Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)
1967-11-22 / nr. 275
TEAUARO -Orcanul Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX, Nr. 275 (3.009) Miercuri, 22 noiembrie 1967 4 pagini 25 bani CREDITAREA VIZEAZĂ PRODUCŢIA, NU STOCURILE SUPRANORMATIVE Pe rata creşterii eficacităţii economice In toate întreprinderile, un element deosebit de important îl constituie preocuparea permanentă in direcţia existenţei unui stoc de materii şi materiale conform normativelor. In acest sens este binecunoscut faptul că existenţa supranormativelor duce la importante imobilizări de rezerve materiale şi băneşti, ce atrag la rindul lor plăţi neeconomicoase de prisos, (dobînzi penalizatoare) care încarcă nejustificat preţul de cost. Referindu-ne la întreprinderile din raionul Luduș, se poate spune că in general în acest an a existat preocupare pentru reducerea stocurilor supranormative. Dovadă este faptul că de la imobilizări în valoare de 3.832.000 de lei existente la data de 31. XII. 1966, s-a ajuns ca la 30 iunie a. c. acestea să scadă simţitor pină la 300.000 lei. O dată reduse supranormativele la nivelul arătat, a apărut automulţumirea. Dovadă este faptul că la sfirşitul trimestrului III, o singură întreprindere — I.R.I.L. Luduş — avea in magazie un surplus de materii prime ce se ridica la 477.000 lei. Dacă majoritatea întreprinderilor s-au preocupat de lichidarea stocurilor, unele n-au acordat aceeaşi importanţă prevenirii apariţiei unor noi depăşiri. Or, este binecunoscut faptul că o dată create, aceste stocuri sunt foarte greu de lichidat. De fapt, la I.R.I.L. asemenea fenomene negative legate de nefolosirea în producţie a fondurilor, nu este ceva nou. Imobilizările au fost in permanenţă la un nivel ridicat, ceea ce a atras importante împrumuturi restante, purtătoare ale dobînzilor penalizatoare. Nu mai departe decit în acest an, împrumuturile restante s-au menţinut în permanenţă la o jumătate de milion de lei. Aşa se face că din cauza unei slabe gospodăriri a mijloacelor băneşti, fapt ce-şi găseşte cea mai plauzibilă expresie in aprovizionările neraţionale — peste necesarul producţiei — în primele trei trimestre s-au plătit de către această întreprindere circa 40.000 de lei. Din total stocuri supranormative existente la sfirşitul lui septembrie ponderea este deţinută de cheresteaua de diferite esenţe şi de tabla neagră. Deşi conform normativelor necesarul de tablă neagră este de două tone, unitatea s-a aprovizionat dintr-o dată cu 10 tone. Cu o asemenea cantitate se asigură nevoile producţiei pentru un an întreg. Intr-un fel „bine gîndit“. De ce personalul care se ocupă cu aprovizionarea să aibă periodic de-a face cu perfectarea livrării la termen de către furnizor a unor materiale necesare producţiei. Este vorba aici, de o judecată pripită, dictată de comoditate şi care se reflectă în activitatea de ansamblu a întreprinderii prin creşterea cheltuielilor de producţie, ceea ce atrage după sine reducerea volumului de economii. Cauzele care au determinat formarea stocurilor amintite, rezidă în lipsa de control din partea conducerii unităţii. La I.R.I.L. suveran în aprovizionare este numai şeful acestui serviciu. Pentru a ieşi din impas, la sfirşitul trimestrului III s-a cerut forului tutelar repartizarea de plafoane, urmînd ca stocurile respective să fie creditate de bancă. Conform legislaţiei in vigoare însă creditele nu se acordă pentru astfel de stocuri, ci pentru acelea care sunt necesare producţiei curente. Starea de lucruri consemnată la I.R.I.L. Luduş este în primul rind rezultatul slabei gospodăriri a mijloacelor materiale şi băneşti de către conducerea întreprinderii. Dar forul tutelar — Sfatul popular regional, secţia industrie locală — a făcut oare vreun pas pentru a reglementa o situaţie care de acum avea rădăcini adinei? Conform H.C.M. 116 1982 în cazuri de genul celor semnalate la I.R.I.L. forul tutelar are dreptul şi este chiar obligat să ia măsuri de sancţionare. Contrar acestor reglementări şi culmea de altfel, forul tutelar a premiat în mod excepţional pe trimestrul II a. c. din fondul de 0,1 la sută pe conducătorul unităţii, şeful serviciului plan şi chiar pe şeful serviciului aprovizionare-desfacere. Plecînd de la starea actuală a lucrurilor, este cazul să se ia măsuri urgente pentru lichidarea stocurilor supranormative şi a tuturor deficienţelor ce le au aceşti slabi gospodari care au primit spre administrare fonduri ale statului şi nu particulare. PUIA VIRGIL sef serviciu credite V.S. Banca Naţională — filiala Luduş PRINTRE CEI MAI DESTOINICI LUCRATORI AI DEPOZITULUI DE BUSTENI DIN ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA TOPLITA SE AFLA SI MOTORISTUL VICTOR MOLDOVAN. DEPĂŞIRILE SALE MEDII LUNARE ALE SARCINILOR ASUMATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA ATING PROCEN- I TUL DE 15, ECHIVALÎND CU 15—17 M3 BUŞTENI SECŢIONAŢI. Comisiile de revizie în exercitarea funcţiunii Comisia de revizie din cooperativa agricolă de producţie, aleasă pe timp de doi ani de adunarea generală a cooperatorilor, căreia îi este subordonată, joacă un rol important în dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc. Ea are sarcina de mare răspundere de a veghea la păstrarea bunurilor cooperativei, de a verifica periodic activitatea economicofinanciară a unităţii, înregistrarea tuturor veniturilor in bani şi în natură, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, rezolvarea cererilor şi sesizărilor membrilor cooperatori de către consiliul de conducere, de a descoperi la timp eventualele lipsuri şi abateri din partea cooperatorilor şi a consiliului de conducere care pot provoca daune avutului obştesc, precum şi luarea unor măsuri pentru înlăturarea lor. In numeroase cooperative agricole de producţie, comisiile de revizie îşi îndeplinesc în bune condiţii sarcinile încredinţate, dînd un preţios ajutor unităţilor agricole în întărirea şi dezvoltarea avutului obştesc. Dacă în majoritatea cooperativelor agricole se ţine o bună evidenţă a bunurilor obşteşti şi a zilelor muncă, dacă fiecare leu este cheltuit cu chibzuinţă, iar obligaţiile contractuale sunt îndeplinite la timp, cererile şi sesizările cooperatorilor sunt rezolvate operativ, toate acestea se datoresc în mare măsură activităţii comisiilor de revizie. Din păcate însă nu în toate unităţile aceste comisii îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile încredinţate de adunarea generală. O mare parte din ele nu-şi cunosc rolul, au o activitate sporadică. Pentru aceasta o vină o poartă şi uniunile cooperatiste care nu au reuşit să le îndrume în suficientă măsură în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, şi ca atare în unele C.A.P. s-au provocat daune avutului obştesc. O analiză mai amplă asupra muncii desfăşurate de comisia de revizie din cooperativa agricolă de producţie din Bogata, raionul Luduş, ne relevă faptul că în primul trimestru din acest an ea a avut o activitate satisfăcătoare. Muncind după un plan dinainte stabilit, cei cinci membri ai ei, în frunte cu Csegedi Carol, preşedinte, au verificat activitatea economică şi financiară a cooperativei agricole. Cu prilejul reviziei efectuate în ziua de 27 martie a. c. de pildă, s-au constatat, pe lingă faptele pozitive şi o serie de neajunsuri în ţinerea evidenţei consumului de furaje, la situaţia mişcărilor de animale etc. Comisia de revizie a constatat că patru purcei nu au fost înregistraţi, iar din efectivul total a lipsit o vacă cu lapte. Membrii comisiei nu s-au mulţumit doar să consemneze în proces-verbal aceste diferenţe, ci au făcut propuneri concrete pentru înlăturarea lipsurilor. Consiliul de conducere (preşedinte Liviu Corla) ţinînd seama de propunerile comisiei de revizie a luat pe loc unele măsuri care au dus la îmbunătăţirea muncii în cooperativă. Pentru munca superficială depusă de îngrijitorii Lăpădat Augustin şi T. Augustin, ei au fost sancţionaţi cu cite două zilemuncă. Bogăţean Romi, Sărăcuţ Vasile au achitat suma de 25,50 lei şi respectiv 17,50 lei reprezentînd contravaloarea unei perii şi a unei găleţi. Brigadierul zootehnist a achitat 48,50 lei reprezentînd contravaloarea a 3 lopeţi şi o cazma, dispărute sau distruse din neglijenţă. La sesizarea cetăţenilor, comisia de revizie a făcut o nouă măsurătoare a grădinilor. Cu acest prilej s-a constatat că unii cetăţeni posedă suprafeţe mai mari de grădină decit era prevăzut în statut. In afară de controalele amintite, în a doua parte a anului, comisia de revizie (compusă din Iosif Moldovan, Halmagiu Iosif, Bîrcea Petru, Bucur Viorel, Carol Csegedi) n-a mai întreprins nimic deosebit sau chiar dacă a întreprins ceva, reviziile efectuate au fost formale. Așa se explică faptul că unii brigadieri au înaintat fișele de pontaj cu 3—4 săptămîni întîrziere; la grajduri se face o mare risipă de furaje (urme de nutreţ de la şire pină la grajduri), conducătorii de atelaje nu acordă atenţia cuvenită îngrijirii şi hrănirii cailor şi a boilor de muncă; zile în şir O.R.V.L.F. Luduş nu a ridicat însemnate cantităţi de legume şi zarzavaturi, provocînd pierderi cooperativei; de asemenea nu s-a urmărit cum se efectuează lucrările de întreţinere a culturilor, cum sunt folosite maşinile şi tractoarele şi altele. Iată deci unde a dus superficialitatea în muncă a comisiei de revizie. Intr-adevăr comisia de revizie din Bogata nu şi-a adus aportul cuvenit — ne spune tov. Csegedi Carol, preşedintele comisiei de revizie. Am lucrat sporadic şi mai mult de unul singur. Cele constatate au fost aduse la cunoştinţa consiliului de conducere, verbal. Ele însă au fost uitate. Astfel că nu s-au luat, în toate cazurile, măsurile necesare. Nu peste multă vreme se va încheia bilanţul veniturilor şi cheltuielilor din C.A.P. Ţinînd seama de acest lucru este necesar a se efectua reviziile cu cea mai mare răspundere. SIMION POPA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 'Vr ,i' Recolta zilei 1 000 de iepuri împuşcaţi A început în regiune noul sezon de vînătoare a iepurilor. Duminică se anunţase o acţiune colectivă. Timpul rece, cu ninsoare în acea dimineaţă, nu i-a împiedicat pe sutele de vînători să se prezinte la start. S-au întîlnit la Icland, Pănet, Fărăgău, Cerghid, Pogăceaua, Sinmărtin etc. După cîteva recomandări ... aveţi grijă, respectaţi etica vînătoreascâ, disciplina, securitatea ,,puşcaşilor“ vecini şi ai gonaşilor, maiştrii de vînătoare Dezideriu Saszet, Ştefan Benke, Teodor Orza, Cizmaru Gheorghe, Virgil Popa, Alexandru Szász au anunţat luarea poziţiei. După toate pregătirile de rigoare şi instructajul privind păstrarea locului, direcţia distanţei de tragere, în ce se trage, vinatul vecinului... Gonaşii au scos iepurii din culcuşuri. De peste cîmpii şi dealuri s-a auzit zvon de glasuri, începuse prima goană. — Uite vine! Un foc şi iepurele a făcut ultima tumbă. Mihály Gáli a împuşcat 7 iepuri, Vicenţiu Tarţa 4, cu toate că au fost la prima vînătoare. La prînz, când toată lumea îşi pregătea gustarea, bobocii în ale vânatului au fost supuşi botezului vînătoresc. S-au prezentat la maistru şi la cel mai vîrstnic participant. Aceştia i-au supus obiceiului, culcîndu-i pe burtă pe ceea ce a vinat, le-au aplicat cinci lovituri, în numele asociaţiei şi a vînătorilor prezenţi... A urmat apoi momentul solemn când li s-a dat titlul de vînători. Vînătorii mai vechi, cu experienţă, s-au străduit să împărtăşească celor noi tainele meseriei. Numărarea a arătat recolta zilei: peste 1.000 de iepuri împuşcaţi. S-au făcut socoteli şi împărţeli, fiecare vînător şi-a luat cu el 1—2 iepuri. Glumele au continuat cu şi mai mare haz. V. MEGHEŞ Pagina a 3-a . din 5 — 6 octombrie Documentele Plenarei C.C. al P.C.H. in dezbatere înaintea întîlnirii de fotbal România — R.F. a Germaniei Stadionul „23 August“ din Capitală va găzdui astăzi, de la ora 14.00, o întîlnire internaţională de fotbal amicală deosebit de importantă: România — R.F. a Germaniei. Jocul suscită un interes deosebit printre amatorii fotbalului din ţara noastră, dornici să vadă la lucru echipa vicecampioană mondială. Oaspeţii au deplasat la Bucureşti cea mai bună formaţie la ora aceasta, din care nu lipsesc renumiţii internaţionali Seeler, Overath şi Beckenbauer. Intîlnirea se anunţă dificilă pentru „ui“-le ţării noastre şi constituie, în acelaşi timp, un bun prilej de verificare a noii formule de atac, în vederea meciului revanşă de la 6 decembrie cu echipa R.D. Germane, din cadrul preliminariilor turneului olimpic. Intre 15 şi 22 decembrie, Agenţia O.N.T. Tg.-Mureş, prin filialele sale din regiune, organizează o excursie la Budapesta, cu trenul. Costul excursiei este 852 lei, plus 205 lei pentru bani de schimb. In capitala R.P. Ungare se vor vizita numeroase obiective de interes turistic, printre care: Stadionul popular, Monumentul Milenarilor, insula Margareta, Bastionul pescarilor, podul cu lanţuri, muntele Gellért, Galeriile In cursul zilei de ieri, antrenorul Angelo Niculescu a anunţat că va utiliza următoarea formaţie: Hajdú, Sătmăreanu, Dumitru Nicolaie, Dan, Mocanu, Ghergheli, Kotzka, Pîrcălab, Dobrin, Ionescu, Kalle. Echipa R.F. a Germaniei va avea următoarea componenţă: Wolter, Patzke, Vogts, Schulz, Weber, Beckenbauer, Ovverath, Libuda, Siemensmeyer, Seeler, Lohr. Staţiile noastre de radio vor transmite, cu începere din jurul orei 14:00, desfăşurarea jocului. De asemenea, amatorii de fotbal vor putea urmări pe micul ecran întregul meci. ★ Tot astăzi, însă la Saarbruken, se întîlnesc într-un meci amical echipele de fotbal (tineret) ale României şi R.F. a Germaniei. (Agerpres) de artă, Grădina zoologică etc. Se vizitează, de asemenea, oraşul Estergom, înscrierile se fac pină la 25 noiembrie. Viitori şoferi profesionişti In cadrul Şcolii de şoferi din Tîrgu-Mureş, zilele trecute a început un nou curs, cu o durată de 6 luni, pentru şoferi profesionişti. La cursuri s-au înscris 358 tineri din regiune. Cu trenul, la Budapesta In întîmpinarea „Săptâmînii economiei" In şcolile din oraşul şi raionul Tg.-Mureş, au loc în aceste zile importante acţiuni pentru dezvoltarea spiritului de economie în rîndul elevilor. In orele de dirigenţie, cadrele didactice vorbesc elevilor despre importanţa economică şi socialeducativă a acţiunii de economisire. Prin afişe, este popularizată „Săptămîna economiei“. La Liceul „Unirea“ din Tg.Mureş, prin activitatea desfăşurată de profesoara Ana Şelariu, un mare număr de elevi au devenit depunători la C.E.C. Se evidenţiază clasele a V-a C, a Vl-a B şi a VIII-a C, în care peste 90 la sută din elevi sunt depunători la C.E.C. pe foi şi timbre de economii sau alte instrumente de economisire. Acţiuni importante au fost întreprinse şi la Liceul nr. 4. Din iniţiativa profesoarei Iri- Ina Fărcaş, aici s-a pornit o mare acţiune de economisire în rîndul elevilor, în vederea organizării în vacanţă a unei excursii prin ţară. Asemenea acţiuni s-au organizat şi la Liceul Bolyai, la şcolile nr. 1, nr. 5, nr. 9 şi altele. In majoritatea şcolilor din oraşul şi raionul Tg.-Mureş, profesorii şi-au propus ca pină la sfirşitul „Săptămînii economiei‘‘ să dea elevilor compuneri pe teme privind economisirea la C.E.C. şi să antreneze un număr cît mai mare de elevi la concursul „Rebus“ dotat cu premii, concurs organizat de revista „Rebus1“ în colaborare cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Rebusul privind „Săptămâna economiei“ va apare în revista Cutezătorii nr. 8. Pentru Centrul şcolar minier La Bălan s-a început construcţia unui local pentru Centrul şcolar minier. Investiţiile alocate pentru acest obiectiv însumează 13 milioane de lei. Localul va dispune de 8 săli de clasă, laborator, club, sală de gimnastică şi un cămin cu o capacitate de 500 locuri. I nerecunoscător De cînd a apărut societatea omenească, celor cu părul nins datorită vîrstei semenii lor le poartă respect. Experienţa dobîndită în viaţă, anii de muncă trăiţi, conferă acestor oameni ţinuta demnităţii şi înţelepciunii. Adesea vedem în parcuri un aparent contrast: ea sau el, împovăraţi de ani, alături de el sau ea — abia de-o şchioapă — nepoţeii. Bunicii supraveghează cu afecţiune nepoţeii, le îndrumă primii paşi. Sînt doar copiii copiilor lor. Cei mici simt dragostea cu care sînt învăluiţi de bunici şi de aceea nu pare nimănui ciudat cînd nepoţelul arată bunicilor mai mult ataşament decît propriilor săi părinţi. Recunoştinţa copilului faţă de părinţii săi care l-au crescut şi educat, se manifestă abia mai târziu, atunci cînd, nemaiavînd nevoie de ajutorul celor ce i-au dat viaţă, poate să înapoieze ceva din ceea ce au primit în copilărie. Acum şi el are posibilitatea să ajute pe bătrînii care au ajuns la nevoie. De multe ori părinţii, ajunşi bunici, au nevoie nu atît de sprijin material, cît de recunoştinţa copiilor lor care au devenit la rîndul lor părinţi. Este penibil de calificat atitudinea celor care uită de respectul datorat propriilor lor părinţi. ... Rozalia Kocsis este adusă de spate, merge încet, purtând pe umeri povara celor 70 de ani. A muncit în viaţa ei mult. Cei din satul Corneşti, raionul Tîrnăveni, o cunosc ca pe o femeie demnă şi cinstită, care şi-a crescut cu grijă băiatul, pe Ferenc. A rămas văduvă cînd băiatul avea doar ciţiva ani. Ajunsă la vârsta cînd nu mai poate lucra, Rozalia Kocsis spera să se bucure de liniştea plăcută a unui cămin alături de familia fiului său şi de nepoţica ei, Irina. Dezamăgirea i-a fost însă cruntă. Deşi se ocupă cu râvnă de treburile gospodăreşti in casa ei, unde a permis şi familiei băiatului său să locuiască, Ferenc şi soţia lui se simt incomodaţi de prezenţa bătrinei. Ea ocupă o singură cameră, dar în concepţia familiei fiului său aceasta era „prea mult“ pentru dînsa. „Bătrîna poate să stea şi în bucătărie”, — gândeau ei. „Mâncarea este mai bine să fie consumată numai de cei tineri, bătrîna poate trăi şi fără să mănânce". Aşa se face că în una din zile, cînd Rozalia Kocsis a cerut să i se dea şi ei o bucată din carnea pe care fiul şi nora o consumau cu poftă, a primit... cîteva bucăţi de oase. — Ce să mă fac oare acum — ne spune bătrînica îndurerată — cum să mai trăiesc? Rozalia Kocsis a fost îndrumată să acţioneze conform drepturilor ce-i sînt conferite de lege. Poate că băiatul ei. Kocsis Ferenc, va mai cugeta asupra atitudinii sale şi cu puţin efort se va imagina peste cîţiva ani în situaţia mamei sale. MIRCEA PAŞCU jurist i VIs AVIsAi Avancronica muzicală Concertul de azi al Filarmonicii de stat din Tîrgu-Mureş va fi dirijat de Timoftei Gurtovoi din Chişinău, avînd ca solist pe violoncelistul Tsuyoshi Tsutsumi, din Japonia. Cu toată tinereţea sa (născut in 1942 la Tokio), Tsutsumi s-a afirmat ca un violoncelist de talent, obţinînd mai multe premii I şi II la diferite concursuri internaţionale, precum şi premiul special la concursul „Mainichi Music“ din Tokio, cea mai înaltă competiţie muzicală din Japonia. După studii strălucite în oraşul natal, le-a continuat în Statele Unite ale Americii, apoi a întreprins numeroase turnee în mai toate țările Europei. Prima piesă a concertului este ,,Suita moldovenească" de Nicolae Peiko, o lucrare în care diferite melodii cu caracter popular moldovenesc se împletesc într-un limbaj unitar, ceea ce îi dau lucrării un pronunţat caracter de originalitate. Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră de Dvorak, cu care continuă programul, este o lucrare scrisă de compozitor în anii petrecuţi in S.U.A., in care dorul nestins de patrie vibrează în multe melodii ale piesei. In încheiere va fi audiată „Simfonia a IV-a de Ceaikovski. Fără să aibă un program, bine definit. Simfonia este totuşi o lucrare programatică, fiind vorba de un programatism subiectiv, de o lucrare liric-subiectivă, deoarece compozitorul înalţă trăirile sale lăuntrice pină la nivelul generalizării.