Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)

1967-11-22 / nr. 275

TEAUARO -Orcan­ul Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX, Nr. 275 (3.009) Miercuri, 22 noiembrie 1967 4 pagini 25 bani CREDITAREA VIZEAZĂ PRODUCŢIA, NU STOCURILE SUPRANORMATIVE Pe rata creşterii e­­ficacităţii economice In toate întreprinde­rile, un element deo­sebit de important îl constituie preocupa­rea permanentă in direcţia existenţei u­­nui stoc de materii şi materiale conform normativelor. In a­­cest sens este bine­cunoscut faptul că existenţa supranor­­mativelor duce la im­portante imobilizări de rezerve materiale şi băneşti, ce atrag la rindul lor plăţi neeconomicoase de prisos, (dobînzi pena­lizatoare) care încar­că nejustificat pre­ţul de cost. Referindu-ne la în­treprinderile din ra­ionul Luduș, se poa­te spune că in gene­ral în acest an a e­­xistat preocupare pentru reducerea sto­curilor supranormati­­ve. Dovadă este fap­tul că de la imobili­zări în valoare de 3.832.000 de lei exis­tente la data de 31. XII. 1966, s-a ajuns ca la 30 iunie a. c. acestea să scadă sim­ţitor pină la 300.000 lei. O dată reduse su­­pranormativele la ni­velul arătat, a apă­rut automulţumirea. Dovadă este faptul că la sfirşitul trimes­trului III, o singură întreprindere — I.R.I.L. Luduş — a­­vea in magazie un surplus de materii prime ce se ridica la 477.000 lei. Dacă ma­joritatea întreprinde­rilor s-au preocupat de lichidarea stocu­rilor, unele n-au a­­cordat aceeaşi im­portanţă prevenirii a­­pariţiei unor noi de­păşiri. Or, este bine­cunoscut faptul că o dată create, aceste stocuri sunt foarte greu de lichidat. De fapt, la I.R.I.L. ase­menea fenomene ne­gative legate de ne­­folosirea în produc­ţie a fondurilor, nu este ceva nou. Imobi­lizările au fost in permanenţă la un ni­vel ridicat, ceea ce a atras importante îm­prumuturi restante, purtătoare ale dobîn­­zilor penalizatoare. Nu mai departe decit în acest an, împru­muturile restante s-au menţinut în per­manenţă la o jumă­tate de milion de lei. Aşa se face că din cauza unei slabe gos­podăriri a mijloace­lor băneşti, fapt ce-şi găseşte cea mai plau­zibilă expresie in a­­provizionările nera­ţionale — peste nece­sarul producţiei — în primele trei tri­mestre s-au plătit de către această între­prindere circa 40.000 de lei. Din total stocuri supranormative exis­tente la sfirşitul lui septembrie ponderea este deţinută de che­resteaua de diferite esenţe şi de tabla neagră. Deşi conform normativelor necesa­rul de tablă­ neagră este de două tone, u­­nitatea s-a aprovizio­nat dintr-o dată cu 10 tone. Cu o aseme­nea cantitate se asi­gură nevoile produc­ţiei pentru un an în­treg. Intr-un fel „bi­ne gîndit“. De ce per­sonalul care se ocu­pă cu aprovizionarea să aibă periodic de-a face cu perfectarea livrării la termen de către furnizor a unor materiale necesare producţiei. Este vor­ba aici, de o jude­cată pripită, dictată de comoditate şi ca­re se reflectă în acti­vitatea de ansamblu a întreprinderii prin creşterea cheltuieli­lor de producţie, ceea ce atrage după sine reducerea volumului de economii. Cauzele care au determinat formarea stocurilor amintite, rezidă în lipsa de control din partea conducerii u­­nităţii. La I.R.I.L. su­veran în aprovizio­nare este numai şe­ful acestui serviciu. Pentru a ieşi din impas, la sfirşitul tri­mestrului III s-a ce­rut forului tutelar re­partizarea de plafoa­ne, urmînd ca stocu­rile respective să fie creditate de bancă. Conform legislaţiei in vigoare însă credite­le nu se acordă pen­tru astfel de stocuri, ci pentru acelea care sunt necesare produc­ţiei curente. Starea de lucruri consemnată la I.R.I.L. Luduş este în primul rind rezultatul slabei gospodăriri a mijloa­celor materiale şi bă­neşti de către con­ducerea întreprinde­rii. Dar forul tutelar — Sfatul popular re­gional, secţia indus­trie locală — a făcut oare vreun pas pen­tru a reglementa o situaţie care de acum avea rădăcini adinei? Conform H.C.M. 116 1982 în cazuri de ge­nul celor semnalate la I.R.I.L. forul tu­telar are dreptul şi este chiar obligat să ia măsuri de sancţio­nare. Contrar acestor reglementări şi cul­mea de altfel, forul tutelar a premiat în mod excepţional pe trimestrul II a. c. din fondul de 0,1 la sută pe conducătorul uni­tăţii, şeful serviciu­lui plan şi chiar pe şeful serviciului a­­provizionare-desface­­re. Plecînd de la sta­rea actuală a lucru­rilor, este cazul să se ia măsuri urgente pentru lichidarea sto­curilor supranorma­­tive şi a tuturor de­ficienţelor ce le au aceşti slabi gospodari care au primit spre administrare fon­duri ale statului şi nu particulare. PUIA VIRGIL sef serviciu credite V.S. Banca Naţională — filiala Luduş PRINTRE CEI MAI DESTOINICI LUCRATORI AI DEPOZI­TULUI DE BUSTENI DIN ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA TOPLITA SE AFLA SI MOTORISTUL VICTOR MOLDOVAN. DEPĂŞIRILE SALE MEDII LUNARE ALE SARCINILOR A­­SUMATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA ATING PROCEN- I­ TUL DE 15, ECHIVALÎND CU 15—17 M3 BUŞTENI SECŢIO­NAŢI. Comisiile de revizie în exercitarea funcţiunii Comisia de revizie din coo­perativa agricolă de producţie, aleasă pe timp de doi ani de adunarea generală a coopera­torilor, căreia îi este subordo­nată, joacă un rol important în dezvoltarea şi apărarea a­­vutului obştesc. Ea are sarci­na de mare răspundere de a veghea la păstrarea bunurilor cooperativei, de a verifica pe­riodic activitatea economico­­financiară a unităţii, înregis­trarea tuturor veniturilor in bani şi în natură, respectarea regulilor de efectuare a chel­tuielilor, rezolvarea cererilor şi sesizărilor membrilor coo­peratori de către consiliul de conducere, de a descoperi la timp eventualele lipsuri şi a­­bateri din partea cooperatori­lor şi a consiliului de condu­cere care pot provoca daune avutului obştesc, precum şi luarea unor măsuri pentru în­lăturarea lor. In numeroase cooperative agricole de producţie, comi­siile de revizie îşi­ îndeplinesc în bune condiţii sarcinile în­credinţate, dînd un preţios ajutor unităţilor agricole în întărirea şi dezvoltarea avu­tului obştesc. Dacă în majo­ritatea cooperativelor agricole se ţine o bună evidenţă a bu­nurilor obşteşti şi a zilelor muncă, dacă fiecare leu este cheltuit cu chibzuinţă, iar o­­bligaţiile contractuale sunt în­deplinite la timp, cererile şi sesizările cooperatorilor sunt rezolvate operativ, toate aces­tea se datoresc în mare mă­sură activităţii comisiilor de revizie. Din păcate însă nu în toate unităţile aceste comisii îşi îndeplinesc cu cinste sarci­nile încredinţate de adunarea generală. O mare parte din ele nu-şi cunosc rolul, au o activitate sporadică. Pentru aceasta o vină o poartă şi u­niunile cooperatiste care nu au reuşit să le îndrume în suficientă măsură în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, şi ca atare în unele C.A.P. s-au provocat daune avutului obştesc. O analiză mai amplă asupra muncii desfăşurate de comisia de revizie din cooperativa a­­gricolă de producţie din Bo­gata, raionul Luduş, ne relevă faptul că în primul trimestru din acest an ea a avut o ac­tivitate satisfăcătoare. Mun­cind după un plan dinainte stabilit, cei cinci membri ai ei, în frunte cu Csegedi Carol, preşedinte, au verificat acti­vitatea economică şi financia­ră a cooperativei agricole. Cu prilejul reviziei efectuate în ziua de 27 martie a. c. de pildă, s-au constatat, pe lingă faptele pozitive şi o serie de neajunsuri în ţinerea eviden­ţei consumului de furaje, la situaţia mişcărilor de animale etc. Comisia de revizie a constatat că patru purcei nu au fost înregistraţi, iar din e­­fectivul total a lipsit o vacă cu lapte. Membrii comisiei nu s-au mulţumit doar să con­semneze în proces-verbal a­­ceste diferenţe, ci au făcut propuneri concrete pentru în­lăturarea lipsurilor. Consiliul de conducere (preşedinte Li­­viu Corla) ţinînd seama de propunerile comisiei de revi­zie a luat pe loc unele măsuri care au dus la îmbunătăţirea muncii în cooperativă. Pentru munca superficială depusă de îngrijitorii Lăpădat Augustin şi T. Augustin, ei au fost sancţionaţi cu cite două zile­­muncă. Bogăţean Romi, Sără­cuţ Vasile au achitat suma de 25,50 lei şi respectiv 17,50 lei reprezentînd contravaloarea unei perii şi a unei găleţi. Brigadierul zootehnist a achi­tat 48,50 lei reprezentînd contravaloarea a 3 lopeţi şi o cazma, dispărute sau distruse din neglijenţă. La sesizarea cetăţenilor, co­misia de revizie a făcut o nouă măsurătoare a grădini­lor. Cu acest prilej s-a con­statat că unii cetăţeni posedă suprafeţe mai mari de grădi­nă decit era prevăzut în sta­tut. In afară de controalele a­­mintite, în a doua parte a anului, comisia de revizie (compusă din Iosif Moldovan, Halmagiu Iosif, Bîrcea Petru, Bucur Viorel, Carol Csegedi) n-a mai întreprins nimic deo­sebit sau chiar dacă a între­prins ceva, reviziile efectuate au fost formale. Așa se expli­că faptul că unii brigadieri au înaintat fișele de pontaj cu 3—4 săptămîni întîrziere; la grajduri se face o mare risipă de furaje (urme de nutreţ de la şire pină la grajduri), con­ducătorii de atelaje nu acordă atenţia cuvenită îngrijirii şi hrănirii cailor şi a boilor de muncă; zile în şir O.R.V.L.F. Luduş nu a ridicat însemnate cantităţi de legume şi zarza­vaturi, provocînd pierderi cooperativei; de asemenea nu s-a urmărit cum se efectuea­ză lucrările de întreţinere a culturilor, cum sunt folosite maşinile şi tractoarele şi alte­le. Iată deci unde a dus su­perficialitatea în muncă a comisiei de revizie. Intr-adevăr comisia de re­vizie din Bogata nu şi-a adus aportul cuvenit — ne spune tov. Csegedi Carol, preşedin­tele comisiei de revizie. Am lucrat sporadic şi mai mult de unul singur. Ce­le constatate au fost a­­duse la cunoştinţa consiliu­lui de conducere, verbal. Ele însă au fost uitate. Astfel că nu s-au luat, în toate cazuri­le, măsurile necesare. Nu pes­te multă vreme se va încheia bilanţul veniturilor şi cheltu­ielilor din C.A.P. Ţinînd sea­ma de acest lucru este nece­sar a se efectua reviziile cu cea mai mare răspundere. SIMION POPA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 'Vr­ ,­i' Recolta zilei 1 000 de iepuri împuşcaţi A început în regiune noul sezon de vînătoare a iepurilor. Duminică se anunţase o acţiu­ne colectivă. Timpul rece, cu ninsoare în acea dimineaţă, nu i-a împiedicat pe sutele de vînători să se prezinte la start. S-au întîlnit la Icland, Pănet, Fărăgău, Cerghid, Pogăceaua, Sinmărtin etc. După cîteva re­comandări ... aveţi grijă, respectaţi etica vînătoreascâ, disciplina, securitatea ,,puşcaşi­lor“ vecini şi ai gonaşilor, maiştrii de vînătoare Dezideriu Saszet, Ştefan Benke, Teodor Orza, Cizmaru Gheorghe, Vir­gil Popa, Alexandru Szász au anunţat luarea poziţiei. După toate pregătirile de rigoare şi instructajul privind păstrarea locului, direcţia distanţei de tragere, în ce se trage, vinatul vecinului... Gonaşii au scos iepurii din culcuşuri. De peste cîmpii şi dealuri s-a auzit zvon de glasuri, începuse prima goană. — Uite vine! Un foc şi iepurele a făcut ultima tumbă. Mihály Gáli a împuşcat 7 iepuri, Vicenţiu Tarţa 4, cu toate că au fost la prima vînătoare. La prînz, când toată lumea îşi pregătea gustarea, bobocii în ale vâna­tului au fost supuşi botezului vînătoresc. S-au prezentat la maistru şi la cel mai vîrstnic participant. Aceştia i-au su­pus obiceiului, culcîndu-i pe burtă pe ceea ce a vinat, le-au aplicat cinci lovituri, în nume­le asociaţiei şi a vînătorilor prezenţi... A urmat apoi mo­mentul solemn când li s-a dat titlul de vînători. Vînătorii mai vechi, cu experienţă, s-au străduit să împărtăşească celor noi tainele meseriei. Numărarea a arătat recolta zilei: peste 1.000 de iepuri îm­puşcaţi. S-au făcut socoteli şi împărţeli, fiecare vînător şi-a luat cu el 1—2 iepuri. Glumele au continuat cu şi mai mare haz. V. MEGHEŞ Pagina a 3-a . din 5 — 6 octombrie Documentele Plenarei C.C. al P.C.H. in dezbatere înaintea întîlnirii de fotbal România — R.F. a Germaniei Stadionul „23 August“ din Capitală va găzdui astăzi, de la ora 14.00, o întîlnire inter­naţională de fotbal amicală deosebit de importantă: Româ­nia — R.F. a Germaniei. Jocul suscită un interes deosebit printre amatorii fotbalului din ţara noastră, dornici să vadă la lucru echipa vicecampioană mondială. Oaspeţii au depla­sat la Bucureşti cea mai bună formaţie la ora aceasta, din ca­re nu lipsesc renumiţii inter­naţionali Seeler, Overath şi Beckenbauer. Intîlnirea se a­­nunţă dificilă pentru „ui“-le ţării noastre şi constituie, în acelaşi timp, un bun prilej de verificare a noii formule de atac, în vederea meciului re­vanşă de la 6 decembrie cu e­­chipa R.D. Germane, din ca­drul preliminariilor turneului olimpic. Intre 15 şi 22 decembrie, A­­genţia O.N.T. Tg.-Mureş, prin filialele sale din regiune, orga­nizează o excursie la Budapesta, cu trenul. Costul excursiei es­te 852 lei, plus 205 lei pentru bani de schimb. In capitala R.P. Ungare se vor vizita nu­meroase obiective de interes turistic, printre care: Stadionul popular, Monumentul Milena­rilor, insula Margareta, Bas­tionul pescarilor, podul cu lan­ţuri, muntele Gellért, Galeriile In cursul zilei de ieri, antre­norul Angelo Niculescu a anun­ţat că va utiliza următoarea formaţie: Hajdú, Sătmăreanu, Dumitru Nicolaie, Dan, Moca­­nu, Ghergheli, Kotzka, Pîrcă­­lab, Dobrin, Ionescu, Kalle. Echipa R.F. a Germaniei va avea următoarea componenţă: Wolter, Patzke, Vogts, Schulz, Weber, Beckenbauer, Ovverath, Libuda, Siemensmeyer, Seeler, Lohr. Staţiile noastre de radio vor transmite, cu începere din ju­rul orei 14:00, desfăşurarea jo­cului. De asemenea, amatorii de fotbal vor putea urmări pe micul ecran întregul meci. ★ Tot astăzi, însă la Saarbru­­ken, se întîlnesc într-un meci amical echipele de fotbal (tine­ret) ale României şi R.F. a Germaniei. (Agerpres) de artă, Grădina zoologică etc. Se vizitează, de asemenea, ora­şul Estergom, înscrierile se fac pină la 25 noiembrie. Viitori şoferi profesionişti In cadrul Şcolii de şoferi din Tîrgu-Mureş, zilele trecute a început un nou curs, cu o du­rată de 6 luni, pentru şoferi profesionişti. La cursuri s-au înscris 358 tineri din regiune. Cu trenul, la Budapesta In întîmpinarea „Săptâmînii economiei" In şcolile din oraşul şi raio­nul Tg.-Mureş, au loc în aces­te zile importante acţiuni pen­tru dezvoltarea spiritului de economie în rîndul elevilor. In orele de dirigenţie, cadrele di­dactice vorbesc elevilor despre importanţa economică şi social­­educativă a acţiunii de econo­misire. Prin afişe, este popu­larizată „Săptămîna econo­miei“. La Liceul „Unirea“ din Tg.­­Mureş, prin activitatea desfă­şurată de profesoara Ana Şe­­lariu, un mare număr de elevi au devenit depunători la C.E.C. Se evidenţiază clasele a V-a C, a Vl-a B şi a VIII-a C, în ca­re peste 90 la sută din elevi sunt depunători la C.E.C. pe foi şi timbre de economii sau alte instrumente de economi­sire. Acţiuni importante au fost­­ întreprinse şi la Liceul nr. 4.­­ Din iniţiativa profesoarei Iri- I­na Fărcaş, aici s-a pornit o­­ mare acţiune de economisire­­ în rîndul elevilor, în vederea­­ organizării în vacanţă a unei­­ excursii prin ţară. Asemenea­­ acţiuni s-au organizat şi la Li­ceul Bolyai, la şcolile nr. 1, nr. 5, nr. 9 şi altele. In majoritatea şcolilor din oraşul şi raionul Tg.-Mureş, profesorii şi-au propus ca pină la sfirşitul „Săptămînii econo­­miei‘‘ să dea elevilor compu­neri pe teme privind economi­sirea la C.E.C. şi să antreneze un număr cît mai mare de e­­levi la concursul „Rebus“ do­tat cu premii, concurs organi­zat de revista „Rebus1“ în cola­borare cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Rebusul pri­vind „Săptămâna economiei“ va apare în revista Cutezătorii nr. 8. Pentru Centrul şcolar minier La Bălan s-a început con­strucţia unui local pentru Cen­trul şcolar minier. Investiţiile alocate pentru acest obiectiv însumează 13 milioane de lei. Localul va dispune de 8 săli de clasă, laborator, club, sală de gimnastică şi un cămin cu o capacitate de 500 locuri.­­ I­­ nerecunoscător De cînd a apărut societatea omenească, celor cu părul nins datorită vîrstei semenii lor le poartă respect. Experienţa do­­bîndită în viaţă, anii de mun­că trăiţi, conferă acestor oa­meni ţinuta demnităţii şi înţe­lepciunii. Adesea vedem în parcuri un aparent contrast: ea sau el, împovăraţi de ani, alături de el sau ea — abia de-o şchioapă — nepoţeii. Bu­nicii supraveghează cu afecţiu­ne nepoţeii, le îndrumă primii paşi. Sînt doar copiii copiilor lor. Cei mici simt dragostea cu care sînt învăluiţi de bu­nici şi de aceea nu pare ni­mănui ciudat cînd nepoţelul arată bunicilor mai mult ata­şament decît propriilor săi pă­rinţi. Recunoştinţa copilului faţă de părinţii săi care l-au crescut şi educat, se manifestă abia mai târziu, atunci cînd, nemai­­avînd nevoie de ajutorul celor ce i-au dat viaţă, poate să îna­poieze ceva din ceea ce au primit în copilărie. Acum şi el are posibilitatea să ajute pe bătrînii care au ajuns la ne­voie. De multe ori părinţii, ajunşi bunici, au nevoie nu atît de sprijin material, cît de recu­noştinţa copiilor lor care au devenit la rîndul lor părinţi. Este penibil de calificat ati­tudinea celor care uită de res­pectul datorat propriilor lor părinţi. ... Rozalia Kocsis este adu­să de spate, merge încet, pur­tând pe umeri povara celor 70 de ani. A muncit în viaţa ei mult. Cei din satul Corneşti, raionul Tîrnăveni, o cunosc ca pe o femeie demnă şi cin­stită, care şi-a crescut cu grijă băiatul, pe Ferenc. A rămas văduvă cînd băiatul avea doar ciţiva ani. Ajunsă la vârsta cînd nu mai poate lucra, Roza­lia Kocsis spera să se bucure de liniştea plăcută a unui că­min alături de familia fiului său şi de nepoţica ei, Irina. Dezamăgirea i-a fost însă cruntă. Deşi se ocupă cu râvnă de treburile gospodăreşti in casa ei, unde a permis şi fa­miliei băiatului său să locuias­că, Ferenc şi soţia lui se simt incomodaţi de prezenţa bătri­­nei. Ea ocupă o singură cameră, dar în concepţia familiei fiului său aceasta era „prea mult“ pentru dînsa. „Bătrîna poate să stea şi în bucătărie”, — gândeau ei. „Mâncarea este mai bine să fie consumată nu­mai de cei tineri, bătrîna poa­te trăi şi fără să mănânce". Aşa se face că în una din zile, cînd Rozalia Kocsis a cerut să i se dea şi ei o bucată din carnea pe care fiul şi nora o consumau cu poftă, a primit... cîteva bucăţi de oase. — Ce să mă fac oare acum — ne spune bătrînica îndure­rată — cum să mai trăiesc? Rozalia Kocsis a fost îndru­mată să acţioneze conform drepturilor ce-i sînt conferite de lege. Poate că băiatul ei­. Kocsis Ferenc, va mai cugeta asupra atitudinii sale şi cu puţin efort se va imagina peste cîţiva ani în situaţia mamei sale. MIRCEA PAŞC­U jurist i V­Is AV­I­s­A­i Avancronica muzicală Concertul de azi al Filarmo­nicii de stat din Tîrgu-Mureş va fi dirijat de Timoftei Gurto­­voi din Chişinău, avînd ca so­list pe violoncelistul Tsuyoshi Tsutsumi, din Japonia. Cu toată tinereţea sa (născut in 1942 la Tokio), Tsutsumi s-a afirmat ca un violoncelist de talent, obţinînd mai multe premii I şi II la diferite con­cursuri internaţionale, precum şi premiul special la concursul „Mainichi Music“ din Tokio, cea mai înaltă competiţie mu­zicală din Japonia. După studii strălucite în oraşul natal, le-a continuat în Statele Unite ale Americii, apoi a întreprins nu­meroase turnee în mai toate țările Europei. Prima piesă a concertului este ,,Suita moldovenească" de Nicolae Peiko, o lucrare în care diferite melodii cu carac­ter popular moldovenesc se împletesc într-un limbaj uni­tar, ceea ce îi dau lucrării un pronunţat caracter de origina­litate. Concertul în si minor pen­tru violoncel şi orchestră de Dvorak, cu care continuă pro­gramul, este o lucrare scrisă de compozitor în anii petrecuţi in S.U.A., in care dorul ne­stins de patrie vibrează în multe melodii ale piesei. In încheiere va fi audiată „Simfonia a IV-a de Ceaikov­­ski. Fără să aibă un program, bine definit. Simfonia este to­tuşi o lucrare programatică, fiind vorba de un programa­­tism subiectiv, de o lucrare liric-subiectivă, deoarece com­pozitorul înalţă trăirile sale lăuntrice pină la nivelul ge­neralizării.

Next