Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)

1968-02-14 / nr. 37

­ Casa de educație sanitară La Casa de educație sanitară (str. Bartók Béla nr. 1), joi, 15 februarie, de la ora 18 la 19, vor fi prezentate următoarele filme: „Ancheta", „Regina stației de benzină". Intrarea liberă. PAGINA 2 hi BAU A ROSI­­i ÎNSEMNĂRI Polivalentele entuziasmului Am in faţă citeva articole de­cupate: spicuiri din presa ani­lor celui de-al patrulea deceniu. Aspecte din activitatea forma­ţiei de teatru din Ungheni. Fo­tografii reprezentind membrii unui colectiv de entuziaşti ar­tişti amatori. In 1937 şi mai înainte, ei au adus pe scenă opere dramatice ale marilor noştri scriitori, au dat viaţă per­sonajelor lui Alecsandri din „Piatra din casă", „Chiriţa în provincie”, „Păcală argat” şi al­tele, au prezentat numeroase montaje, delectind şi contri­buind, în acelaşi timp, la edu­carea satului, la valorificarea bogatelor tradiţii folclorice şi etnografice, l-am cunoscut dăunăzi, dar despre formaţia lor de teatru citisem şi auzisem multe cuvin­te de laudă. Ştiam că de la în­fiinţare (cu mai mult de 30 de ani în urmă) şi pina acum, a­­ceastă echipă de teatru a avut o activitate neîntreruptă. Nici anii grei ai opreliştilor n-au pu­tut potoli entuziasmul acestor oameni, dragostea lor de fru­mos, dorinţa de a menţine vie flacăra culturii. Şi mai ştiam că in vremurile noastre de înflori­re a vieţii culturale, de nestăvi­lit avînt al mişcării artistice, potenţele interpretative ale a­­cestei formaţii s-au dezvoltat, nu o dată, ajungînd pe locurile premianţilor in confruntările cultural-artistice. Zecilor de piese din literatura dramatică clasică au adăugat lucrări ale dramaturgilor contemporani, o­­glindind marile transformări survenite în viaţa satelor şi conştiinţa oamenilor. In cei pes­te 30 de ani de activitate for­maţia de teatru din Ungheni a prezentat în faţa locuitorilor din sat sau, în deplasare la Cer­­ghid, Cerghizel, Sîntioana, Tg.­­Mureş şi in alte localităţi, peste 50 de premiere. Cine sînt aceşti oameni, care, ani de-a rîndul şi-au dedicat timpul liber vieţii cultural-ar­tistice a satului? Iată cîţiva din­tre ei: Soţii Aldea, Ioan şi Ma­ria. El e impiegat de mişcare şi a trecut pragul a cincizeci de primăveri. Maria a devenit membră a echipei de teatru la 17 ani. Un alt ceferist, Dumitru Costea e, de asemenea printre cei mai buni interpreţi. Ana, soră-sa a adus in formaţia de teatru şi pe fiul său loan. Dumi­tru Pop şi-a găsit un concurent serios in fiică-sa, Maria care a ţinut să continue tradiţia fami­liei. In ciuda virstei înaintate, Ioan Hodoş şi Silvia, nevastă­­sa nu şi-ar putea închipui să se retragă din activitatea cultural­­artistică a satului. Dumitru Su­­ciu „s-a specializat“ în inter­pretarea rolului de „moş” încă de pe la 20 de ani, dar abia a­­cum, la a cincizecişipatra treap­tă a vârstei începe să-şi intre cu adevăratelea în „rol”. Cu spe­cificaţia că simţămintele i s-au păstrat şi lui, ca şi celorlalţi in­terpreţi, în aceeaşi înflăcărare tinerească. Alături de aceşti oameni şi de alţii ale căror nume nu le mai pot enumera aici, s-au aflat in­telectualii satului, printre care trebuie pomenit numele Marga­retei Miclea, care şi-a dedicat scenei şi pregătirii formaţiilor artistice mai mult de trei sfer­turi din cei aproape 70 de ani ai săi. Aşa cum tradiţia perma­nentei activităţi artistice e con­tinuată de noile generaţii de ar­tişti amatori, tot aşa entuzias­mul intelectualilor din genera­ţia mai veche „a molipsit” pe tinerii dascăli din Ungheni şi pe alţi intelectuali ai satului ca­re — activînd in noile condiţii de dezvoltare materială şi spi­rituală a ţării — desfăşoară o susţinută muncă pe ţărimul pregătirii de noi formaţii artis­tice şi al culturalizării maselor. Faptul că, recent, căminul cul­tural din Ungheni a fost pre­miat de către Comitetul raional pentru cultură şi artă Tg.-Mu­­reş, atestă activitatea rodnică ce se desfăşoară la acest locaş de cultură, activitate la care îşi aduc contribuţia, deopotrivă ti­neri şi virstnici, stăpîniţi de a­­celaşi nesecat entuziasm. M. FIUMON Produse ale industriei locale In întreprinderile industriei locale din regiune gama produ­selor va fi şi în acest an mărită. Nu mai puţin de 30 produse au intrat în fabricaţia de serie. Intre acestea se numără: eta­jere pentru baie, huse pentru bagaje, umeraşe pentru haine, port-prosoape cu 1 şi 3 braţe, spătar împletit pentru autoturis­me, globuri botoniere, servicii din sticlă pentru vin şi altele. C­INEMA MIERCURI, 14 FEBRUARIE TG.-MUREȘ _ Arta: filmul Un nabab maghiar. Progresul: filmul Lordul din Alexander­platz. Steagul roşu: filmul Pros­tănacul. Tineretului: filmul Ope­ra de trei parale. Muncitoresc: filmul Căutătorii de aur din Ar­kansas. Flacăra: filmul Ciocîrlia. Unirea: filmul A dispărut un „Fragonard“. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Moartea vine pe ploaie. Luduş — Flacăra: filmul Amprenta. ^Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cine va deschi­de uşa? Odorhei — Muncitoresc: filmul Un nabab maghiar. Re­ghin — Patria: filmul Cînd tu nu eşti. Victoria: filmul Comisa­rul X. Tîrnăveni — Melodia: fil­mul O fată fericită. Topliţa — Muncitoresc: filmul Rusalka. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, „Urechile“ de Csávossy- Komzsik. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, pre­zintă azi, la ora 11, „Gulliver în ţara păpuşilor“, iar secţia ma­ghiară, la ora 16, „Jancsi, Kancsi şi plastilina“. Universitatea populară La Casa de cultură a sindica­telor (sala nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cum vorbim, cum scriem româneşte", va fi ţinută expunerea „Numeralul ro­mânesc". Prezintă: T. A. Enă­­chescu, lector univ. Alte manifestări In sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 17, va avea loc „Jurnalul păcii" pe tema „Mărturii zgudui­toare în faţa Tribunalului Rus­sel". TELEVIZIUNE MIERCURI, 14 FEBRUARIE 9,15—12,30 — Jocurile olimpi­ce de iarnă. Schi fond ştafetă 4X10 km — bărbaţi; patinaj vi­teză 500 m bărbaţi; 17,30 — Curs de limba engleză; 18,00 — Tele­­cronica economică; 18,30 — Pen­tru copii; 19,00 — Studioul pio­nierilor; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Album liric: Ion Minulescu; 20,15 — Transfoca­­tor; 20,45 — Telecinematecă: „Iubirea lor", film artistic cu Bette Davis și Charles Boyer; 23,10 — Jocurile olimpice de iarnă. Patinaj artistic: proba de figuri libere — perechi; 24,00 — Telejurnalul de noapte; 8,30 și 9,05 — La microfon me­lodia preferată; 10,00 — Piese folclorice de virtuozitate; 11,15 — Din discurile lui Traian Gro­­zăvescu; 12,00 — Solişti şi or­chestre de muzică populară; 12,22 — Muzică uşoară; 12,55 — Melodii populare; 13,30 — Mu­zică uşoară; 16,50 — Din spec­tacolele Teatrului de stat de ope­retă; 17,15 — Antena tineretu­lui; 18,30 — Itinerar 1968; 19,00 — Radiogazeta de sea­ră; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Radiomagazin sportiv; 21,00 — Muzică uşoară. Programul II: 7,45 — Vechi melodii populare; 10,45 — O me­lodie dintr-o mie; 11,40 — In vîrtejul jocului; 13,00 — Inter­preţi de muzică uşoară; 13,30 — Din ţările socialiste; 14,08 — Muzică populară; 15,00 — Selec­­ţiuni din opereta „Crai nou" de Ciprian Porumbescu; 16,40 — Cîntece populare; 18,30 — Album folcloric; 18,45 — Melodii lirice de Ştefan Kardoş; 20,00 — Con­certul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22,30 — De la un cîntec la altul, animale (C.A.P. Sînpaul). 5,30— 6,15 in limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Melodii şi jocuri populare — Tribuna C.A.P. (Sîntana de Mureş şi Văr­gata). 13,00—13,30 în limba ma­ghiară: Arii din opere — Din is­toria ştiinţei medicale româ­neşti. 16,15—17,00 în limba ma­ghiară: Ştiri — Jurnalul tinere­tului — Muzică. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actuali­tăţii — Muzică — Emisiunea pentru femei — Poşta muzicală — Orizont economic. R­ADIO JOI, 15 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,50 — Jurnal agrar; TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în lim­ba română. De pe cuprinsul re­giunii — Varietăţi muzicale — Emisiunea pentru crescătorii de FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA BRAŞOV sosi! Intre 5 şi 10 martie va avea loc la Braşov primul Festival internaţional de muzică uşoară, organizat de Radioteleviziunea ro­mână. Această manifestare artistică internaţională, specifică activităţii de radioteleviziune, se va des­făşura anual, propunîndu-şi să ofere interpreţilor de muzică uşoară din diverse ţări posibilitatea de a se afirma într-o confruntare prestigioasă. Juriul inter­naţional, alcătuit din per­sonalităţi artistice — com­pozitori, dirijori, regizori de televiziune, critici muzi­cali — va decerna Marele premiu şi statueta „Cerbul de aur", premiul II şi sta­tueta „Cerbul de argint", premiul III şi statueta „Cerbul de bronz", precum şi o serie de menţiuni. Pînă în prezent, alături de tineri solişti din ţara noastră, la această compe­tiţie artistică s-au înscris cîntăreţi din 18 ţări, cola­boratori a numeroase stu­diouri de televiziune. Parti­ciparea la concurs constă din interpretarea unei me­lodii de muzică uşoară ro­mânească aleasă de concu­rent din cele 20 de melo­dii propuse de organizatori — melodie care poate fi cîntată în una din limbile română, franceză, engleză, rusă, italiană şi germană şi din interpretarea unei me­lodii din repertoriul pro­priu. In acest scop a fost editat un caiet cu melodiile de muzică uşoară româ­nească selecţionate pentru festival, cuprinzînd parti­turile şi traducerile texte­lor în cele cinci limbi. Con­curenţii vor fi acompaniaţi de orchestra de estradă a Radioteleviziunii, dirijată de Sile Dinicu, Richard Oschanitzky şi Alexandru Imre. Paralel cu serile de con­curs vor avea loc gale de muzică uşoară susţinute de interpreţi de prestigiu de peste hotare, invitaţi ai Radioteleviziunii române, şi de cunoscuţi solişti români. Printre cei care au răspuns pînă acum invitaţiei se află Gilbert Becaud, Jean Clau­de Pascal, Rita Pavone, Bobby Solo, Caterina Ca­­selli, Edith Pieha. Manifestările din cadrul festivalului, care se vor desfăşura în două săli din Braşov, vor fi radiotelevi­zate. (Agerpres) La cinematograful „Progresul“: Lordul din Alexanderplatz Comedie fără haz, satiră fără fantezie: asta e Lordul din Alexanderplatz. Po­vestea bătrînului crai (logodnic de profe­sie) şi a fiicei aces­tuia (care îi cam moşteneşte apucătu­rile), e atît de fadă şi de plictisitoare, cum rar ne-a fost dat să vedem într-o comedie, mai ales într-una cu o temă atît de „grasă", ce ar fi putut ocaziona adevărate cascade de peripeţii, care mai de care mai amuzante. Morala? Că distin­sul „lord", cu apucă­turi nu tocmai no­bile, se izbește, în Berlinul socialist, de o nouă mentalitate, de noi concepţii de viaţă, care fac im­posibilă continuarea „meseriei"? Dacă ar fi fost aşa, ar fi fost bine. Dar în filmul regizorului Günter Reisch doamnele trecute de prima ti­nereţe se lasă uşor prinse în plasă (aş spune chiar cu vădită plăcere), iar soţii de aceeaşi vîrstă caută cu asiduitate aven­turi galante prin in­termediul micii pu­blicităţi. Sancţiona­rea practicii nu toc­mai onorabile a e­­roului rămîne apa­najul exclusiv al po­liţiei, care se dove­deşte şi ea, pînă la urmă mai mult de­cit îngăduitoare. Un filon comic cu ceva mai multă substanţă, dar şi el destul de firav faţă de posibilităţi, e cel al relaţiilor dintre cei doi criminalişti care se bănuiesc re­ciproc de a fi şi ei logodnic —respectiv logodnică — de pro­fesie. Marile posibi­lităţi ale tem­ei nu sunt însă exploatate nici aici şi totul se îneacă în banali­tate. Tristă „comedie" acest Lord din Ale­xanderplatz ! Şi pă­cat de cei doi renu­miţi actori, Erwin Geschonneck şi An­gelica Domrose, puşi să se chinuie peni­bil într-o asemenea peliculă. ZENO FODOR întreprinderea de industrie locală „PARTIZANUL“ Gheorghieni str. Gării nr. 1 Execută la comandă fără repartiție — MOBILA DE BUCĂTĂRIE TIP „CARMEN" — MOBILA — CAMERE COMBINATE TIP „PĂLTINIȘ" — BĂNCI ŞCOLARE DIN ŢEVI — BUTOAIE P.F.L. — MENGHINE PARALELE DE: 35, 45, 60, 80, 100, 120 și 150 mm. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul vînzări al întreprinderii. VREMEA Timpul probabil pentru urmă­toarele două zile: Vreme rece şi schimbătoare, favorabilă ninso­rilor slabe intermitente. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 12 grade,­ iar maximele între minus 5 şi plus 2 grade. Vînt slab din nord­est. Dimineaţa ceaţă locală. RĂSADURILE DE ROȘII CRESCUTE ÎN GHIVECE SÎNT PREGĂTITE PENTRU A FI SĂ­DITE ÎN SERE. Note VI­ SE APARA? Părinţii susţin şi sunt îndrep­tăţiţi, nu numai din considerente de ordin afectiv, că elevii clase­lor I—IV trebuie să înveţe dimi­neaţa. învăţătorii o repetă şi argu­mentează cu date psiho-pedago­­gice că aşa trebuie să fie. Minis­terul învăţământului vine şi în­tăreşte aceasta printr-un regu­lament, rod al unui studiu apro­fundat al problemelor de psiho­logie şi pedagogie şcolară. Invocînd condiţii deosebite, conducerea Şcolii generale nr. 2 din Reghin a solicitat, la înce­putul anului şcolar 1967—1968, funcţionarea ciclului I după­­amiază. Ministerul nu a aprobat, iar răspunsul a parvenit şcolii în vacanţa de iarnă. Aşa inci, în preajma celui de-al doilea tri­mestru, a fost întocmit un am­plu memoriu de către aceeaşi conducere a şcolii (director A­­natolie Gorj, directori adjuncţi Dumitru Ţigănescu şi Nagy Ioan), fără să fi consultat ca­drele didactice ale ciclului I, di­rect răspunzătoare şi interesate în problemă, în care se solicită acelaşi lucru. — De ce fără asentimentul în­văţătorilor? — am întrebat con­ducerea şcolii. — Unde este atunci prestigiul şcolii? — au răspuns tovarăşii directori. Considerînd că răspunsul este pasibil de interpretare, că nu e un procedeu care întăreşte pres­tigiul direcţiunii, ci dimpotrivă, s-a mai adăugat o explicaţie: — Era în timpul vacanţei... Şi, mă rog, din această presu­pusă „consideraţie" pentru va­canţa tovarăşilor învăţători tre­buiau ignorate condiţiile în care se va desfăşura procesul de în­­văţămînt­ în ultimele două tri­mestre? Totuşi memoriul a fost ticluit şi, însoţit de tovarăşii A Gorj şi D. Ţigănescu, a făcut drumul la secţia de învăţămînt raională, de aici la cea regională, de unde a ajuns la minister. La întoar­cere, memoriul era aprobat pen­tru funcţionarea ciclului I după­­amiază. Ministerul, necunoscînd realităţile din şcoală, s-a lăsat convins de „argumentele" invo­cate. Dar care sunt aceste argu­mente? Cele de ordin psiho-pe­­dagogic sínt, la o analiză mai a­­tentă, uşor vulnerabile, deşi ar părea incontestabile, iar argu­mentul suprem, că în şcoală sunt 39 de elevi din mediul rural şi de la depărtări destul de mari constituie o inducere în eroare.­­Dar oare secţia de învăţămînt a raionului nu cunoştea realita­tea din şcoală şi conţinutul me­moriului, de au permis ca în a­cesta să se strecoare asemenea inexactităţi?). In şcoală, din cei 406 elevi, doar 6 sunt din locali­tăţile vecine, restul din cartie­rele oraşului, unde cea mai mare distanţă care trebuie parcursă nu depăşeşte un kilometru. Aşa stînd lucrurile, se ridică o altă întrebare. Ce i-a determinat pe tovarăşii din conducerea şcolii să-şi însuşească copii din alte circumscripţii şcolare? —ceea ce de fapt constituie o altă încălca­re a dispoziţiilor ministerului. Memoriul a fost destul de abil întocmit, invocîndu-se insuficien­ţa spaţiului de şcolarizare (pro­blemă absolut rezolvabilă, prin scoaterea chiriaşilor, dar pe care sfatul popular orăşenesc o tără­gănează cu totul inexplicabil). Nu s-a spus însă nici un singur cuvînt despre faptul că spaţiul existent (16 clase, 12 săli) face posibilă o alternare. Problema alternării a fost re­zolvată pe plan local. Secţia de învăţămînt a regiunii a sugerat alternarea trimestrială. In şcoa­lă însă nu s-a aplicat nici ordi­nul ministerului, nici alternarea ciclului I săptămînal, aşa cum s-a procedat în anii anteriori şi formulă cu care cadrele didactice şi copiii se obişnuiseră, nici al­ternarea trimestrială. S-a anun­ţat colectivului didactic alterna­rea lunară! Ideal ar fi să se respecte ordi­nul ministerului, fără nici o al­ternare. In aceste condiţii ar ră­mîne în permanenţă libere 4 săli de clasă pentru activităţile pio­niereşti, cultural-artistice, cu pă­rinţii şi altele. Aceasta pînă­ cînd organele locale ale puterii de stat ar rezolva problema spaţiu­lui astfel incit ambele cicluri ale şcolii să-şi desfăşoare cursu­rile dimineaţa. OLGA APOSTOL Asigurarea facultativă complexă ADAS a introdus recent sis­temul asigurării facultative com­plexe a gospodăriilor cetăţeni­lor. Noua formă oferă o serie de avantaje şi cuprinde mai multe feluri de asigurare: a bunurilor gospodăreşti, a persoanei care a încheiat contractul şi a soţiei sau soţului acesteia, pentru cazurile de invaliditate şi de deces, în­­tîmplate la domiciliul asiguratu­lui; despăgubiri civile datorate în calitate de locatar faţă de proprietarul imobilului în care locuieşte, precum şi pentru cele datorate altor cetăţeni, în cazu­rile de accidentare a acestora sau avarierea bunurilor lor la domiciliul asiguratului. Prin introducerea asigurării complexe a gospodăriilor cetăţe­nilor s-a prevăzut acordarea de despăgubiri şi pentru pagubele pricinuite bunurilor asigurate ca urmare a stricăciunilor acciden­tale produse la instalaţiile de gaze, a lovirii sau prăbuşirii clă­dirilor sau adăposturilor în care se aflau bunurile asigurate. U­­neltele agricole sunt asigurate şi pe timpul transportului lor de la gospodărie la locurile de muncă şi înapoi. La asigurarea pentru cazurile de invaliditate şi de deces la do­miciliu s-au prevăzut şi alte cau­ze cum sunt: lovirea, căderea, a­­lunecarea, acţiunea curentului e­­lectric, arsura, intoxicarea subi­tă, asfixierea din cauze subite, precum şi cele provocate de funcţionarea ori folosirea unor maşini, aparate, instrumente, scule, arme etc.. Prima de asigurare la această formă, indiferent dacă gospodă­ria se află în mediul urban sau rural, este de numai 20 de bani la sută, asupra sumei asigurate. Întreprinderea I­I ANGAJEAZĂ IMEDIAT - SUDORI - MINERI - AJUTORI MINERI - MUNCITORI NECALIFICAȚI Se asigură cazare gratuită So dormitoare comune, masa contra cost de trei ori pe zi și posibili­tăți de calificare. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii Bălan gara C.F.I Izvorul Oltului cu următoarele acte: cartea de muncă, foaie de lichidare sau adeverinţă de la Sfatul popu­lar respectiv despre ocupaţia anterioară, livretul militar şi buletinul de identitate. Poşta LAPADATU ZAHARIE — angajatul întreprinderii raio­nale „Republica“ Reghin. Meseria exercitată în cursul anului 1967 nu figurează pe lista profesiunilor care dau dreptul la concediu suplimentar de odihnă pentru munca prestată în condiţii vătămătoare sănătăţii. Ţinem să arătăm însă, că pentru anul 1968, concediul dv. va fi mai mare cu cel puţin 3 zile lucrătoare, aşa cum se pre­vede în noua lege a concediilor de odihnă. VODĂ IRIMIE din Periş, nr. 4, raionul Reghin. Ţinînd cont de situaţia dv. (pensionar de invaliditate gr. III), gă­sim că nu este cazul înaintării unei noi cereri de recalculare a pensiei dv. pe motivul arătat, cum în prezent dispuneţi şi de acte oficiale pe perioada satisfacerii serviciului militar, ce n-a fost luată în considerare la stabilirea pensiei de inva­liditate. La stabilirea pensiei de invaliditate se ia in considerare numai minimul de vechime prevăzut în art. 24 din Legea nr. 27/1966, vechime pe care dv. aţi şi dovedit-o. Stagiul militar servit de dv. şi dovedit ulterior cu acte oficiale vi se va cal­cula în vechime la data transformării pensiei de invaliditate în pensia pentru limită de vîrstă, IONESCU ION din Tîrnăveni. Remizierii de la tutun­gerii sunt asimilaţi ca angajaţii, ca atare li se vor lua în considerare perioada de timp servită în baza actelor de ve­chime, oficial eliberate de organele competente în cadrul cărora au funcţionat sau care deţin arhivele acestora. ȘTEFAN OLAH consilier juridic Ingineri agronomi ! Miembri cooperatori! — Urmaţi exemplul cooperativelor agricole de producţie: Frata, raionul Turda, Unirea şi Fărău, raionul Aiud, Mihalţ, raionul Alba, Balomirul de Cîmpie, raionul Orăştie, Bahnea, raionul Tîrnăveni şi Glodeni, raionul Tg.-Mureş, contrac­­tînd cu încredere cultivarea tutunului pe suprafeţe conve­nabile, încheiaţi contracte de durată pentru a beneficia de sporul de preţ de 20 la sută din valoarea producţiei rea­lizate. Date suplimentare se primesc la întreprinderea de cultură şi fermentare a tutunului, Ocna Mureş, strada Războieni nr. 21, telefon nr. 126, precum şi la Consiliile agricole re­gionale şi serviciile interraionale de îndrumare, achiziţii, contractări , tutun.

Next