Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)
1968-08-01 / nr. 181
VIAŢA DE PARTID Ridicarea Mulul muncii de partid - condiţie esenţiala a dezvoltării comunelor si satelor Constituite nu de mult, comitetele comunale de partid au menirea ca în noile condiţii de organizare administrativ-teritoriale a ţării, să-şi aducă un aport substanţial la realizarea sarcinilor stabilite de partid şi guvern privind dezvoltarea multilaterală, economică şi socialculturală a comunelor noastre. Aceasta înseamnă că ele, prin posibilităţile de care dispun, prin atragerea unui activ larg în jurul lor, prin sprijinirea şi îndrumarea organizaţiilor de partid din subordine să studieze şi să găsească cele mai potrivite soluţii pentru rezolvarea multiplelor probleme ce le stau în faţă. Aceasta presupune, înainte de toate, ridicarea nivelului calitativ al întregii munci de partid, de la organizaţia de bază şi pînă la comitetul comunal de partid, întărirea răspunderii personale şi colective a tuturor comuniştilor pentru soarta comunei, situarea lor mereu în fruntea tuturor acţiunilor, mobilizarea, prin forţa exemplului personal a tuturor oamenilor muncii la realizarea sarcinilor economice şi de interes obştesc. Trebuie să constatăm de la bun început că în perioada relativ scurtă de cînd au fost constituite, cele mai multe comitete comunale de partid din judeţul nostru au reuşit să se orienteze bine în noile condiţii, să stabilească în planurile lor de muncă urmărirea şi rezolvarea problemelor majore care stau în faţa lor şi a comunelor respective, să îndrume comitetele de partid din C.A.P. şi organizaţiile de bază în aşa fel ca întreaga lor activitate politică şi organizatorică să fie subordonată realizării sarcinilor actuale reieşite din hotărîrile partidului şi guvernului. Constituite în plină vară, respectiv in luna iunie a. c., comitetele comunale de partid şi-au fixat, firesc, in planurile lor de acţiune, probleme privind campania agricolă de vară , recoltări, întreţinerea culturilor, stringerea şi depozitarea furajelor etc. Pornind de la aceste obiective urgente înscrise pe agenda lor zilnică, comitetele comunale de partid, în majoritatea lor, au reuşit să imprime şi organizaţiilor de partid din subordine şi în special celor din agricultură, un stil de muncă sănătos, operativ, în sensul ca întreaga lor activitate să fie axată pe realizarea acestor sarcini de o deosebită importanţă pentru soarta recoltei, pentru dezvoltarea şi consolidarea unităţilor agricole. Majoritatea organizaţiilor de bază aparţinătoare comitetului comunal de partid Rîciu, de pildă, îşi desfăşoară activitatea pe bază de planuri de muncă şi, sprijinite îndeaproape de comitetul comunal, reuşesc să analizeze şi să rezolve cele mai importante sarcini ce stau în faţa lor. Astfel, organizaţia de bază din brigada a 6-a zootehnică din C.A.P. Bîciu a analizat organizarea muncii în sectorul zootehnic în perioada de vară, realizarea planului producţiei de lapte şi a sporului în greutate a animalelor, adoptînd măsuri corespunzătoare, iar altele, precum şi comitetele de partid din C.A.P., au analizat alte probleme ce privesc desfăşurarea campaniei agricole de vară. In consecinţă, C.A.P. Bîciu a obţinut rezultate bune atit în ce priveşte recoltarea şi treieratul griului cît şi recoltarea şi depozitarea corespunzătoare a furajelor necesare animalelor. Ca urmare a unei juste orientări în soluţionarea problemelor curente, rezultate bune a obţinut şi organizaţia comunală de partid Neaua. Şi aici comitetul comunal de partid a orientat bine comitetele de partid din C.A.P. şi organizaţiile de bază din brigăzi ceea ce a făcut, ca pe baza unor analize, să se ia măsurile cele mai potrivite care au dus la efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare la timp şi în condiţii bune, la recoltarea şi depozitarea plantelor furajere şi a fîneţelor. Este un fapt pozitiv că, preocupîndu-se de problemele economice de sezon, comitetele comunale de partid au avut în atenţie în această perioadă probleme privind educarea partinică a membrilor de partid, întărirea rîndurilor de organizaţie, desfăşurarea muncii politice de masă, în special prin căminele culturale, popularizind ultimele documente de partid şi de stat în faţa oamenilor muncii etc. Astfel de exemple se găsesc la comitetele comunale de partid din Adămuş, Zau de Cîmpie, Fintînele, ş. a. Cu alte cuvinte, se poate spune că chiar dacă a trecut o perioadă relativ scurtă de la constituirea lor, comitetele comunale de partid se dovedesc a fi ceea ce trebuie de fapt să fie factori mobilizatori şi dinamizatori ai întregii vieţi economice şi social-culturale ce se desfăşoară pe raza comunelor, străduindu-se şi reuşind în general să îmbine armonios sarcinile curente cu cele de perspectivă. . Dacă aceasta este situaţia în cele mai multe comitete comunale de partid, cum spuneam mai sus, trebuie să arătăm însă că altele, e drept, puţine la număr, nu au reuşit încă să se adapteze noilor condiţii de muncă, să-şi ancoreze — ca să spunem aşa — activitatea în realităţile satului. Comitetul de partid al comunei Nadeş, de pildă, deşi încă de la constituire a cuprins în planurile sale de muncă cele mai importante probleme, determinînd ca la rindul lor, cele două comitete de partid din cele două C.A.P. să facă acelaşi lucru, n-a reuşit încă să antreneze toate organizaţiile de bază şi nici chiar comitetele de partid din C.A.P. la o muncă operativă şi eficientă, la urmărirea atentă, perseverentă a realizării obiectivelor cuprinse în planurile de muncă. O asemenea problemă era de exemplu situaţia nesatisfăcătoare din sectorul zootehnic, dar care n-a fost analizată decît în ultimul timp Este pozitiv totuşi faptul că mulţi dintre comuniştii din C.A.P. Nadeş, printre care Vasile Coldea, Ecaterina Binder, Silvia Deneş ş. a., au criticat aspru la ultima şedinţă comitetul de partid din C.A.P. şi consiliul de conducere pentru lipsurile manifestate în acest sector arătînd că nerealizarea planului la producţia de lapte, de pildă, se datoreşte unor cauze subiective şi anume, slabei îngrijiri a vacilor, risipei de furaje, neglijării recoltării şi depozitării furajelor, marii fluctuaţii a mulgătorilor etc. La C.A.P. Ţigmandru, de pe raza aceluiaşi comitet comunal de partid, comuniştii Ioan Piri, Ştefan Olteanu, Iuliu Ciotloş, brigadierul zootehnic Andrei Helch ş. a. au criticat de asemenea poziţia nesănătoasă a unor membri ai consiliului de conducere care au propus desfiinţarea sectorului ovin şi reducerea numărului de vaci motivînd că nerealizarea producţiei în sectorul zootehnic s-ar datora, chipurile, efectivelor mari de animale şi nu unor cauze subiective care puteau fi remediate pe plan local. Şi aceasta, în condiţiile în care 60 la sută din veniturile C.A.P. provin tocmai din acest sector. E o situaţie anacronică dar de care organizaţia de partid s-a sesizat numai în ultimul timp. Este adevărat că în urma acestor şedinţe de analiză temeinică a situaţiei economice şi financiare a celor două C.A.P. s-au găsit şi soluţiile care să îndrepte lucrurile în bine, să garanteze înlăturarea lipsurilor, întrebarea se pune însă, de ce numai în ultimul timp şi numai la intervenţia colectivului Comitetului judeţean de partid care a controlat şi analizat activitatea organizaţiei comunale de partid ? Fireşte, o parte din cauzele unor astfel de stări de lucruri care se mai găsesc şi la alte comitete comunale de partid şi nu numai la cel din Nadeş, se datoresc în primul rînd faptului că acestea, fiind relativ noi, n-au reuşit încă să se orienteze nici ele şi nici să îndrume şi să conducă activitatea de ansamblu a organizaţiilor de partid de ,pe raza comunei, să fructifice cu maximum de eficienţă întreaga forţă şi capacitate a organizaţiei de partid, să selecteze şi să rezolve cele mai importante probleme de care depinde bunul mers intr-un sector sau altul. Problema se pune de aceea, ca in viitor, noile organe de partid comunale, prin activul lor, prin organizaţiile de bază, să studieze situaţia la fiecare loc de muncă, să manifeste receptivitate faţă de tot ce apare nou, de importanţa sarcinilor, să se consulte cu comuniştii şi cu masa celorlalţi oameni ai muncii fără de partid, să dovedească solicitudine faţă de cerinţele obştei, să dovedească spirit de discernămînt în conducerea politică, economică şi social-culturală a comunei. De curînd, chiar pentru a "veni în sprijinul lor, Comitetul judeţean de partid a trimis colective de îndrumare şi control la comune care au analizat munca de partid în toate componentele ei şi au stabilit măsurile ce trebuie întreprinse în viitor. Trebuie doar ca organele comunale de partid să privească foarte serios observaţiile acestor colective, îndrumările şi ajutorul lor, să se străduiască să aplice măsurile propuse, cu alte cuvinte, să ridice nivelul întregii munci de partid, de la organizaţia de bază la comitetul comunal — condiţie principală în dezvoltarea multilaterală a comunelor, în realizarea sarcinilor ce le revin în etapa actuală. ION SIMA Primul pas în producţie (Urmare din pag. 1) lor, aspecte din tainele şi frumuseţea muncii. Au fost asiguraţi de toţi participanţii că in însuşirea meseriei vor primi tot sprijinul cadrelor din atelier, a organizaţiilor de partid şi de masă, a conducerii administrative. Sunt emoţionante şi pline de semnificaţii cuvintele muncitorului fruntaş Eugen Kelemen: „muncitorii vă primesc cu braţele deschise, iar voi să i priviţi pe cei din atelier ca pe nişte vechi prieteni, să apelaţi la ei cu toată încrederea pentru a vă destăinui toate tainele meseriei“. Aceste cuvinte de încredere şi apreciere pentru viitorii specialişti au avut şi vor avea rezonanţe multiple în formarea personalităţii lor. Prin cuvîntul de mulţumire a tînărului Dionisie Palei s-au angajat să devină demni de încrederea exprimată. Iată un bun de preţ pentru celelalte întreprinderi care se cere însușit. Satul Sîntu a fost electrificat In viaţa ţăranilor cooperatori din satul Sîntu, ziua de 25 iulie 1968 marchează un eveniment de mare însemnătate. Incepînd din această zi, lămpile cu petrol pentru sînteni au devenit inutile. Locul lor a fost luat de becul electric. Introducerea curentului electric va aduce schimbări radicale în viaţa sîntenilor. Aparatul cinematografic, televizorul, frigiderul, fierul de călcat electric sunt numai cîteva din mijloacele moderne pe care le vor putea olosi pentru ridicarea nivelului lor de cultură şi civilizaţie. prof. GHEORGHE LUPEI POP VASILE, Tg. Mureş. Durata concediului dv. de odihnă pe anul de muncă în curs, este de 18 zile lucrătoare, în cursul anului calendaristic, împlinind 11 ani vechime în muncă. Dacă cursurile de învăţămînt superior le-aţi urmat cu scoatere din producţie, atunci şi această perioadă vi se socoteşte ca vechime în muncă. In acest caz, concediul dv. după 11 + 5=16 ani, va fi de 19 zile lucrătoare. POP PETRU, Reghin. Din situaţia relatată de dv. rezultă că între anii 1947—1950 aţi încheiat un contract de ucenicie şi fără să-l fi executat aţi intrat în cooperativa „Fierari-rotari“ din Reghin. Mai tîrziu, aţi fost încorporat fără să fi obţinut actul de calificare. Menţionăm că în această situaţie, acum după 18 ani, nu mai există nici o posibilitate legală pentru obţinerea certificatului de calificare pe perioada respectivă. POPESCU ELENA. Sighişoara. Repausul săptămînal şi repausul în zilele de sărbători legale, sunt drepturi consacrate prin Constituţie şi Codul muncii. Ca atare nici un conducător de unitate nu poate prevala pe vreun muncitor de aceste drepturi. Sunt însă şi cazuri speciale (foc continuu, lucru în tură etc.), în care, salariatul poate fi obligat să muncească şi în zile de sărbători legale şi de repaus săptămînal. In aceste cazuri însă, conducătorul unităţii este obligat de lege, ca în următoarele două săptămîni să acorde zile libere pentru salariaţii în cauză. Orice alte concesii contravin scopului urmărit de legiuitor şi sunt dăunătoare societăţii noastre socialiste. Deci trebuie combătute de către comitetele sindicatelor. DRAGHICI BĂDIŢA CONSTANTIN, Tîrnăveni. Dacă unitatea unde lucraţi refuză să vă acorde drepturile de concediu cuvenit, cereţi concursul comitetului sindicatului sau al organelor jurisdicţiei muncii din unitate. HAŢEGAN SIMION, Luduş. Se consideră vechime neîntreruptă în muncă şi atunci cînd salariatul demisionează din motive speciale prevăzute în art. 133 1 pct. 1, litera C din Codul muncii. Situaţia relatată de dv. în cerere însă, nu poate fi încadrată în aceste motive speciale. Abaterea săvîrşită de un salariat prin părăsirea locului de muncă, fără expirarea termenului de preaviz, prevăzut în Codul muncii, poate fi sancţionată de conducerea întreprinderii — după caz — și cu desfacerea contractului de muncă din vina salariatului. OLAH ȘTEFAN consilier juridic COPIII DIN CARTIER (Foto: I. MARX) Eroi ai luptei pentru libertatea poporului, pentru socialism ELENA PAVEL (Sîrbu) (25 de ani de la moarte) Printre mulţi alţii, care au înscris una din cele mai glorioase pagini din istoria poporului nostru, a Partidului Comunist şi a patriei se numără şi Elena Pavel (Sîrbu), luptătoare neînfricată pentru libertatea poporului român, pentru socialism. Născută în familia unui învăţător nevoiaş, cu vederi înaintate, ea străbate cu mari greutăţi anii liceului, reuşind să ajungă totuşi, în ciuda tuturor obstacolelor ridicate în faţa copiilor săraci de către regimul burghezomoşieresc, pe băncile Universităţii din Iaşi, la facultatea de medicină. Sînt anii grei, tulburi, cînd pe plan extern, fascismul german ameninţa pacea Europei şi a lumii, cînd în ţară se intensifica mişcarea fascistă legionară, cînd bandele de asasini îmbrăcaţi în cămăşi verzi devastează sediile organizaţiilor muncitoreşti, atentează la viaţa oamenilor cu vederi progresiste, democrate. In aceşti ani studenta Elena Pavel intră în rîndurile Uniunii Tineretului Comunist, ia parte activă, în rîndul studenţimii democrate, la lupta împotriva legionarilor, pentru apărarea drepturilor studenţeşti şi în primul rînd, pentru dreptul la învăţătură a studenţilor săraci, se ridică împotriva războiului criminal pe care clica fascistă antonesciană l-a dezlănţuit, din ordinul lui Hitler, împotriva Uniunii Sovietice. Eliberată din închisoarea de la Dumbrăveni, Elena Pavel se avîntă în luptă cu şi mai multă hotărîre, sprijină, alături de tovarăşii,ei de luptă, din toate puterile ajutorarea luptătorilor comunişti şi antifascişti întemniţaţi. Pentru meritele ei deosebite în lupta împotriva fascismului şi războiului, pentru libertatea şi fericirea poporului, Elena Pavel este primită în rîndurile Partidului Comunist Român. In această calitate activează în organizaţia de partid a Capitalei, îndeplineşte cu înaltul simţ de răspundere al comunistului, toate sarcinile încredinţate de partid, luptă din răsputeri pentru sabotarea şi distrugerea maşinii de război fasciste, pentru ridicarea forţelor patriotice antifasciste la luptă pentru răsturnarea guvernanţilor trădători. In toamna anului 1942 este din nou arestată, schingiuită şi torturată în mod barbar de către organele de siguranţă ale regimului militaro-fascist antonescian. In faţa călăilor, luptătoarea comunistă Elena Pavel are o atitudine demnă, curajoasă, îşi apără crezul comunist chiar cu preţul vieţii sale. Justiţia fascistă o condamnă la 25 de ani muncă silnică şi, în vara anului 1943, ajunge la o închisoare din Ploieşti. Aici, la Ploieşti, în 1943, cu un an înainte de a-şi vedea încununată lupta sa eroică, Elena Pavel moare în flăcările incendiului provocat de prăbuşirea unui avion american peste închisoarea în care era deţinută. Astfel este curmată, la numai 27 de ani, în ziua de 1 august 1943 viaţa aceleia care a fost şi rămîne în istoria şi conştiinţa poporului nostru, Elena Pavel, luptătoare comunistă neînfricată pentru libertatea poporului, pentru socialism, viaţa aceleia care şi-a înscris numele în rîndul eroilor care au dat suprema jertfă pentru viitorul fericit al patriei. I. S. Castraveţii au ajuns în iesle autorecepţia şi să depună factura-talon în contul C.L.F. Dacă nici după 24 de ore marfa nu se ridică, cooperativa are dreptul să o valorifice după posibilităţi, C.L.F. suportînd diferenţa de preţ în vigoare la data stabilită prin grafic. In cazul de faţă, paguba la Gorneşti se ridică la cîteva mii şi chiar zeci de mii de lei. Şi această sumă considerăm că nu va fi pusă în seama C.L.F. şi a persoanelor care se fac vinovate pentru neridicarea legumelor. Dar neglijenţa de la Gorneşti faţă de respectarea graficelor de livrare nu este unicul caz. Inginerul C.A.P. din Ideciu de Jos ne informează că de trei săptămîni încoace nici în această unitate nu se respectă graficele de livrare a legumelor. După zile de aşteptare, cooperativa a fost nevoită să transporte, cu mijloace proprii, la Reghin roşiile, varza şi dovleceii. Dar asemenea lucru nu e posibil tot timpul şi mai ales în plină campanie de seceriş, cînd şi aşa duc lipsă de mijloace de transport. Aşa se face că nici după zeci de telefoane, C.F. Reghin nu s-a prezentat să ridice 2.000 kg de varză, care după 4 zile de la recoltare s-a veştejit în cîmp. Şi acest lucru în condiţiile în care cerinţele de varză pe pieţele judeţului sau ale Capitalei sunt destul de mari în această perioadă. Un merceolog de la CL.F. Tg.-Mureş ne spunea zilele trecute că dacă ştia că la Ideciu există varză, trimitea urgent un autocamion să o ridice. Oare asemenea mutaţii nu pot fi dirijate prin întreprinderea judeţeană de legume şi fructe, care răspunde de activitatea tuturor centrelor. După părerea noastră nu este lipsită de răspundere pentru nerespectarea graficelor de livrare nici conducerea acestei întreprinderi. In această perioadă cînd există o abundenţă de legume se cere mai mult simţ gospodăresc, mai multă operativitate pentru ca legumele să ajungă proaspete la consumatori. E păcat să se deprecieze sau să se valorifice neeconomicos legume pentru care s-a depus atîta muncă vie şi materializată. . Cînd şchioapătă activitatea intr-un sector sau altul, se mai obişnuieşte şi acum să se spună că se munceşte ea la aprozar. Considerăm că noilor unităţi de valorificare a legumelor şi fructelor nu li se mai pot atribui asemenea epitete. Cu o singură condiţie însă — să dovedească contrariul. T. GAVRILESCU Cooperativa agricolă din Gorneşti n-a cultivat niciodată castraveţi furajeri. De un asemenea nutreţ nici nu se pomeneşte în balanţele furajere. Totuşi animalele unităţii sus-amintite au consumat săptămînile trecute nu mai puţin de 15.000 kg de castraveţi. Cauza? Centrul de legume şi fructe din Reghin n-a binevoit să ridice produsele conform graficelor stabilite de comun acord. La data de 27 iulie mai erau la grădina cooperativei alte peste 2.000 kg castraveţi, recoltaţi cu 5 zile în urmă dar neridicaţi. Iată principala cauză pentru care găsim în magazine aproape numai castraveţi veştejiţi. Oricum de voie de nevoie, ce ajunge în unităţile de desfacere se valorifică. Se pune însă întrebarea cine suportă pagubele provenite din deprecierea produselor ca urmare a neridicării la timp sau de loc a legumelor ? Cooperativa agricolă, nu. Ea a produs legumele, le-a recoltat și conform clauzelor contractuale, după trecerea a 60 de minute de la data stabilită în grafic pentru ridicare, are dreptul să facă Dupamijoc anemic A.S.A. — Industria Sîrmei 2-1 Ieri, pe stadionul din Tg.-Mureş A.S.A. a jucat un nou meci de antrenament, în compania formaţiei divizionare B Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii. Suporterii tîrgumureşeni după evoluţia de duminică a echipei lor, se aşteptau la un joc de calitate. Din păcate, ei au rămas deziluzionaţi, după scurgerea celor 90 de minute. A.S.A. a prestat un joc anemic. Explicaţia acestei evoluţii mediocre e greu de găsit. Se pare că unii jucători şi-au subapreciat adversarul, fără nici un temei. Sperăm că lecţia de ieri va fi folositoare pentru antrenorii şi jucătorii formaţiei tîrgumureşene, îndemnîndu-i să ia toate măsurile, în timpul scurt pînă la începerea campionatului, în vederea eliminării deficienţelor ce se manifestă încă în pregătirea echipei. Golurile au fost marcate de Szilagyi şi Mureşan pentru A.S.A. respectiv Şardi pentru Industria Sârmei. Aportul zooteh (Urmare din pag. 1) doar parţial aspectele şi urmările negative în cazul cînd reproducţia nu este bine condusă, vom analiza situaţia cooperativei agricole Sînpaul, care are un sector zootehnic bine dezvoltat. Făcînd un calcul împreună cu medicul veterinar din această unitate, a rezultat că intervalul între două fătări în anul 1967, la cele aproape 400 vaci, a fost de 14,4 luni. Prin depăşirea cu mult a ciclului normal al reproducţiei rezultă o pierdere de 58 viţei şi circa 1.240 hl lapte, ceea ce valoric este egal cu peste 223.000 lei. La aceste aspecte negative ale reproducţiei, ce se răsfrîng asupra situaţiei economice, trebuie neapărat adăugate şi cele privind îmbunătăţirea calitativă a animalelor. In cadrul măsurilor de îmbunătăţire a efectivelor, a creşterii potenţialului de producţie a acestora, o mare însemnătate are alegerea şi creşterea tineretu- lui destinat prăsilei. In unele cooperative ca de exemplu Mitreşti, Gorneşti, Reghin, Rîciu, viţelele ce urmează a intra în turma de bază sunt alese în funcţie de calităţile părinţilor şi supuse unor îngrijiri şi furajări speciale. Asemenea măsuri asigură ca în cîţiva ani să se formeze loturi de vaci cu o origine cunoscută, cu un potenţial biologic şi productiv sporit. Rău este însă că asemenea măsuri nu s-au introdus în toate cooperativele agricole din judeţ. Se întîmplă şi în prezent ca tineretul femei să fie prost îngrijit, trecut prin 12 carenţe alimentare, să nu aibă origine cunoscută. In asemenea condiţii nu e de mirare că brigadierii, preşedinţii şi chiar unii specialişti din C.A.P. se întreabă, de ce la prima fătare junincile nu asigură nici laptele necesar creşterii viţelului. Poate unii din cei chemaţi să rezolve asemenea probleme nu au încercat să facă calcule economice, din care să rezulte ce înseamnă pentru cooperativa agricolă trecerea la turma de bază a unei juninci, de la care se mulg 3,4 1 lapte, în comparaţie cu una care dă 10 lapte. Dintr-un asemenea calcul, făcut pentru 8 lactaţii, rezultă că de la o vacă cu origine cunoscută, care s-a bucurat de toate îngrijirile în perioada de creştere, se vor obţine în plus circa 10.000 lapte, cantitate ce poate fi multiplicată cu numărul de vaci existente în cooperativă. Analiza situaţiei zootehniei în sectorul cooperatist din judeţ ne obligă să facem cîteva referiri şi asupra producţiei acestui sector, ceea ce de fapt reprezintă scopul creşterii animalelor. Cooperativele agricole au vîndut statului în prima jumătate a anului 3.550 tone carne, 136.408 hl lapte de vacă, 123.000 kg lînă. Majoritatea cooperativelor agricole obţin rezultate bune în creşterea şi îngrăşarea tineretului bovin pentru carne. Cooperative ca Boiu, Găieşti, Aluniş, Rîciu, Luduş şi altele au valorificat între 50—100 bovine tinere în majoritate la export, obţinînd importante venituri băneşti. Multe cooperative au rezultate bune şi la producţia de lapte, care în prezent este principalul produs al sectorului zootehnic. Pe primul loc se situează cooperativa agricolă Brîncoveneşti, care pe primele 6 luni a obţinut 1.287 lapte de la fiecare vacă furajată, urmată de Nazna cu 1.190 1, Gorneşti cu 1.174 1. Aceste producţii le considerăm bune, deşi sunt mult inferioare celor obţinute în întreprinderile agricole de stat. Producţia de lapte obţinută în prima jumătate a anului de cooperativele agricole, la nivel de judeţ, este de numai 681 pe vacă furajată, o producţie foarte scăzută şi în acelaşi timp sub cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut cu 1771. Producţia mică de lapte obţinută de majoritatea cooperativelor agricole se datoreşte lipsei de preocupare faţă de acest sector a unor consilii de conducere, a specialiştilor, recontrolului şi îndrumării insuficiente din partea unor comitete de partid privind îngrijirea animalelor, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de cazare şi furajare. Numai aşa se pot explica fenomene ca cele din Călugăreni, unde, pe primele 6 luni, s-au muls în medie de la o vacă furajată numai 266 1 lapte, ceea ce este egal cu o producţie zilnică de 1,4 1. Situaţii similare sunt şi la Hodoşa cu 284 1 pe vacă furajată, Păingeni 310 1, Bărboşi 330 1, Sîngeorgiu de Pădure 377 1 şi altele. Situaţia zootehniei din aceste unităţi şi din altele, unde animalele consumă mai mult decît produc, trebuie să dea serios de gîndit consiliilor de conducere şi specialiştilor. Este necesar ca în toate unităţile agricole, sub directa îndrumare a comitetelor de partid, să se analizeze situaţia sectorului creșterii animalelor, să se stabilească măsuri pentru realizarea integrală a indicatorilor de plan din acest sector important al economiei.