Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)
1968-08-04 / nr. 184
Organ al Comitetului județean Mureș al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Duminică, 4 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a reprezentanților rx'^rr 'J VEDERE DIN CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU TG. MUREŞ. (Foto: C. SZÁSZ) Anul XX. Nr. 184 (3.227)! ■■■■■■■■■■■■■■■■■ salariaţilor de la C.I.A. Tg.-Mureş Afirmarea es a g la an a iniţiativei colective Cu un deosebit simţ al perspectivei apropiate, cu înaltă răspundere, cu chibzuinţă şi competenţă, reprezentanţii salariaţilor din moderna cetate a chimiei de pe Mureş au dezbătut sarcinile complexe pe care le au de înfăptuit în acest an. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a marcat un stadiu calitativ superior al participării chimiştilor la conducerea şi organizarea activităţii combinatului, la dezbaterea temeinică a tuturor problemelor care privesc ridicarea eficienţei economice. O contribuţie de mare preţ a adus-o informarea comitetului de direcţie, care a înfăţişat de la început, pe baza unor analize concrete, principalele rezultate ale activităţii economico-financiare din primul semestru cît şi neajunsurile şi cauzele lor în unele compartimente, precum şi măsurile care se impun pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului anual. Este un merit al oamenilor de pe diferite trepte ale conducerii producţiei de a fi ştiut să aducă în dezbatere problemele esenţiale care frămîntă colectivul în etapa actuală. Din informarea prezentată de preşedintele comitetului de direcţie DOREL POPA a ieşit în evidenţă abnegaţia muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor combinatului cu care au muncit pentru realizarea şi depăşirea tuturor indicatorilor planului de producţie pe primul semestru şi pentru recuperarea în cea mai mare parte a rămînerilor în urmă a lucrărilor la instalaţiile din etapa a II-a de dezvoltare, reuşind să pună în funcţiune fabricile de amoniac II, acid azotic II şi azotat de amoniu. Se desprinde cu pregnanţă faptul că acest experimentat colectiv a realizat peste plan în prima jumătate a anului produse în valoare de 10.357.000 lei. S-au produs peste plan 2.763 de tone amoniac, 3.645 tone de acid azotic, 4.446 de tone azotat de amoniu şi altele. La azotat de amoniu, depăşirea planului a fost posibilă ca urmare a măsurilor luate ca lucrările de cuplare ale instalaţiilor noi cu cele vechi să se facă fără oprirea generală prevăzută, ceea ce a asigurat un spor de producţie şi la celelalte fabrici care au putut funcţiona la capacitate. Producţia obţinută suplimentar pe această cale, se ridică la 3.300.000 de lei. In acelaşi timp, economiile realizate din reducerea preţului de cost se ridică la 5.930.000 de lei, iar beneficiile sunt de 7.913.000 de lei, din care 5.422.000 beneficiu datorat efortului propriu. Informarea nu a scăpat din vedere în primul rînd problemele fundamentale de care depinde soarta planului anual. S-a insistat în mod deosebit asupra acţionării hotărîte în vederea realizării unui regim optim de funcţionare a instalaţiilor din etapa a II-a, studierea posibilităţilor de atingere a parametrilor proiectaţi înainte de prevederi, aplicarea celor mai bune soluţii pentru fabricarea îngrăşămintelor ce vor fi exportate. Un mare accent s-a pus şi pe asigurarea noilor instalaţii cu personal calificat, pe aplicarea studiilor privind organizarea sectorului mecanic energetic, pe reducerea consumurilor specifice de materii prime, semifabricate şi utilităţi şi pe asigurarea celor mai bune condiţii de muncă pentru lucrătorii combinatului. Participanţii la discuţii care au îmbrăţişat toate laturile producţiei au completat informarea cu noi propuneri, au sugerat măsuri de o excepțională însemnătate. ing. GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! TEflUfl ROŞIE Recolta de griu Încă nu este la adăpost — să facem totul să ajungă fără pierderi in hambare Acum după ce timpul s-a redresat, lucrătorii ogoarelor au luat din nou startul pentru ca în timpul cel mai scurt să termine recoltarea griului. De fapt, această măsură este foarte necesară, deoarece griul este răscopt şi orice întîrziere duce la pierderi de boabe. In ansamblu, în cooperativele agricole din judeţul nostru, pînă la 1 august, recoltarea griului a fost efectuată în proporţie de peste 80 la sută. Aceasta înseamnă că grîul şi secara mai trebuie recoltate de pe o suprafaţă de peste 11.600 ha. Raidul anchetă efectuat la 2 august de redacţie pe aceasta temă, a scos în evidenţă faptul că în majoritatea cooperativelor agricole se munceşte cu spor pentru punerea la adăpost a recoltei. La cooperativa agricolă din Deal, de exemplu, unde recoltarea griului de pe 660 ha s-a terminat. Joi şi vineri, zile cu soare, peste 800 de ţărani cooperatori au ieşit la uscatul snopilor. Cu 80 atelaje şi 3 tractoare dotate cu sănii amenajate special, s-a lucrat cu spor şi la transportul snopilor la aici. In 4 sate ce aparţin de C.A.P. era în curs şi treierişul. Peste 80 de femei din brigăzile lui Viorel Morar, Bereş Ioan şi Ilyes Nicolae, erau la întorsul paielor de pe mirişti, iar cu două prese se lucra cu spor la balotaj. Preşedintele C.A.P. Fülöp Francisc ca şi specialistul unităţii ing. Vaier Cîmpean, ca buni coordonatori a întregii activităţi făceau totul pentru ca grîul să ajungă fără pierderi în hambare. In alte cooperative agricole, printre care şi Iernut, unde la brigăzile de cîmp din Lechinţa, grîul mai trebuia recoltat de pe 194 ha, au fost concentrate să lucreze 10 combine. Intrucît la brigăzile din Iernut recoltarea griului s-a terminat, aici, toată atenţia a fost îndreptată asupra uscării snopilor, transportul la arii şi treierişului. La aceste lucrări au luat parte peste 600 de ţărani cooperatori. Zilnic, snopii se transportă cu atelajele de pe o suprafaţă de 70 hectare, iar cu două batoze se treiera cu spor. Raidul-anchetă a scos în evidenţă faptul că deşi grîul în judeţul nostru mai trebuie recoltat de pe 11.600 ha, totuşi nu în toate cooperativele, combinele şi braţele de muncă sunt folosite raţional. La cooperativa agricolă din Coroisînmartin — preşedinte Teofil Bruzlea, de exemplu, vineri, pe la orele 13.30 cînd este timpul cel mai bun de lucru, patru combine staţionau. Nimeni nu spune că masa de prînz trebuie luată din mers, dar în situaţia cînd grîul este în faza de scuturare pe zeci de hectare, nu este permis ca lucrătorii de la saci să plece, să ia masa acasă. Dacă sub aspectul transportului la aiii şi al treierişului, despre cooperativa agricolă din Nadeş se pot scrie cuvinte de laudă, nu acelaşi lucru se poate afirma cînd este vorba de seceriş. In timp ce la brigăzile de cîmp din Agrişteu se lucra cu combinele la recoltatul griului de pe ultimele suprafeţe, la brigăzile din Bălăuşeri, cu două batoze se treiera. La prima vedere, ca şi din discuţiile avute cu brigadierii Dumitru Oltean şi Magyarosi Iosif, reieşea că treierişul merge bine. Consultînd însă borderoul, a reieşit că pînă la orele 14.30 cu batoza lui Balogh Iosif s-a treierat 3.230 kg, iar cu a lui Barabas Carol, 4.125 kg. grîu. De ce aşa de puţin ? Pentru că treieratul a început tîrziu, pe la orele 7, pe parcurs s-au ivit defecţiuni la batoze despre care mecanizatorii nu au fost dispuşi să vorbească. De asemenea, cu toate că sîntem în perioada cînd treierişul trebuie să se desfăşoare din plin, totuşi, la sediile de brigadă din Corneşti de pe Tîrnavă şi Dîmbău, se aflau parcate în fiecare loc iite o batoză. Raidul-anchetă a mai scos in evidenţă şi preocuparea ţăranilor cooperatori din iernut şi Sînpaul de a aduna operativ baloţii de paie de pe cîmp, a celor din Corunca, care au luat măsuri de a întoarce pe toate părţile baloţii pentru a-i usca, dar a găsit indiferenţă totală faţă de această importantă acţiune la conducerea cooperativei agricole din Vidrăsău. REMUS CÂMPEAN li Ţesături „broşe pentru Bulgaria întreprinderea textilă „6 Martie" din Sighişoara a expediat în Bulgaria primele stocuri de ţesături (broşe), material folosit ca faţă la confecţionarea plăpumilor. Pînă la sfîrşitul trimestrului III, vor mai fi livrate alte cantităţi din acelaşi material. Un bilanţ al sectorului comercial Din bilanţul Direcţiei comerciale judeţene Mureş reiese că lucrătorii sectorului comercial de stat din judeţ au obţinut în semestrul I, realizări importante. Au fost desfăcute către populaţie mărfuri în valoare cu 41.497.000 lei mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de circulaţie au fost reduse cu 162.000 de lei, obţinîndu-se beneficii peste plan de 1.053.000 lei. La obţinerea acestor rezultate au contribuit în mod deosebit colectivele de la I.A.P.L. „Mureşul", I.A.P.L. „Cofetarul" şi O.C.L. Alimentara din Tg.-Mureş. ALBERT RIES corespondent voluntar TELEGRAMĂ , Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, care a dezbătut îndeplinirea sarcinilor planului pe primul semestru al anului 1968, raportează Comitetului Central. Dumneavoastră personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, intrarea în funcţiune a instalaţiilor din etapa a 2-a de dezvoltare a combinatului. Prin intrarea în funcţiune a fabricilor de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu granulat, capacitatea Combinatului de la Tg.-Mureş se triplează. Dorim să exprimăm cu această ocazie profunda noastră recunoştinţă pentru sprijinul efectiv primit de către colectivul nostru din partea conducerii superioare de partid şi de stat, din partea Dumneavoastră personal, cu ocazia vizitelor făcute în Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. Preţioasele îndrumări primite în perioada realizării investiţiei au constituit pentru întreg colectivul nostru prilej de analiză şi mobilizare a energiilor în scopul recuperării întîrzierilor cauzate de nelivrarea în termen a unor utilaje din ţară. Totodată, paralel cu depăşirea sarcinilor de plan pe semestrul unu eforturile noastre au fost îndreptate pentru crearea condiţiilor optime desfăşurării probelor tehnologice şi de punere în funcţiune la noile instalaţii, astfel ca planul pe acest an să fie îndeplinit şi depăşit. Vă asigurăm tovarăşe Secretar general, că fructificînd din plin experienţa dobîndită, mobilizînd toate capacităţile colectivului nostru, muncind cu energie şi pasiune vom realiza înainte de termen indicatorii tehnico-economici proiectaţi şi vom îndeplini în mod exemplar sarcinile încredinţate de partid, contribuind în felul acesta la înfăptuirea programului suplimentar de creştere a producţiei, să asigurăm cantităţi sporite de îngrăşăminte azotoase de calitate superioară agriculturii noastre și la export, întregul colectiv este pregătit pentru noi sarcini în vederea dezvoltării în continuare a combinatului, a industriei noastre chimice. ADUNAREA GENERALA A REPREZENTANȚILOR SALARIAȚILOR COMBINATULUI DE ÎNGRĂȘĂMINTE AZOTOASE DIN TÎRGU-MUREŞ ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cu dorul ca o pînză ntinsă n vînt spre tine viu mereu din zarea toată, înving furtuni, oricît de grele sînt, şi strig în vis, ca un Columb: — PAMÎNT! şi te descopăr ţară, înc-o dată. Ziua Marinei e ziua admiraţiei noastre pentru „lupii de mare“, pentru pregătirea lor tot mai temeinică, pentru dragostea şi răspunderea cu care îşi duc la îndeplinire misiunea de a veghea fruntariile ţării ori, în transporturile comerciale, de a prelungi pînă departe în lume ceva din pămîntul, din sufletul patriei. In ampla perspectivă istorică a dezvoltării fiinţei şi economiei naţionale în socialism, momentul sărbătoresc dedicat marinarilor noştri prilejuieşte un revelator contact cu ceea ce înseamnă zi de zi viaţa şi munca lor în procesul transformărilor şi consolidărilor ce le trăim. Dincolo de poezia naivă a răsăriturilor marine ori a fantasticelor întîmplări pe furtună, viaţa cotidiană a marinarilor noştri de pe Marea Neagră şi de pe Dunăre e dominată de o laborioasă instruire, de fermitatea întregului „scut marin“, de traficul în continuă creştere al navelor comerciale româneşti. Ne umplu de mîndrie şi siguranţă veştile că militarii marinei noastre îşi însuşesc tot mai bine noţiunile noi în creşterea capacităţii de manevră, iscusinţa detectării ţintelor, în executarea tragerilor. După cum, tot azi, gîndul nostru se îndreaptă către muncitorii şi tehnicienii de pe şantierele navale care construiesc nave moderne şi rapide, către cei care pe căi maritime şi fluviale — pe Dunăre, în apele Mediteranei şi Atlanticului, în Oceanul Indian şi în Pacific — transportă mărfuri româneşti spre ţări din cele mai îndepărtate colţuri ale pămîntului şi aduc de acolo mărfuri necesare economiei naţionale. Insuşindu-şi temeinic meşteşugul navigaţiei şi dovedind dragoste de patrie, ei poartă cu cinste pavilionul României socialiste pe mările şi oceanele lumii. Undeva, Lucian Blaga spunea: __„Valul mai bate, acelaşi ...“. Numai că azi alţi oameni, alte contingente îl iau în piept cu statornica hotărire a celui ce-şi iubeşte ţara şi o apără, o apără cu bărbăţie şi iscusinţă. RODNICIA MUNCII Drumul ocoleşte domol printre tarlale de porumb şi sfeclă de zahăr. Ochiul călătorului, pînă ajunge pe creasta dealului ce desparte Bandul de Oroi, este atras doar de cîteva case şi grădinile din apropierea lor in care, acum, crengile pomilor se înconvoaie sub greutatea merelor, perelor şi prunelor. Ajuns în deal, călătorul rămîne uimit de frumuseţea peisajului de pe toată valea Oroiului şi Petei, două sate din „familia“ celor care alcătuiesc comuna Band. Ziua, de aici din deal, se aud mai clar tălăngile dearamă ale turmelor de oi şi cirezilor de vaci ce se mişcă alene pe verdele păşunilor. Văzduhul pare mai răcoritor, mai transparent şi aromat. Bogăţiile verii au parcă proporţii mai mari. Drumul continuă şerpuind cîţiva kilometri pe lingă un şir de nuci cu mult rod şi pe lingă un pirîiaş al cărui clipocit abia se aude dintre mulţimea de sălcii stufoase. Pe acest drum spre Oroi l-am intîlnit pe bătrînul Ştefan Dobra, în vîrstă de 75 de ani, un om încă ager la anii lui. — Sînteţi din Oroi ? îl întreb. — Da, îmi răspunde cu un zîmbet primitor. Bun — venit prin locurile noastre. Aţi nimerit-o cam rău. Ploaia aduce şi însemnări de reporter noroi. Pe oroieni i-a trimis ploaia de pe cîmp acasă. Sînt nerăbdători. Ştii dumneata, grîul trebuie strîns că dacă nu, se pierde. Anul a fost mănos şi pămîntul e greu de toate bunătăţile. Ca niciodată, de mulţi ani. . . M-am despărţit de moşul Dobra, admirîndu-l pentru simţul lui de gospodar, gospodar care mereu e cu gîndul la tot ce au semănat oroienii şi acum sînt cointeresaţi zi de zi să strîngă bob cu bob, fără a face nici cea mai mică risipă. La intrarea în Oroi, pe strada principală şi pe uliţele laterale, printre casele vechi, cu o arhitectonică specifică oarecum locului, întîlneşti construcţii noi ridicate „la roşu“ ori terminate şi spoite într-un anume fel cu acele culori şi desene ce exprimă elemente din portul popular de pe valea Oroiului şi Petei. In acest jaf, la fiecare pas se observă grija pentru aspectul frumos şi pentru curăţenie, ceea ce demonstrează, mai bine decît orice statistici sau rapoarte, interesul oamenilor, spiritul lor colectiv, în tot ceea ce întreprind. E plăcut să intri la căminul cultural şi la bibliotecă, laşcoala cea nouă şi la grădiniţă, în casele oamenilor. Orice loc te atrage, e primitor şi curat. De la un capăt la altul al satului s-au săpat gropi şi au început să se „planteze” şiruri de stilpi pentru introducerea curentului electric. Punctele de forţă economică la Oroi şi Petea sunt cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor. Despre dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei agricole ne-a vorbit ing. agronom Aurel Ormeşan. — Azi oroienii şi petenii sînt stăpîni pe pămîntul lor şi pe viaţa economică a cooperativei, sînt stăpîni pentru că au muncit cu rîvnă ani la rînd, pentru a-şi construi elementele şi mijloacele necesare în exploatarea ştiinţifică şi raţională atît în agrotehnie, cît şi în zootehnie. Avem grajduri pentru aproape 600 de bovine, saivane pentru 600—700 de oi, cocini pentru 350 de porci, amenajate igienic, şi alte construcţii a căror spaţii permit dezvoltarea în continuare a şeptelului de animale. Din anul trecut cooperatorii au adus evidente îmbunătăţiri in organizarea muncii in sectorul cerealier şi zootehnic. Şi tocmai de aceea, recoltele de grîu, porumb, sfeclă de zahăr vor fi simţitor mai mari In sectorul zootehnic contractele la carne şi lapte vor fi .şi ete, depăşite. Şi astfel, la fondul C. CROITORU (Continuare în pag. a 2-a)