Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)

1968-08-04 / nr. 184

Organ al Comitetului județean Mureș al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Duminică, 4 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a reprezentanților rx'^rr 'J VEDERE DIN CARTIERUL TUDOR VLADI­­MIRESCU TG. MUREŞ. (Foto: C. SZÁSZ) Anul XX. Nr. 184 (3.227)! ■■■■■■■■■■■■■■■■■ salariaţilor de la C.I.A. Tg.-Mureş Af­ir­mar­ea es a g la an a iniţiativei colective Cu un deosebit simţ al perspectivei apropia­te, cu înaltă răspundere, cu chibzuinţă şi com­petenţă, reprezentanţii salariaţilor din moderna cetate a chimiei de pe Mureş au dezbătut sarci­nile complexe pe care le au de înfăptuit în acest an. Adunarea generală a reprezentanţilor salaria­ţilor a marcat un stadiu calitativ superior al participării chimiştilor la conducerea şi organi­zarea activităţii combinatului, la dezbaterea te­meinică a tuturor problemelor care privesc ri­dicarea eficienţei economice. O contribuţie de mare preţ a adus-o informarea comitetului de direcţie, care a înfăţişat de la început, pe baza unor analize concrete, principalele rezultate ale activităţii economico-financiare din primul se­mestru cît şi neajunsurile şi cauzele lor în unele compartimente, precum şi măsurile care se im­pun pentru îndeplinirea în cele mai bune condi­ţii a planului anual. Este un merit al oamenilor de pe diferite trepte ale conducerii producţiei de a fi ştiut să aducă în dezbatere problemele esenţiale care frămîntă colectivul în etapa actuală. Din informarea prezentată de preşedintele comitetului de direcţie DOREL POPA a ieşit în evidenţă abnegaţia muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor combinatului cu ca­re au muncit pentru realizarea şi depăşirea tu­turor indicatorilor planului de producţie pe pri­mul semestru şi pentru recuperarea în cea mai mare parte a rămînerilor în urmă a lucrărilor la instalaţiile din etapa a II-a de dezvoltare, reu­şind să pună în funcţiune fabricile de amoniac II, acid azotic II şi azotat de amoniu. Se desprinde cu pregnanţă faptul că acest experimentat colectiv a realizat peste plan în prima jumătate a anului produse în valoare de 10.357.000 lei. S-au produs peste plan 2.763 de tone amoniac, 3.645 tone de acid azotic, 4.446 de tone azotat de amoniu şi altele. La azotat de amoniu, depăşirea planului a fost posibilă ca urmare a măsurilor luate ca lu­crările de cuplare ale instalaţiilor noi cu cele vechi să se facă fără oprirea generală prevăzută, ceea ce a asigurat un spor de producţie şi la ce­lelalte fabrici care au putut funcţiona la capaci­tate. Producţia obţinută suplimentar pe această cale, se ridică la 3.300.000 de lei. In acelaşi timp, economiile realizate din re­ducerea preţului de cost se ridică la 5.930.000 de lei, iar beneficiile sunt de 7.913.000 de lei, din care 5.422.000 beneficiu datorat efortului propriu. Informarea nu a scăpat din vedere în pri­mul rînd problemele fundamentale de care de­pinde soarta planului anual. S-a insistat în mod deosebit asupra acţionării hotărîte în vederea realizării unui regim optim de funcţionare a in­stalaţiilor din etapa a II-a, studierea posibilită­ţilor de atingere a parametrilor proiectaţi înain­te de prevederi, aplicarea celor mai bune soluţii pentru fabricarea îngrăşămintelor ce vor fi ex­portate. Un ma­re accent s-a pus şi pe asigura­rea noilor instalaţii cu personal calificat, pe a­­plicarea studiilor privind organizarea sectorului mecanic energetic, pe reducerea consumurilor specifice de materii prime, semifabricate şi uti­lităţi şi pe asigurarea celor mai bune condiţii de muncă pentru lucrătorii combinatului. Participanţii la discuţii care au îmbrăţişat toate laturile producţiei au completat informa­rea cu noi propuneri, au sugerat măsuri de o excepțională însemnătate. ing. GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! TEflUfl ROŞIE Recolta de griu Încă nu este la adăpost — să facem totul să ajungă fără pierderi in hambare Acum după ce timpul s-a redresat, lucrătorii ogoare­lor au luat din nou startul pentru ca în timpul cel mai scurt să termine recoltarea griului. De fapt, această măsură este foarte necesară, deoarece griul este răscopt şi orice întîrziere duce la pierderi de boabe. In an­samblu, în cooperativele a­­gricole din judeţul nostru, pînă la 1 august, recolta­rea griului a fost efectuată în proporţie de peste 80 la sută. Aceasta înseamnă că grîul şi secara mai trebuie recoltate de pe o suprafaţă de peste 11.600 ha. Raidul anchetă efectuat la 2 august de redacţie pe aceasta temă, a scos în evidenţă faptul că în majoritatea coopera­tivelor agricole se mun­ceşte cu spor pentru pu­nerea la adăpost a recoltei. La cooperativa agricolă din Deal, de exemplu, un­de recoltarea griului de pe 660 ha s-a terminat. Joi şi vineri, zile cu soare, peste 800 de ţărani coopera­tori au ieşit la uscatul sno­pilor. Cu 80 atelaje şi 3 tractoare dotate cu sănii a­­menajate special, s-a lucrat cu spor şi la transportul sno­pilor la aici. In 4 sate ce aparţin de C.A.P. era în curs şi treierişul. Peste 80 de femei din brigăzile lui Viorel Morar, Bereş Ioan şi Ilyes Nicolae, erau la întorsul paielor de pe mi­rişti, iar cu două prese se lucra cu spor la balotaj. Preşedintele C.A.P. Fülöp Francisc ca şi specialistul unităţii ing. Vaier Cîmpean, ca buni coordonatori a în­tregii activităţi făceau to­tul pentru ca grîul să a­­jungă fără pierderi în ham­bare. In alte cooperative a­­gricole, printre care şi Ier­­nut, unde la brigăzile de cîmp din Lechinţa, grîul mai trebuia recoltat de pe 194 ha, au fost concentrate să lucreze 10 combine. In­­trucît la brigăzile din Iernut recoltarea griului s-a termi­nat, aici, toată atenţia a fost îndreptată asupra us­cării snopilor, transportul la arii şi treierişului. La a­­ceste lucrări au luat parte peste 600 de ţărani coope­ratori. Zilnic, snopii se transportă cu atelajele de pe o suprafaţă de 70 hec­tare, iar cu două batoze se treiera cu spor. Raidul-anchetă a scos în evidenţă faptul că deşi grîul în judeţul nostru mai trebuie recoltat de pe 11.600 ha, totuşi nu în toate cooperativele, combi­nele şi braţele de muncă sunt folosite raţional. La cooperativa agricolă din Coroisînmartin — preşedin­te Teofil Bruzlea, de exem­plu, vineri, pe la orele 13.30 cînd este timpul cel mai bun de lucru, patru combine staţionau. Nimeni nu spune că masa de prînz trebuie luată din mers, dar în situaţia cînd grîul este în faza de scuturare pe zeci de hectare, nu este permis ca lucrătorii de la saci să plece, să ia masa acasă. Dacă sub aspectul transportului la aiii şi al treierişului, despre coopera­tiva agricolă din Nadeş se pot scrie cuvinte de laudă, nu acelaşi lucru se poate afirma cînd este vorba de seceriş. In timp ce la brigăzile de cîmp din Agrişteu se lucra cu combinele la recoltatul griului de pe ultimele su­prafeţe, la brigăzile din Bălău­şeri, cu două batoze se treiera. La prima vedere, ca şi din discuţiile avute cu brigadierii Dumitru Ol­tean şi Magyarosi Iosif, reie­şea că treierişul merge bine. Consultînd însă borderoul, a reieşit că pînă la orele 14.30 cu batoza lui Balogh Iosif s-a treierat 3.230 kg, iar cu a lui Barabas Carol, 4.125 kg. grîu. De ce aşa de puţin ? Pentru că treie­ratul a început tîrziu, pe la orele 7, pe parcurs s-au ivit defecţiuni la batoze despre care mecanizatorii nu au fost dispuşi să vor­bească. De asemenea, cu toate că sîntem în perioa­da cînd treierişul trebuie să se desfăşoare din plin, totuşi, la sediile de brigadă din Corneşti de pe Tîrnavă şi Dîmbău, se aflau parca­te în fiecare loc iite o ba­toză. Raidul-anchetă a mai scos in evidenţă şi preocuparea ţăranilor cooperatori din iernut şi Sînpaul de a adu­na operativ baloţii de paie de pe cîmp, a celor din Corunca, care au luat mă­suri de a întoarce pe toate părţile baloţii pentru a-i usca, dar a găsit indiferenţă totală faţă de această impor­tantă acţiune la conducerea cooperativei agricole din Vidrăsău. REMUS CÂMPEAN ­li Ţesături „broşe pentru Bulgaria întreprinderea textilă „6 Martie" din Sighişoa­­ra a expediat în Bulgaria primele stocuri de ţesături (broşe), material folosit ca faţă la confecţionarea plăpumilor. Pînă la sfîrşitul trimestrului III, vor mai fi livrate alte cantităţi din acelaşi material. Un bilanţ al sectorului comercial Din bilanţul Direcţiei comerciale judeţene Mureş reiese că lucrătorii sectorului comercial de stat din judeţ au obţinut în semestrul I, realizări importante. Au fost desfăcute către populaţie mărfuri în valoare cu 41.497.000 lei mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de circulaţie au fost reduse cu 162.000 de lei, obţinîndu-se beneficii peste plan de 1.053.000 lei. La obţinerea acestor rezultate au contribuit în mod deosebit colectivele de la I.A.P.L. „Mure­şul", I.A.P.L. „Cofetarul" şi O.C.L. Alimentara din Tg.-Mureş. ALBERT RIES corespondent voluntar TELEGRAMĂ , Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI Adunarea generală a reprezentanţilor sala­­riaţilor de la Combinatul de îngrăşăminte azo­toase din Tg.-Mureş, care a dezbătut îndeplini­rea sarcinilor planului pe primul semestru al anului 1968, raportează Comitetului Central. Dumneavoastră personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, intrarea în funcţiune a instalaţiilor din etapa a 2-a de dezvoltare a combinatului. Prin intrarea în funcţiune a fabricilor de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu gra­nulat, capacitatea Combinatului de la Tg.-Mu­reş se triplează. Dorim să exprimăm cu aceas­tă ocazie profunda noastră recunoştinţă pentru sprijinul efectiv primit de către colectivul nos­tru din partea conducerii superioare de partid şi de stat, din partea Dumneavoastră personal, cu ocazia vizitelor făcute în Combinatul de în­grăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. Preţioasele îndrumări primite în perioada realizării inves­tiţiei au constituit pentru întreg colectivul nos­tru prilej de analiză şi mobilizare a energiilor în scopul recuperării întîrzierilor cauzate de nelivrarea în termen a unor utilaje din ţară. Totodată, paralel cu depăşirea sarcinilor de plan pe semestrul unu eforturile noastre au fost îndreptate pentru crearea condiţiilor opti­me desfăşurării probelor tehnologice şi de pu­nere în funcţiune la noile instalaţii, astfel ca planul pe acest an să fie îndeplinit şi depăşit. Vă asigurăm tovarăşe Secretar general, că fructificînd din plin experienţa dobîndită, mo­­bilizînd toate capacităţile colectivului nostru, muncind cu energie şi pasiune vom realiza îna­inte de termen indicatorii tehnico-economici proiectaţi şi vom îndeplini în mod exemplar sarcinile încredinţate de partid, contribuind în felul acesta la înfăptuirea programului supli­mentar de creştere a producţiei, să asigurăm cantităţi sporite de îngrăşăminte azotoase de calitate superioară agriculturii noastre și la export, întregul colectiv este pregătit pentru noi sarcini în vederea dezvoltării în continuare a combinatului, a industriei noastre chimice. ADUNAREA GENERALA A REPREZENTANȚI­LOR SALARIAȚILOR COMBINATULUI DE ÎNGRĂȘĂMINTE AZOTOASE DIN TÎRGU-MUREŞ ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cu dorul ca o pînză ntinsă n vînt spre tine viu mereu din zarea toată, înving furtuni, oricît de grele sînt, şi strig în vis, ca un Columb: — PAMÎNT! şi te descopăr ţară, înc-o dată. Ziua Marinei e ziua admi­raţiei noastre pentru „lupii de mare“, pentru pregătirea lor tot mai temeinică, pentru dragostea şi răspunderea cu care îşi duc la îndeplinire misiunea de a veghea frunta­riile ţării ori, în transportu­rile comerciale, de a prelungi pînă departe în lume ceva din pămîntul, din sufletul pa­­triei. In ampla perspectivă isto­rică a dezvoltării fiinţei şi e­­conomiei naţionale în socia­lism, momentul sărbătoresc dedicat marinarilor noştri prilejuieşte un revelator con­­tact cu ceea ce înseamnă zi de zi viaţa şi munca lor în procesul transformărilor şi consolidărilor ce le trăim. Dincolo de poezia naivă a răsăriturilor marine ori a fantasticelor întîmplări pe furtună, viaţa cotidiană a ma­­rinarilor noştri de pe Marea Neagră şi de pe Dunăre e dominată de o laborioasă in­struire, de fermitatea între­gului „scut marin“, de trafi­cul în continuă creştere al na­velor comerciale româneşti. Ne umplu de mîndrie şi si­guranţă veştile că militarii marinei noastre îşi însuşesc tot mai bine noţiunile noi în creşterea capacităţii de ma­nevră, iscusinţa detectării ţin­­telor, în executarea tragerilor. După cum, tot azi, gîndul nostru se îndreaptă către muncitorii şi tehnicienii de pe şantierele navale care con­struiesc nave moderne şi ra­­pide, către cei care pe căi ma­ritime şi fluviale — pe Du­­năre, în apele Mediteranei şi Atlanticului, în Oceanul In­dian şi în Pacific — transpor­tă mărfuri româneşti spre ţări din cele mai îndepărtate colţuri ale pămîntului şi a­­duc de acolo mărfuri necesa­­re economiei naţionale. Insu­­şindu-şi temeinic meşteşugul navigaţiei şi dovedind dragos­te de patrie, ei poartă cu cin­­ste pavilionul României so­cialiste pe mările şi oceanele lumii. Undeva, Lucian Blaga spu­nea: __„Valul mai bate, ace­laşi ...“. Numai că azi alţi oa­meni, alte contingente îl iau în piept cu statornica hotă­­rire a celui ce-şi iubeşte ţa­ra şi o apără, o apără cu băr­­băţie şi iscusinţă. RODNICIA MUNCII Drumul ocoleşte domol prin­tre tarlale de porumb şi sfeclă de zahăr. Ochiul călătorului, pînă ajunge pe creasta dealului ce desparte Bandul de Oroi, este atras doar de cîteva case şi grădinile din apropierea lor in care, acum, crengile pomi­lor se înconvoaie sub greuta­tea merelor, perelor şi prune­lor. Ajuns în deal, călătorul rămîne uimit de frumuseţea peisajului de pe toată valea Oroiului şi Petei, două sate din „familia“ celor care alcă­tuiesc comuna Band. Ziua, de aici din deal, se aud mai clar tălăngile de­­aramă ale turme­lor de oi şi cirezilor de vaci ce se mişcă alene pe verdele pă­şunilor. Văzduhul pare mai răcoritor, mai transparent şi aromat. Bogăţiile verii au par­că proporţii mai mari. Drumul continuă şerpuind cîţiva kilo­metri pe lingă un şir de nuci cu mult rod şi pe lingă un pi­rîiaş al cărui clipocit abia se aude dintre mulţimea de săl­cii stufoase. Pe acest drum spre Oroi l-am intîlnit pe bă­trînul Ştefan Dobra, în vîrstă de 75 de ani, un om încă ager la anii lui. — Sînteţi din Oroi ? îl întreb. — Da, îmi răspunde cu un zîmbet primitor. Bun — venit prin locurile noastre. Aţi nime­rit-o cam rău. Ploaia aduce şi însemnări de reporter noroi. Pe oroieni i-a trimis ploaia de pe cîmp acasă. Sînt nerăbdători. Ştii dumneata, grîul trebuie strîns că dacă nu, se pierde. Anul a fost mănos şi pămîntul e greu de toate bunătăţile. Ca niciodată, de mulţi ani. . . M-am despărţit de moşul Dobra, admirîndu-l pentru simţul lui de gospodar, gospo­dar care mereu e cu gîndul la tot ce au semănat oroienii şi acum sînt cointeresaţi zi de zi să strîngă bob cu bob, fără a face nici cea mai mică risipă. La intrarea în Oroi, pe stra­da principală şi pe uliţele la­terale, printre casele vechi, cu o arhitectonică specifică oare­cum locului, întîlneşti con­strucţii noi ridicate „la roşu“ ori terminate şi spoite într-un anume fel cu acele culori şi desene ce exprimă elemente din portul popular de pe va­lea Oroiului şi Petei. In acest jaf, la fiecare pas se observă grija pentru aspectul frumos şi pentru curăţenie, ceea ce demonstrează, mai bine decît orice statistici sau rapoarte, interesul oamenilor, spiritul lor colectiv, în tot ceea ce în­treprind. E plăcut să intri la căminul cultural şi la bibliote­că, la­­şcoala cea nouă şi la grădiniţă, în casele oamenilor. Orice loc te atrage, e primitor şi curat. De la un capăt la al­­tul al satului s-au săpat gropi şi au început să se „planteze” şiruri de stilpi pentru intro­ducerea curentului electric. Punctele de forţă economică la Oroi şi Petea sunt cultivarea cerealelor şi creşterea anima­lelor. Despre dezvoltarea eco­­nomico-organizatorică a coope­rativei agricole ne-a vorbit ing. agronom Aurel Ormeşan. — Azi oroienii şi petenii sînt stăpîni pe pămîntul lor şi pe viaţa economică a coopera­tivei, sînt stăpîni pentru că au muncit cu rîvnă ani la rînd, pentru a-şi construi elementele şi mijloacele necesare în ex­ploatarea ştiinţifică şi raţiona­lă atît în agrotehnie, cît şi în zootehnie. Avem grajduri pen­tru aproape 600 de bovine, saivane pentru 600—700 de oi, cocini pentru 350 de porci, a­­menajate igienic, şi alte con­strucţii a căror spaţii permit dezvoltarea în continuare a şeptelului de animale. Din a­­nul trecut cooperatorii au a­­dus evidente îmbunătăţiri in organizarea muncii in sectorul cerealier şi zootehnic. Şi toc­mai de aceea, recoltele de grîu, porumb, sfeclă de zahăr vor fi simţitor mai mari In sectorul zootehnic contractele la carne şi lapte vor fi .şi ete, depăşite. Şi astfel, la fondul C. CROITORU (Continuare în pag. a 2-a)

Next