv, încrederea firească că se vor obţine rezultate şi mai bune. Recentele măsuri vor stimula colectivul nostru atit in ridicarea calificării sale profesionale, cit şi in îndeplinirea exemplară a planului de producție. A. GANEA operator chimist Pînă ieri, în raionul Reghin, însămînţatul griului a fost efectuat în proporţie de 84,3 la sută. Cooperativele agricole din Săcalu de Pădure, Monor şi Frunzeni au terminat însămînţatul griului, iar la cele din Breaza, Beica, Brîncoveneşti, Petelea şi Vălenii de Mureş, această importantă lucrare se apropie de sfîrşit. Pentru a veni în ajutorul cooperativelor agricole din Băla, Ercea şi Voivodeni, rămase în urmă cu însămînţatul, aici au fost trimise să lucreze brigăzile de tractoare din unităţile unde semănatul griului s-a terminat. Venite în aceste unităţi, brigăzile de tractoare conduse de Ioan Mera şi de alţii efectuează numai lucrări de calitate. Insă, de acest indicator, care este calitatea, nu se ţine seama peste tot. Cooperativa agricolă din Petelea, deşi avansată cu semănatul, din cauza controlului slab exercitat de inginerul Cornel Coman, în coşul semănătorii ce lucra pe tarlaua de sub vii, s-au găsit boabe strivite, impurităţi. Aceasta îi conferă o notă slabă specialistului unităţii, denotă o muncă lipsită de răspundere din partea brigadierului. Unii brigadieri de cîmp, în toiul campaniei agricole de însămînţări îşi caută alte ocupaţii. Printre aceştia se numără Gheorghe Boroş, de la C.A.P. Botoş, care nu de mult a devenit şi gestionar la cooperativa de consum din REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) In raionul Reghin, SEMĂNATUL GRIULUI ESTE PE TERMINATE, DAR CÎND SE VA CULEGE PORUMBUL ? IV* | a primit pe ambasadorul Republicii Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Miercuri dimineaţă, primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, arhitectul şef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, funcţionari superiori din M.A.E. Oaspeţii au vizitat cartiere noi de locuinţe şi edificii de cultură. La Muzeul Satului au fost întâmpinaţi de Virgil Brădiţeanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Directorul muzeului, Gheorghe Focşa, i-a condus pe oaspeţi, prezentîndu-le construcţii specifice din diferite regiuni ale ţării. In cadrul pitoresc al muzeului, premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au asistat la scurte spectacole folclorice. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takács, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar adjunct In Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la Bucureşti. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica și primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi au rostit toasturi. (Agerpres) ★ Primirea de către Consiliului de Stat, a primului ministru al Indiei, Gandhi al Preşedintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe in Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. (Agerpres) preşedintele Chivu Stoica. PRIN MAGAZINELE COOPERAŢIEI DE CONSUM Reţeaua largă a cooperaţiei de consum rezolvă într-o măsură tot mai mare aprovizionarea populaţiei de la sate cu produse de uz casnic, alimente, încălţăminte, confecţii şi materiale de construcţii. Există însă pe alocuri şi unele carenţe în satisfacerea comenzilor. Operativitatea cu care sunt onorate comenzile cooperativelor săteşti de către întreprinderile comerciale cu ridicata lasă încă de dorit. Cîteva fapte concludente constatate la faţa locului în citeva unităţi confirmă acest lucru. In comuna Cetatea de Baltă, raionul Tîrnăveni, există un magazin universal. Afluenţa cumpărătorilor e destul de mare. Păcat însă că, destul de frecvent cumpărătorii solicitînd produse, primesc prompt obişnuitul răspuns: „Nu avem!* Aflăm că din magazin lipsesc cănile din «sticlă pentru apă, încălţăminte pentru copii între 2—5 ani, ghete cu talpă groasă din piele, cizme de cauciuc, pînză albă şi galbenă la preţul de 8—9 lei/m şi altele. Lipsesc chiar şi chibritele. — Am solicitat de nenumărate ori mărfurile care ne lipsesc, dar cu solicitările am rămas — ne spun vînzătorii. I.C.R. Tîrnăveni nu ne onorează comenzile. Unele mărfuri, chiar dacă există în magazin, cumpărătorul cu greu le observă. Nu de alta, dar ele sînt aşezate destul de împrăştiat în tot magazinul. Privind şi în curte, rămîi decepţionat Ambalajele sînt aruncate la întîmplare (unele deja deteriorate), butoaie de toate mărimile sunt lăsate în voia soartei în toate ungherele, borcane de sticlă, fier beton, capete de lemne — claie peste grămadă. Preşedintele cooperativei de consum, tovarăşul Octavian Breazu, ne spune că gestionarii nu sunt obişnuiţi cu ordinea în magazii. Cine trebuie oare să-i obişnuiască? Am vizitat şi magazinul mixt din comuna Jidvei. Friedrich Reiner, şeful raionului de produse alimentare, ne informează că zilnic e asaltat de cumpărători, însă nu le poate satisface toate cerinţele . De foarte mult timp nu am primit slănină afumată; pateu de ficat am primit o singură dată în acest an: cafea nu avem nici un sortiment Lipseşte şi untul, lipsesc brînzeturile, făina de mălai şi multe altele. AUREL DAN ŞTEFAN AUGUSTIN (Continuare in pag. a 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului Fidel Castro fruz prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român