Steaua Roşie, ianuarie 1968 (Anul 19, nr. 1-25)

1968-01-03 / nr. 1

H PAGINA 2 STEAUA ROȘIE FAŢADA NOII CLĂDIRI A ÎNTREPRINDERII PENTRU AUSTRIA UŞOARA DIN TG.-MURES IN­ După un an de la aplicarea sistemului unic de pensionare După cum se ştie, la 1 ianua­rie 1967 s-a trecut la achitarea pensiilor de bătrâneţe, de boală etc. pentru ţăranii cooperatori. Trecerea la aplicarea unui sis­tem unic de pensionare consti­tuie o mare realizare înfăptuită sub conducerea Partidului Co­munist Român, această impor­tantă problemă socială găsin­­­­du-şi în ţara noastră o rezolva­re corespunzătoare, prin grija partidului şi statului pentru a­­sigurarea unei bătrâneţi liniştite tuturor cetăţenilor patriei. S-a încheiat, deci, un an de cînd ţă­ranii cooperatori beneficiază de pensii. In regiunea noastră au beneficiat de pensii de bătrîne­­ţe, de incapacitate de muncă sau de urmaşi peste 70.600 de per­soane, achitîndu-se, în 12 luni, pensii în valoare de peste 34.200.000 lei. In anul viitor, prin împlinirea vîrstei de pensionare, vor bene­ficia de pensie şi alţi ţărani cooperatori. S-a prevăzut ca in anul 1968 în regiunea noastră să se achite pensii în valoare de 38 milioane de lei. Marile aniversări din anul acesta — în atenţia cercetătorilor ştiinţifici In cursul unei convorbiri cu Simion Fuchs, şeful secţiei de istorie a Centrului de istorie, filologie şi istoria artei — uni­tate care funcţionează în cadrul Bazei de cercetări din Tg.-Mu­­reş a Academiei Republicii So­cialiste România, ni s-au comu­nicat cîteva amănunte interesan­te privind activitatea secţiei. _ Pe lingă preocupările prin­cipale de pînă acum privind is­toria contemporană — ne-a re­latat interlocutorul nostru — în prezent ne îndreptăm atenţia şi spre istoria modernă şi me­die, urmînd ca în viitor să ne ocupăm şi cu istoria veche. Importantele aniversări ce vor avea loc în anul 1968 constituie, desigur, pentru noi prilejul unor studii şi cercetări intense. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la unirea Transilva­niei cu România. In legătură cu acest eveniment, se studiază, de pildă, activitatea consiliilor na­ţionale român şi maghiar din fostul judeţ Mureş-Turda şi, e­­vident, mişcările muncitoreşti şi ţărăneşti din această perioa­dă. In cadrul acestei lucrări (autor: Simion Fuchs), se va releva personalitatea eminentu­lui om de ştiinţă progresist din Tg.-Mureş, dr. ANDREI AN­­TALFFY, vajnic luptător pentru înfrăţirea naţionalităţilor con­locuitoare cu poporul român. O altă aniversare şi anume 120 de ani de la istorica adunare de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj din 1848 va constitui de aseme­nea obiectul unor cercetări. Cercetătorul Valeriu Niţu se preocupă de studiul activităţii unor personalităţi de seamă ca TIMOTEI CIPARIU, mare­ om de cultură. . Cercetătorul Gheorghe Bozodi, la rîndul său, cu un colectiv de la Cluj lucrează la redactarea u­­nor volume cuprinzîrid documen­tele revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Desigur, activitatea secţiei nu se limitează la tematica ofer­tei de aniversări. Subiectul investigaţiilor­­ cer­cetătorului Ladislau Kocziany il constituie, de pildă, memorialistului TOMA BORSOS din Tg.-Mureş (1566—1634), emi­sar la Poarta otomană şi­ autor al unor memorii cuprinzînd e­­venimente din trecutul Transil­vaniei şi Ţării Româneşti. Cercetătorul ştiinţific Ioan Chiorean studiază activitatea grupului de participanţi români la mişcarea de rezistenţă şi a ziarului ,,La Roumanie Libre , organ al rezistenţei antifasciste a românilor din Franţa, iar Gri­­gore Ploeşteanu cercetează date­le privind activitatea doctorului iluminist PAUL VASICI, fost in­spector şcolar în Transilvania sub regimul habsburgic absolu­tist. Cercetătorul ştiinţific Ma­ria Turza, îşi continuă investiga­ţiile privind istoria presei mun­citoreşti antifasciste, cu care contribuie la elaborarea mono­grafiei în mai multe volume: „Presa muncitorească şi socia­listă din România". Cercetătorul A. Dankanits se preocupă cu istoria umanismu­lui în Transilvania, avînd în a­­cest scop bogate sarse de do­cumentare la biblioteca Teleki- Bolyai, din localitate. Consemnat de : ST. IZSÁK Croazieră intercontinentală Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române Ta­rom, care, în baza unui contract al Companiei române de navigaţie cu Societatea de turism „Geister” — R. F. a Germaniei a efectuat o croazieră intercontinentală­ de a­­proape 34.000 km, s-a reîntors în ţară. Itinerarul celor două săptămâni, cît a durat cursa, a cuprins nume­roase ţări, printre care Grecia, Li­ban, Turcia, Egipt India, Singapo­re şi Hong-Kong. (Agerpres) O acţiune importantă Potrivit unei recente hotărîri a Consiliului de Miniştri, între 3 şi 10 ianuarie 1968 pe întreg terito­riul ţării se desfăşoară recensă­­mîntul animalelor domestice. Recensămîntul animalelor se impune şi în acest an datorită importanţei pe care o prezintă sectorul zootehnic în ramura producţiei agricole, în dezvolta­rea ascendentă a întregii econo­mii naţionale. Sunt necesare date exacte, complete şi certe asupra numărului, structurii şi dinami­cii efectivelor de animale, pentru întocmirea documentelor şi stu­diilor economice în vederea ur­măririi realizării sarcinilor stabi­lite de Congresul al IX-lea al P.C.R. în domeniul creșterii ani­malelor. Recensămîntul se efectuează în toate categoriile de gospodării, atlt în mediul rural cît și în me­diul urban, asupra întregului e­­fectiv existent la 3 ianuarie 1968. In comunele rurale se înscriu în formularele de recensământ toa­te gospodăriile, indiferent dacă au sau nu animale, iar la oraşe numai gospodăriile care posedă animale din speciile ce se recen­zează. De asemenea, se înregis­trează şi efectivele de animale e­xistente în unităţile agricole so­cialiste şi în toate unităţile ne­agricole care posedă animale. Sunt supuse înregistrării ani­malele din speciile: bovine, caba­line, porcine, ovine, caprine ie­puri de casă, păsări şi familii de albine. Organizarea şi executarea lu­crărilor de recenzare revin comi­tetelor executive ale sfaturilor populare, care răspund de înre­gistrarea întregului efectiv de a­­nimale, de respectarea termene­lor și exactitatea datelor înscrise, îndrumarea metodologică a lu­crărilor de recensămînt, cen­tralizarea datelor pe raion, regiu­ne se asigură de Direcţia regiona­lă de statistică şi organele sale teritoriale. Pentru buna desfăşurare a lu­crărilor, pe plan local, s-au con­stituit comisii de recensămînt regională, raionale, orăşeneşti şi comunale. La fel au fost selec­ţionate pe plan regional 1.330 de persoane care au mai luat parte la asemenea activităţi şi care au dat dovadă de conştiinciozitate şi simţ de răspundere în executarea lucrărilor. O înregistrare ştiinţifică şi e­­xactă a situaţiei efectivului de animale necesită stabilirea aşa numitului „moment critic" al re­­censămîntului. Aceasta înseamnă că toate operaţiile de înregistra­re în perioada 3—10 ianuarie se vor referi la situaţia existentă la data de 3 ianuarie 1968, ora 8 dimineaţa. Ca urmare, tineretul animal născut după 3 ianuarie 1968 nu se înregistrează, în schimb animalele sacrificate, moarte după această dată se vor înscrie în formulare. Se vor în­registra, la fel, animalele exis­tente în transport pe C.F.R. sau, cu autovehicule, în tîrguri etc. Completarea formularelor de recensămînt în toate categoriile de gospodării particulare se face prin vizitarea lor și prin numă­rarea obligatorie a animalelor în prezenţa unui membru adult din gospodărie. In unităţile socialis­te recenzarea se efectuează de către personalul acestora, recen­­zorului şef revenindu-i sarcina de a verifica pe teren datele înscri­se, în prezenţa unui membru al comisiei comunale (orăşeneşti) de recensămînt, a unui reprezen­tant al administraţiei şi a medi­cului veterinar sau zootehnician al unităţii. înregistrarea animalelor se fa­ce conform indicatorilor cuprinşi în formularele de recensămînt (nr. 1 şi nr. 2) în spiritul in­strucţiunilor elaborate în acest sens. In cazul în care la efectua­rea controalelor se constată une­le abateri (omisiuni, înregistrări eronate) de la instrucţiunile ela­borate de Comisia centrală de recensămînt, comisia comunală va lua imediat măsuri pentru re­medierea acestora la faţa locu­lui şi în prezenţa persoanelor in cauză, asigurîndu-se astfel stabi­lirea celor mai reale date. La fel, comisiile raionale şi re­gională sunt datoare să exercite un control permanent în perioa­da înregistrării şi centralizării datelor. Secretarul comitetului e­­xecutiv al sfatului popular comu­nal va asigura paralel cu înregis­trarea și centralizarea datelor, transcrierea acestora în registrul agricol comunal. Ţinînd seama de sarcinile tra­sate de documentele partidului nostru în domeniul creşterii ani­malelor, este o datorie cetăţe­nească, a tuturor oamenilor mun­cii din agricultura regiunii noas­tre să sprijine efectiv înregistra­rea exactă a efectivelor de ani­male, contribuind astfel la buna reuşită a acestei importante ac­ţiuni. ADALBERT SZÉP şeful serviciului agricol din Direcţia regională de statistică LECȚIE DE GEOGRAFIE (Urmare din pag. 1) site. Conform planului existent, pînă în 1970 se va dubla capaci­tatea de producție, întreprinde­rea minieră Bălan ajungînd la 1.200.000 tone de minereu cupri­fer extras anual. Linia ascen­dentă a dezvoltărilor va continua și după anul 1970 într-un ritm vertiginos. Pentru realizarea a­­cestei perspective măreţe, statul va aloca circa două miliarde de lei. Din viaţă se naşte viaţă! Poate mai mult decât oriunde ne este sugerat acest dicton por­nind din perimetrul minei pe ar­tera principală a localităţii. Axa magnetică a optimismului mine­resc are aici la tot pasul rami­ficaţii verticale — şi toate con­diţionate, direct legate de viaţa din mină ca printr-un sistem de vase comunicante. Dumitru Lu­ca, descendent dintr-o familie de mineri (al şaptelea copil la părinţi şi al optulea miner din familie) ar fi tentat să ne vor­bească mult despre mină şi des­pre oraşul minerilor — cel mai nou de pe harta patriei. Aici a crescut şi priveşte ca-n propria-i biografie cînd ne arată, ca pre­­şedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, ce era, ce este şi ce va fi la Bălan. — »^e un sat cu un număr restrîns de case, case mici, mul­te insalubre moştenite din tre­cut; de la o uliţă cu gropi şi no­roi __ astăzi s-a împlinit şi se împlineşte sub ochii noştri un oraş care priveşte mîndru pre­zentul şi viitorul său. Numai în ultimii ani au fost înălţate 22 de blocuri cu cîte cinci nivele (în care s-au mutat 1.000 de familii), casă de cultură, staţionar medi­cal şi maternitate, cantină unde servesc masa zilnic peste 1.000 de persoane, o şcoală cu 16 săli de clasă, complexe comerciale moderne ... Localitatea e cana­lizată, alimentată cu apă pota­bilă, asfaltată. Intr-un singur an, ca 1967, la Bălan s-au inves­tit 97 milioane lei. Apar mereu şantiere noi. Fină la sfîrşitul cincinalului vor îm­bogăţi peisajul de acum alte 1.700 de apartamente, un com­plex şcolar format din liceu şi o şcoală generală de 8 ani, un complex şcolar minier, noi spa­ţii comerciale, un spital şi alte obiective social-culturale. II asculţi pe acest ales al ob­­ştei minerilor şi vezi aievea în timp, în spaţiu cum pe tulpina visului se altoieşte şi prinde viaţă, şi urcă rodind măreţia faptei. Vezi generaţiile, vîrstele cum se întrepătrund ca stratu­rile din orizonturile minei şi ca armoniile dintr-un minunat an­samblu orchestral. Le distingi în erupţiile de bărbăţie din abata­je ! In erupţiile de linii suple şi culori ale oraşului care priveşte în sus, de la etaje ! Iată-le in candoarea şi setea de învăţătură a privirilor de şcolari silitori ! Şi iată-le în gingăşia mlădiţelor fragede, din „grădiniţele" oraşu­lui făcînd primii paşi, cu poe­zia şi cîntecul de mină, în aerul purificat de soarele Republicii noastre socialiste ! pe urmele materialelor publicate „Enigma dosarului nu a ră­sas tot ©••• Enigmss Cu titlul de mai sus, ziarul nos­tru a publicat un articol în care se scotea în evidență faptul ca numitul Gavril Croitoru din Lun­ca Bradului, raionul Topliţa, pe baza unor acte false beneficiază de pensie. Răspunzînd la acest articol, Oficiul de prevederi so­ciale de la Sfatul popular regio­nal ne comunică următoarele: „Pentru a se preveni plata în continuare a pensiei ce nu i s-ar cuveni celui în cauză, s-au luat masuri pentru sistarea plăţii pina la clarificarea situaţiei. Pe baza şi în urma studierii dosarului pri­vind pe Croitoru Gavril, am ajuns la concluzia că obţinerea pensiei de către acesta s-a făcut în mod fraudulos, prin prezentarea unei dovezi afirmativ eliberată de fos­ta întreprindere „Silvania”, cu care a dovedit o vechime in mun­că de peste 20 de ani. Considerind că dovedirea vechimii în muncă s-a făcut pe baza unui act fals, am intervenit la Direcţia regio­nală a recrutării şi repartizării forţelor de muncă, cît şi la unita­tea care a completat carnetul de muncă, pentru anularea înscrieri­lor respective, ca apoi să luăm măsurile ce se vor impune, con­form legislaţiei pensiilor”. Deci, timp de peste 6 ani, mai precis începînd din mai 1961, Ga­vril Croitoru din Lunca Bradului a beneficiat de pensie, fără să ai­bă drept. Şi, cu toate că au exis­tat numeroase sesizări, întreprin­­zîndu-se şi cercetări, factorul poş­tal i-a înmânat lună de lună pensia de... bătrâneţe şi încă majorată. Din adresele trimise de oficiul regional de prevederi sociale că­tre cele două unităţi amintite mai sus rezultă că pensia lui Gavril Croitoru s-a stabilit pe baza car­netului de muncă completat la 18 martie 1961 de către sectorul din Lunca Bradului, aparţinînd de I.F. Topliţa. In carnetul de muncă, datele privind vechimea în mun­că s-au înscris pe baza adeverin­ţei nr. 21645 din 14 decembrie 1947, eliberată in numele fostei întreprinderi „Silvania”. „Croitoru Gavril a recunoscut — se arată în adresă — că do­vada amintită a obţinut-o de la fostul director Iacob Emanoil, pe bază de relaţii de prietenie. De menţionat că adeverinţa respec­tivă a fost eliberată cînd Iacob Emanoil nu mai funcţiona la acea întreprindere, fiind mutat la Tg.­­Mureş. Pe acest act figurează şi semnătura lui dr. Cadar Ioan, contabil. Or, acesta a lucrat la în­treprinderea „Silvania“ în peri­oada mai—decembrie 1945" şi nicidecum în decembrie 1947, cînd e datată adeverinţa". Iată deci că enigma dosarului nr. 2186 începe să nu mai fie o enigmă. De altfel, se ştia de la bun început, atît din actele afla­te la dosar, cît şi din declaraţiile cetăţenilor din comună că Gavril Croitoru beneficiază de pensie în mod ilegal. Totuşi, după cum ne scrie un cetăţean din Lunca Bra­dului „pînă în prezent nu s-a a­­tins nimeni de el”. „In prezent — ne spune în con­tinuare în scrisoarea primită re­cent la redacţie — Gavril Croito­ru „lucrează” în calitate de că­răuş, figurîn­d pe listele de plată sub diferite nume. Are un aşa no­roc incit nici un control nu-l poa­te descoperi nici pe el şi nici pe cei care-1 ajută. A scăpat cu faţa curată şi cu ocazia vînzării casei de fier, şi cu confiscarea lemne­lor şi cu altele. Aşa o să se in­timele oare şi cu dosarul de pen­sie . Nu, enigma dosarului respec­tiv începe să fie dezlegată. Deo­camdată s-au luat măsuri pentru sistarea plăţii pensiei. In conti­nuare aşteptăm să ne comunice rezultatul Oficiul regional de pre­vederi sociale. 2.186 w ii . Vi­­TORs ^SHSuk ,BSS& Bâioîsei, cărţi, cititori In epoca noastră de adinei transformări sociale şi culturale, în procesul complex de educare şi for­mare a omului nou, un rol însemnat revine­ şi lecturii ca fac­tor esenţial al progresului uman. Cărţile din toate domeniile, tipă­rite anual în milioane de exem­plare sînt răspîndite pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, iar bibliotecile — depozitare ale culturii umanităţii — sînt frec­ventate azi de un număr tot mai mare de cititori. Din dorinţa de a înfăţişa cititorilor­ o mică par­te din multitudinea preocupărilor, tendinţelor şi succeselor din acest domeniu este necesară raportarea la cîteva date. Pentru cine răsfoieşte Anuarul statistic al Republicii Socialiste România pe anul 1967, la prima vedere mulţimea cifrelor pare co­pleşitoare. Dar aceste cifre au o semnificaţie deosebită, au un lim­baj al lor care ilustrează realiză­rile obţinute de ţara noastră, în toate domeniile de activitate din ultimii ani. Ne vom opri doar a­­supra cîtorva dintre ele, mai pre­cis asupra unei părţi mici din ca­pitolul Cultură şi Artă, referi­toare numai la biblioteci, volume şi cititori, din simpla curiozitate sau din dorinţa de a vedea în ce stadiu ne aflăm noi în ceea ce priveşte lectura şi unde ne situăm în acest domeniu comparativ cu alte ţări. Să încercăm acest lu­cru, luînd cîteva date din anuar. La o populaţie de peste 19.105.050 locuitori (conform ultimului re­­censămînt al populaţiei din mar­tie 1966), există peste 24.870 bi­blioteci. Rezultă că pe teritoriul ţării noastre la aproximativ 768 cetăţeni revine o bibliotecă, fără a calcula şi bibliotecile personale care nu lipsesc aproape din nici o locuinţă. E demn de remarcat, numărul mare de cititori, rapor­tat la populaţia ţării. Ar fi bine să dăm o cifră informativă în acest sens: numărul cititorilor în­scrişi la noi e de 7.948.000, deci aproximativ 48 la sută din popu­laţia ţării, faţă de 20 la sută în S.U.A. şi 30 la sută în U.R.S.S. Par cifre obişnuite, dar ele reflectă rea­litatea. Şi nu-i puţin cînd in biblio­­ttcile din ţara n­oastă, fără a cal­cula casele de cultură, căminele culturale, casele de citit, cluburi­le, la dispoziţia cititorilor stau peste 98.144.000 volume, neluînd în considerare broşurile, ziarele şi alte publicaţii periodice. Numai în regiunea noastră celor peste 818.980 locuitori le revin 555 bi­blioteci care numără mai mult de 2.195.000 volume. E o dovadă că avem un popor însetat de cultură, că se citeşte mult, că dorinţa de a afla tot ceea ce-i nou a devenit o necesitate, adeverindu-se cuvintele cronicaru­lui „că nu este alta, şi mai fru­moasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decit cetitul cărţilor”. Azi nu ne mai miră de­loc faptul, că intrînd într-o casă ţărănească în oricare din satele ţării, alături de scoarţele şi ţesă­turile tradiţionale, de mobilierul nou vom vedea de cele mai mul­te ori şi biblioteci în ale căror raf­turi stau Homer, Balzac, Tolstoi, Kafka alături de poeziile lui Coş­­buc, Eminescu, Arghezi, de ro­­manele lui Sadoveanu şi Rebrea­­nu. E încă o dovadă că tot ceea ce a fost scris, de la clasicii lite­raturii universale la cele mai re­cente apariţii menite să îmbogă-t ţească bibliotecile personale sau publice au devenit bunuri ale în­tregului popor. Aşadar, cifrele de care aminteam mai sus sînt rea­lităţile de fiecare zi. Realităţi ce ne onorează şi cu care ne mîn­­drim. LAZAR LADAKIU ':S5 S8. CINEMA MIERCURI, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Reîntoarcerea lui Surcouf. Progresul: filmul Cea mai lun­gă noapte. Steagul roşu: filmul Agonie şi extaz. Tineretului: filmul Zosia. Muncitoresc: fil­mul Cum să furi un milion? Flacăra: filmul Montparnasse 19. Unirea: filmul Cu bărbaţii e o altă poveste. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Testamentul incaşului. Luduş — Flacăra: filmul Procesul de la Verona. Miercurea Ciuc — Plarghita: filmele Sărbătoarea Coreei şi Ţara fericirii. Odorhei — Mun­citoresc: filmul Suzana şi bă­ieţii. Reghin — Patria: filmul Un idiot la Paris. Victoria: filmul Mondo Cane. Tîrnă­­veni — Melodia: filmul Singur pe lume. Topliţa — Muncito­resc: filmul Magazinul de pe strada mare. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mu­reş prezintă azi, la ora 20, spectacolul de varietăţi „Cine poate . .. unde !". Universitatea pop­u­l­ară La Casa de cultură a sindi­catelor (camera nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cum vorbim, cum scriem ro­mâneşte", va fi ţinută expune­rea „Numărul substantivelor“. Va vorbi: T. A. Enăchescu, lec­tor universitar. cătorii de animale. 5,30—6,15 în limba maghiară: De pe cu­prinsul regiunii — Cîntece și jocuri populare — Tribuna C.A.P. — Muzică. 13,00—13,30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Pagini din o­­perete — Din activitatea cer­cetătorilor ştiinţifici din regiu­ne. 16,15—17,00 în limba ma­ghiară: Ştiri — Jurnalul tine­retului. — Muzică. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică — Emi­siunea pentru femei — Muzică uşoară — Trepte noi în valori­ficarea potenţialului economic. L­oTt'o" R­A O fi O JOI, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. De pe cuprin­sul regiunii — Varietăţi muzi­cale Emisiunea pentru cres-Tragerea Revelionului 1968. Extragerea obişnuită: 71, 68, 79, 5, 7, 21, 47, 42, 82, 49, 22, 51. Extragerea suplimentară: 3, 33, 7, 71, 14, 8, 62, 60 55, 84, 12, 2­3. Extragerea specială: 45, 9, 14, 35, 87, 18. Fond de premii: 6.974.280 lei. ... LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI Telegari cu pluguşor, staţi opriţi-vă din zbor. Căci deşi aţi întîrziat, mai avem şi a­­cum, in 1968, de „urat", pe la drumuri, pe la sfat. Aici, la Tg.-Mureş, există o unitate re­gională pentru construcţii, mo­dernizări şi reparaţii de dru­muri şi poduri. Are şi utilaje. In cursul anului 1967, precum şi in 1966 au fost procurate, prin transfer, 8 autocisterne, un tractor buldozer, 6 trac­toare rutiere, 7 remorci ladă, un concasor, 2 motociclete şi alte utilaje. Valoarea acestor utilaje se ridică la aproape un milion de lei. In schimb ele nu valorează nimic, deoarece nu pot fi folosite din cauza uzurii, urmînd a fi casate. Nu poate fi folosit nici balastul procu­rat pentru drumul ce duce de la Luduș la Sărmaș și pentru ca­re s-a achitat suma de 902.899 lei. Nu de alta, dar drumul­ui respectiv a fost modernizat. Se spune că va fi folosit... la anul şi la mulţi ani, pe alte drumuri. SECRETUL MEDICAL In jurămintul lui, Hippocrat spunea:­­ „ . . . voi păstra secre­tul absolut asupra a tot ce voi fi văzut şi auzit, fie în timpul tratamentului, fie in viaţa de toate zilele". Eu în schimb procedez altfel. Pun pe hîrtie tot ce văd şi aud. Chiar şi cînd e vorba de bolnavi. In primul rind de cei „suferinzi“ de ne­vroză astenică. Nu de alta, dar primesc cu prea mare uşurin­ţă concediu medical. In anul 1967, mulţi din aceşti „bol­navi", cu certificatul medical în buzunar, au susţinut exame­ne de admitere sau sesiuni la diferite institute de învăţă­­mînt superior. Unii, simţin­­du-se în stare mai „gravă", s-au pensionat. Apoi au deve­nit studenţi fără frecvenţă. Cu bursă din fondurile de asigu­rări sociale. Păi, poţi ca să-i ierţi uşor, să nu-i pui la plu­guşor? Daţi-le flăcăi din bice ca-n noul an să se vindece. 4 CUJ VITEZA MAXIMA Lucrătorii secţiei de semi­­industrializa­re de la Oficiul orăşenesc pentru valorificarea legumelor şi fructelor din Tg.­­Mureş apreciază deosebit de mult activitatea C.F.R. In anul 1967 ei au primit un mare ajutor din partea căilor ferate în realizarea planului de semi­­industrializare. Multe vagoane încărcate cu roşii au circulat cu viteze cuprinse între 2—5 km pe oră. Astfel, cantităţi mari de roşii au sosit. . . pas­tă. De exemplu, din 143 de tone de roşii venite pe C.F.R. 110 tone, au sosit „bulion". In secolul vitezelor. De aceea, pentru ca in anul 1968 să nu se mai repete, daţi-i urăturii glas să fie cu timpu-n pas. Uraţi flăcăi şi pocniţi, nepăsa­rea o risipiţi. Cu viteză ma­ximă. TRIFOI CU PATRU­ FOI Am mai auzit băăie că la C.A.P. să fie nişte „gospodari“ vestiţi, doar în basme întîlniţi. Nu peste tot, ci la Cucerdea, la Bereni, Miercurea Niraj şi încă­ în cîteva localităţi. Aici, îngrijitorii de animale, cu a­­probarea consiliilor de condu­cere, în timpul verii şi toam­nei practică metode proprii de hrănire a animalelor de mun­că şi de producţie. Le trimit la păşunat trifoi crud. Astfel, multe animale au plecat vaci şi s-au întors.. . carne. Şi, desigur, in astfel de situaţii A.D.A.S.-ul nu despă­gubeşte. Paguba o suportă ţă­ranii cooperatori. Nu cei vino­vaţi. Aceştia din urmă găsesc mereu trifoi cu patru foi.

Next