Steaua Roşie, ianuarie 1968 (Anul 19, nr. 1-25)
1968-01-03 / nr. 1
H PAGINA 2 STEAUA ROȘIE FAŢADA NOII CLĂDIRI A ÎNTREPRINDERII PENTRU AUSTRIA UŞOARA DIN TG.-MURES IN După un an de la aplicarea sistemului unic de pensionare După cum se ştie, la 1 ianuarie 1967 s-a trecut la achitarea pensiilor de bătrâneţe, de boală etc. pentru ţăranii cooperatori. Trecerea la aplicarea unui sistem unic de pensionare constituie o mare realizare înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Român, această importantă problemă socială găsindu-şi în ţara noastră o rezolvare corespunzătoare, prin grija partidului şi statului pentru asigurarea unei bătrâneţi liniştite tuturor cetăţenilor patriei. S-a încheiat, deci, un an de cînd ţăranii cooperatori beneficiază de pensii. In regiunea noastră au beneficiat de pensii de bătrîneţe, de incapacitate de muncă sau de urmaşi peste 70.600 de persoane, achitîndu-se, în 12 luni, pensii în valoare de peste 34.200.000 lei. In anul viitor, prin împlinirea vîrstei de pensionare, vor beneficia de pensie şi alţi ţărani cooperatori. S-a prevăzut ca in anul 1968 în regiunea noastră să se achite pensii în valoare de 38 milioane de lei. Marile aniversări din anul acesta — în atenţia cercetătorilor ştiinţifici In cursul unei convorbiri cu Simion Fuchs, şeful secţiei de istorie a Centrului de istorie, filologie şi istoria artei — unitate care funcţionează în cadrul Bazei de cercetări din Tg.-Mureş a Academiei Republicii Socialiste România, ni s-au comunicat cîteva amănunte interesante privind activitatea secţiei. _ Pe lingă preocupările principale de pînă acum privind istoria contemporană — ne-a relatat interlocutorul nostru — în prezent ne îndreptăm atenţia şi spre istoria modernă şi medie, urmînd ca în viitor să ne ocupăm şi cu istoria veche. Importantele aniversări ce vor avea loc în anul 1968 constituie, desigur, pentru noi prilejul unor studii şi cercetări intense. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România. In legătură cu acest eveniment, se studiază, de pildă, activitatea consiliilor naţionale român şi maghiar din fostul judeţ Mureş-Turda şi, evident, mişcările muncitoreşti şi ţărăneşti din această perioadă. In cadrul acestei lucrări (autor: Simion Fuchs), se va releva personalitatea eminentului om de ştiinţă progresist din Tg.-Mureş, dr. ANDREI ANTALFFY, vajnic luptător pentru înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român. O altă aniversare şi anume 120 de ani de la istorica adunare de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj din 1848 va constitui de asemenea obiectul unor cercetări. Cercetătorul Valeriu Niţu se preocupă de studiul activităţii unor personalităţi de seamă ca TIMOTEI CIPARIU, mare om de cultură. . Cercetătorul Gheorghe Bozodi, la rîndul său, cu un colectiv de la Cluj lucrează la redactarea unor volume cuprinzîrid documentele revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Desigur, activitatea secţiei nu se limitează la tematica ofertei de aniversări. Subiectul investigaţiilor cercetătorului Ladislau Kocziany il constituie, de pildă, memorialistului TOMA BORSOS din Tg.-Mureş (1566—1634), emisar la Poarta otomană şi autor al unor memorii cuprinzînd evenimente din trecutul Transilvaniei şi Ţării Româneşti. Cercetătorul ştiinţific Ioan Chiorean studiază activitatea grupului de participanţi români la mişcarea de rezistenţă şi a ziarului ,,La Roumanie Libre , organ al rezistenţei antifasciste a românilor din Franţa, iar Grigore Ploeşteanu cercetează datele privind activitatea doctorului iluminist PAUL VASICI, fost inspector şcolar în Transilvania sub regimul habsburgic absolutist. Cercetătorul ştiinţific Maria Turza, îşi continuă investigaţiile privind istoria presei muncitoreşti antifasciste, cu care contribuie la elaborarea monografiei în mai multe volume: „Presa muncitorească şi socialistă din România". Cercetătorul A. Dankanits se preocupă cu istoria umanismului în Transilvania, avînd în acest scop bogate sarse de documentare la biblioteca Teleki- Bolyai, din localitate. Consemnat de : ST. IZSÁK Croazieră intercontinentală Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române Tarom, care, în baza unui contract al Companiei române de navigaţie cu Societatea de turism „Geister” — R. F. a Germaniei a efectuat o croazieră intercontinentală de aproape 34.000 km, s-a reîntors în ţară. Itinerarul celor două săptămâni, cît a durat cursa, a cuprins numeroase ţări, printre care Grecia, Liban, Turcia, Egipt India, Singapore şi Hong-Kong. (Agerpres) O acţiune importantă Potrivit unei recente hotărîri a Consiliului de Miniştri, între 3 şi 10 ianuarie 1968 pe întreg teritoriul ţării se desfăşoară recensămîntul animalelor domestice. Recensămîntul animalelor se impune şi în acest an datorită importanţei pe care o prezintă sectorul zootehnic în ramura producţiei agricole, în dezvoltarea ascendentă a întregii economii naţionale. Sunt necesare date exacte, complete şi certe asupra numărului, structurii şi dinamicii efectivelor de animale, pentru întocmirea documentelor şi studiilor economice în vederea urmăririi realizării sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. în domeniul creșterii animalelor. Recensămîntul se efectuează în toate categoriile de gospodării, atlt în mediul rural cît și în mediul urban, asupra întregului efectiv existent la 3 ianuarie 1968. In comunele rurale se înscriu în formularele de recensământ toate gospodăriile, indiferent dacă au sau nu animale, iar la oraşe numai gospodăriile care posedă animale din speciile ce se recenzează. De asemenea, se înregistrează şi efectivele de animale existente în unităţile agricole socialiste şi în toate unităţile neagricole care posedă animale. Sunt supuse înregistrării animalele din speciile: bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine iepuri de casă, păsări şi familii de albine. Organizarea şi executarea lucrărilor de recenzare revin comitetelor executive ale sfaturilor populare, care răspund de înregistrarea întregului efectiv de animale, de respectarea termenelor și exactitatea datelor înscrise, îndrumarea metodologică a lucrărilor de recensămînt, centralizarea datelor pe raion, regiune se asigură de Direcţia regională de statistică şi organele sale teritoriale. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, pe plan local, s-au constituit comisii de recensămînt regională, raionale, orăşeneşti şi comunale. La fel au fost selecţionate pe plan regional 1.330 de persoane care au mai luat parte la asemenea activităţi şi care au dat dovadă de conştiinciozitate şi simţ de răspundere în executarea lucrărilor. O înregistrare ştiinţifică şi exactă a situaţiei efectivului de animale necesită stabilirea aşa numitului „moment critic" al recensămîntului. Aceasta înseamnă că toate operaţiile de înregistrare în perioada 3—10 ianuarie se vor referi la situaţia existentă la data de 3 ianuarie 1968, ora 8 dimineaţa. Ca urmare, tineretul animal născut după 3 ianuarie 1968 nu se înregistrează, în schimb animalele sacrificate, moarte după această dată se vor înscrie în formulare. Se vor înregistra, la fel, animalele existente în transport pe C.F.R. sau, cu autovehicule, în tîrguri etc. Completarea formularelor de recensămînt în toate categoriile de gospodării particulare se face prin vizitarea lor și prin numărarea obligatorie a animalelor în prezenţa unui membru adult din gospodărie. In unităţile socialiste recenzarea se efectuează de către personalul acestora, recenzorului şef revenindu-i sarcina de a verifica pe teren datele înscrise, în prezenţa unui membru al comisiei comunale (orăşeneşti) de recensămînt, a unui reprezentant al administraţiei şi a medicului veterinar sau zootehnician al unităţii. înregistrarea animalelor se face conform indicatorilor cuprinşi în formularele de recensămînt (nr. 1 şi nr. 2) în spiritul instrucţiunilor elaborate în acest sens. In cazul în care la efectuarea controalelor se constată unele abateri (omisiuni, înregistrări eronate) de la instrucţiunile elaborate de Comisia centrală de recensămînt, comisia comunală va lua imediat măsuri pentru remedierea acestora la faţa locului şi în prezenţa persoanelor in cauză, asigurîndu-se astfel stabilirea celor mai reale date. La fel, comisiile raionale şi regională sunt datoare să exercite un control permanent în perioada înregistrării şi centralizării datelor. Secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal va asigura paralel cu înregistrarea și centralizarea datelor, transcrierea acestora în registrul agricol comunal. Ţinînd seama de sarcinile trasate de documentele partidului nostru în domeniul creşterii animalelor, este o datorie cetăţenească, a tuturor oamenilor muncii din agricultura regiunii noastre să sprijine efectiv înregistrarea exactă a efectivelor de animale, contribuind astfel la buna reuşită a acestei importante acţiuni. ADALBERT SZÉP şeful serviciului agricol din Direcţia regională de statistică LECȚIE DE GEOGRAFIE (Urmare din pag. 1) site. Conform planului existent, pînă în 1970 se va dubla capacitatea de producție, întreprinderea minieră Bălan ajungînd la 1.200.000 tone de minereu cuprifer extras anual. Linia ascendentă a dezvoltărilor va continua și după anul 1970 într-un ritm vertiginos. Pentru realizarea acestei perspective măreţe, statul va aloca circa două miliarde de lei. Din viaţă se naşte viaţă! Poate mai mult decât oriunde ne este sugerat acest dicton pornind din perimetrul minei pe artera principală a localităţii. Axa magnetică a optimismului mineresc are aici la tot pasul ramificaţii verticale — şi toate condiţionate, direct legate de viaţa din mină ca printr-un sistem de vase comunicante. Dumitru Luca, descendent dintr-o familie de mineri (al şaptelea copil la părinţi şi al optulea miner din familie) ar fi tentat să ne vorbească mult despre mină şi despre oraşul minerilor — cel mai nou de pe harta patriei. Aici a crescut şi priveşte ca-n propria-i biografie cînd ne arată, ca preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, ce era, ce este şi ce va fi la Bălan. — »^e un sat cu un număr restrîns de case, case mici, multe insalubre moştenite din trecut; de la o uliţă cu gropi şi noroi __ astăzi s-a împlinit şi se împlineşte sub ochii noştri un oraş care priveşte mîndru prezentul şi viitorul său. Numai în ultimii ani au fost înălţate 22 de blocuri cu cîte cinci nivele (în care s-au mutat 1.000 de familii), casă de cultură, staţionar medical şi maternitate, cantină unde servesc masa zilnic peste 1.000 de persoane, o şcoală cu 16 săli de clasă, complexe comerciale moderne ... Localitatea e canalizată, alimentată cu apă potabilă, asfaltată. Intr-un singur an, ca 1967, la Bălan s-au investit 97 milioane lei. Apar mereu şantiere noi. Fină la sfîrşitul cincinalului vor îmbogăţi peisajul de acum alte 1.700 de apartamente, un complex şcolar format din liceu şi o şcoală generală de 8 ani, un complex şcolar minier, noi spaţii comerciale, un spital şi alte obiective social-culturale. II asculţi pe acest ales al obştei minerilor şi vezi aievea în timp, în spaţiu cum pe tulpina visului se altoieşte şi prinde viaţă, şi urcă rodind măreţia faptei. Vezi generaţiile, vîrstele cum se întrepătrund ca straturile din orizonturile minei şi ca armoniile dintr-un minunat ansamblu orchestral. Le distingi în erupţiile de bărbăţie din abataje ! In erupţiile de linii suple şi culori ale oraşului care priveşte în sus, de la etaje ! Iată-le in candoarea şi setea de învăţătură a privirilor de şcolari silitori ! Şi iată-le în gingăşia mlădiţelor fragede, din „grădiniţele" oraşului făcînd primii paşi, cu poezia şi cîntecul de mină, în aerul purificat de soarele Republicii noastre socialiste ! pe urmele materialelor publicate „Enigma dosarului nu a răsas tot ©••• Enigmss Cu titlul de mai sus, ziarul nostru a publicat un articol în care se scotea în evidență faptul ca numitul Gavril Croitoru din Lunca Bradului, raionul Topliţa, pe baza unor acte false beneficiază de pensie. Răspunzînd la acest articol, Oficiul de prevederi sociale de la Sfatul popular regional ne comunică următoarele: „Pentru a se preveni plata în continuare a pensiei ce nu i s-ar cuveni celui în cauză, s-au luat masuri pentru sistarea plăţii pina la clarificarea situaţiei. Pe baza şi în urma studierii dosarului privind pe Croitoru Gavril, am ajuns la concluzia că obţinerea pensiei de către acesta s-a făcut în mod fraudulos, prin prezentarea unei dovezi afirmativ eliberată de fosta întreprindere „Silvania”, cu care a dovedit o vechime in muncă de peste 20 de ani. Considerind că dovedirea vechimii în muncă s-a făcut pe baza unui act fals, am intervenit la Direcţia regională a recrutării şi repartizării forţelor de muncă, cît şi la unitatea care a completat carnetul de muncă, pentru anularea înscrierilor respective, ca apoi să luăm măsurile ce se vor impune, conform legislaţiei pensiilor”. Deci, timp de peste 6 ani, mai precis începînd din mai 1961, Gavril Croitoru din Lunca Bradului a beneficiat de pensie, fără să aibă drept. Şi, cu toate că au existat numeroase sesizări, întreprinzîndu-se şi cercetări, factorul poştal i-a înmânat lună de lună pensia de... bătrâneţe şi încă majorată. Din adresele trimise de oficiul regional de prevederi sociale către cele două unităţi amintite mai sus rezultă că pensia lui Gavril Croitoru s-a stabilit pe baza carnetului de muncă completat la 18 martie 1961 de către sectorul din Lunca Bradului, aparţinînd de I.F. Topliţa. In carnetul de muncă, datele privind vechimea în muncă s-au înscris pe baza adeverinţei nr. 21645 din 14 decembrie 1947, eliberată in numele fostei întreprinderi „Silvania”. „Croitoru Gavril a recunoscut — se arată în adresă — că dovada amintită a obţinut-o de la fostul director Iacob Emanoil, pe bază de relaţii de prietenie. De menţionat că adeverinţa respectivă a fost eliberată cînd Iacob Emanoil nu mai funcţiona la acea întreprindere, fiind mutat la Tg.Mureş. Pe acest act figurează şi semnătura lui dr. Cadar Ioan, contabil. Or, acesta a lucrat la întreprinderea „Silvania“ în perioada mai—decembrie 1945" şi nicidecum în decembrie 1947, cînd e datată adeverinţa". Iată deci că enigma dosarului nr. 2186 începe să nu mai fie o enigmă. De altfel, se ştia de la bun început, atît din actele aflate la dosar, cît şi din declaraţiile cetăţenilor din comună că Gavril Croitoru beneficiază de pensie în mod ilegal. Totuşi, după cum ne scrie un cetăţean din Lunca Bradului „pînă în prezent nu s-a atins nimeni de el”. „In prezent — ne spune în continuare în scrisoarea primită recent la redacţie — Gavril Croitoru „lucrează” în calitate de cărăuş, figurînd pe listele de plată sub diferite nume. Are un aşa noroc incit nici un control nu-l poate descoperi nici pe el şi nici pe cei care-1 ajută. A scăpat cu faţa curată şi cu ocazia vînzării casei de fier, şi cu confiscarea lemnelor şi cu altele. Aşa o să se intimele oare şi cu dosarul de pensie . Nu, enigma dosarului respectiv începe să fie dezlegată. Deocamdată s-au luat măsuri pentru sistarea plăţii pensiei. In continuare aşteptăm să ne comunice rezultatul Oficiul regional de prevederi sociale. 2.186 w ii . ViTORs ^SHSuk ,BSS& Bâioîsei, cărţi, cititori In epoca noastră de adinei transformări sociale şi culturale, în procesul complex de educare şi formare a omului nou, un rol însemnat revine şi lecturii ca factor esenţial al progresului uman. Cărţile din toate domeniile, tipărite anual în milioane de exemplare sînt răspîndite pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, iar bibliotecile — depozitare ale culturii umanităţii — sînt frecventate azi de un număr tot mai mare de cititori. Din dorinţa de a înfăţişa cititorilor o mică parte din multitudinea preocupărilor, tendinţelor şi succeselor din acest domeniu este necesară raportarea la cîteva date. Pentru cine răsfoieşte Anuarul statistic al Republicii Socialiste România pe anul 1967, la prima vedere mulţimea cifrelor pare copleşitoare. Dar aceste cifre au o semnificaţie deosebită, au un limbaj al lor care ilustrează realizările obţinute de ţara noastră, în toate domeniile de activitate din ultimii ani. Ne vom opri doar asupra cîtorva dintre ele, mai precis asupra unei părţi mici din capitolul Cultură şi Artă, referitoare numai la biblioteci, volume şi cititori, din simpla curiozitate sau din dorinţa de a vedea în ce stadiu ne aflăm noi în ceea ce priveşte lectura şi unde ne situăm în acest domeniu comparativ cu alte ţări. Să încercăm acest lucru, luînd cîteva date din anuar. La o populaţie de peste 19.105.050 locuitori (conform ultimului recensămînt al populaţiei din martie 1966), există peste 24.870 biblioteci. Rezultă că pe teritoriul ţării noastre la aproximativ 768 cetăţeni revine o bibliotecă, fără a calcula şi bibliotecile personale care nu lipsesc aproape din nici o locuinţă. E demn de remarcat, numărul mare de cititori, raportat la populaţia ţării. Ar fi bine să dăm o cifră informativă în acest sens: numărul cititorilor înscrişi la noi e de 7.948.000, deci aproximativ 48 la sută din populaţia ţării, faţă de 20 la sută în S.U.A. şi 30 la sută în U.R.S.S. Par cifre obişnuite, dar ele reflectă realitatea. Şi nu-i puţin cînd in bibliottcile din ţara noastă, fără a calcula casele de cultură, căminele culturale, casele de citit, cluburile, la dispoziţia cititorilor stau peste 98.144.000 volume, neluînd în considerare broşurile, ziarele şi alte publicaţii periodice. Numai în regiunea noastră celor peste 818.980 locuitori le revin 555 biblioteci care numără mai mult de 2.195.000 volume. E o dovadă că avem un popor însetat de cultură, că se citeşte mult, că dorinţa de a afla tot ceea ce-i nou a devenit o necesitate, adeverindu-se cuvintele cronicarului „că nu este alta, şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decit cetitul cărţilor”. Azi nu ne mai miră deloc faptul, că intrînd într-o casă ţărănească în oricare din satele ţării, alături de scoarţele şi ţesăturile tradiţionale, de mobilierul nou vom vedea de cele mai multe ori şi biblioteci în ale căror rafturi stau Homer, Balzac, Tolstoi, Kafka alături de poeziile lui Coşbuc, Eminescu, Arghezi, de romanele lui Sadoveanu şi Rebreanu. E încă o dovadă că tot ceea ce a fost scris, de la clasicii literaturii universale la cele mai recente apariţii menite să îmbogă-t ţească bibliotecile personale sau publice au devenit bunuri ale întregului popor. Aşadar, cifrele de care aminteam mai sus sînt realităţile de fiecare zi. Realităţi ce ne onorează şi cu care ne mîndrim. LAZAR LADAKIU ':S5 S8. CINEMA MIERCURI, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Reîntoarcerea lui Surcouf. Progresul: filmul Cea mai lungă noapte. Steagul roşu: filmul Agonie şi extaz. Tineretului: filmul Zosia. Muncitoresc: filmul Cum să furi un milion? Flacăra: filmul Montparnasse 19. Unirea: filmul Cu bărbaţii e o altă poveste. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Testamentul incaşului. Luduş — Flacăra: filmul Procesul de la Verona. Miercurea Ciuc — Plarghita: filmele Sărbătoarea Coreei şi Ţara fericirii. Odorhei — Muncitoresc: filmul Suzana şi băieţii. Reghin — Patria: filmul Un idiot la Paris. Victoria: filmul Mondo Cane. Tîrnăveni — Melodia: filmul Singur pe lume. Topliţa — Muncitoresc: filmul Magazinul de pe strada mare. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş prezintă azi, la ora 20, spectacolul de varietăţi „Cine poate . .. unde !". Universitatea populară La Casa de cultură a sindicatelor (camera nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cum vorbim, cum scriem româneşte", va fi ţinută expunerea „Numărul substantivelor“. Va vorbi: T. A. Enăchescu, lector universitar. cătorii de animale. 5,30—6,15 în limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Cîntece și jocuri populare — Tribuna C.A.P. — Muzică. 13,00—13,30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Pagini din operete — Din activitatea cercetătorilor ştiinţifici din regiune. 16,15—17,00 în limba maghiară: Ştiri — Jurnalul tineretului. — Muzică. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică — Emisiunea pentru femei — Muzică uşoară — Trepte noi în valorificarea potenţialului economic. LoTt'o" RA O fi O JOI, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. De pe cuprinsul regiunii — Varietăţi muzicale Emisiunea pentru cres-Tragerea Revelionului 1968. Extragerea obişnuită: 71, 68, 79, 5, 7, 21, 47, 42, 82, 49, 22, 51. Extragerea suplimentară: 3, 33, 7, 71, 14, 8, 62, 60 55, 84, 12, 23. Extragerea specială: 45, 9, 14, 35, 87, 18. Fond de premii: 6.974.280 lei. ... LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI Telegari cu pluguşor, staţi opriţi-vă din zbor. Căci deşi aţi întîrziat, mai avem şi acum, in 1968, de „urat", pe la drumuri, pe la sfat. Aici, la Tg.-Mureş, există o unitate regională pentru construcţii, modernizări şi reparaţii de drumuri şi poduri. Are şi utilaje. In cursul anului 1967, precum şi in 1966 au fost procurate, prin transfer, 8 autocisterne, un tractor buldozer, 6 tractoare rutiere, 7 remorci ladă, un concasor, 2 motociclete şi alte utilaje. Valoarea acestor utilaje se ridică la aproape un milion de lei. In schimb ele nu valorează nimic, deoarece nu pot fi folosite din cauza uzurii, urmînd a fi casate. Nu poate fi folosit nici balastul procurat pentru drumul ce duce de la Luduș la Sărmaș și pentru care s-a achitat suma de 902.899 lei. Nu de alta, dar drumului respectiv a fost modernizat. Se spune că va fi folosit... la anul şi la mulţi ani, pe alte drumuri. SECRETUL MEDICAL In jurămintul lui, Hippocrat spunea: „ . . . voi păstra secretul absolut asupra a tot ce voi fi văzut şi auzit, fie în timpul tratamentului, fie in viaţa de toate zilele". Eu în schimb procedez altfel. Pun pe hîrtie tot ce văd şi aud. Chiar şi cînd e vorba de bolnavi. In primul rind de cei „suferinzi“ de nevroză astenică. Nu de alta, dar primesc cu prea mare uşurinţă concediu medical. In anul 1967, mulţi din aceşti „bolnavi", cu certificatul medical în buzunar, au susţinut examene de admitere sau sesiuni la diferite institute de învăţămînt superior. Unii, simţindu-se în stare mai „gravă", s-au pensionat. Apoi au devenit studenţi fără frecvenţă. Cu bursă din fondurile de asigurări sociale. Păi, poţi ca să-i ierţi uşor, să nu-i pui la pluguşor? Daţi-le flăcăi din bice ca-n noul an să se vindece. 4 CUJ VITEZA MAXIMA Lucrătorii secţiei de semiindustrializare de la Oficiul orăşenesc pentru valorificarea legumelor şi fructelor din Tg.Mureş apreciază deosebit de mult activitatea C.F.R. In anul 1967 ei au primit un mare ajutor din partea căilor ferate în realizarea planului de semiindustrializare. Multe vagoane încărcate cu roşii au circulat cu viteze cuprinse între 2—5 km pe oră. Astfel, cantităţi mari de roşii au sosit. . . pastă. De exemplu, din 143 de tone de roşii venite pe C.F.R. 110 tone, au sosit „bulion". In secolul vitezelor. De aceea, pentru ca in anul 1968 să nu se mai repete, daţi-i urăturii glas să fie cu timpu-n pas. Uraţi flăcăi şi pocniţi, nepăsarea o risipiţi. Cu viteză maximă. TRIFOI CU PATRU FOI Am mai auzit băăie că la C.A.P. să fie nişte „gospodari“ vestiţi, doar în basme întîlniţi. Nu peste tot, ci la Cucerdea, la Bereni, Miercurea Niraj şi încă în cîteva localităţi. Aici, îngrijitorii de animale, cu aprobarea consiliilor de conducere, în timpul verii şi toamnei practică metode proprii de hrănire a animalelor de muncă şi de producţie. Le trimit la păşunat trifoi crud. Astfel, multe animale au plecat vaci şi s-au întors.. . carne. Şi, desigur, in astfel de situaţii A.D.A.S.-ul nu despăgubeşte. Paguba o suportă ţăranii cooperatori. Nu cei vinovaţi. Aceştia din urmă găsesc mereu trifoi cu patru foi.