Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)
1968-08-02 / nr. 182
Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliiului popular judeţean provizoriu .Anul XX. Nr. 182 (3.225) Logic inversa ' . *.'C Vf. v ., avantajului economic Rezultatele activităţii economice a fiecărei întreprinderi se judecă după nivelul indicatorilor economici şi financiari. Ei conturează personalitatea şi eforturile lucrătorilor întreprinderii pentru eficienţă şi economicitate. Promovarea gestiunii economice proprii, creşterea răspunderii faţă de îndeplinirea indicatorilor cer ca munca depusă de întreprinderi să apară în dimensiunile ei reale, să strălucească cu toată acurateţea ei, nealterată de artificii şi influenţe străine care să-i umbrească propria substanţă, să permită determinarea reală a gradului de fructificare a mijloacelor materiale şi băneşti încredinţate de societate şi propria contribuţie la crearea valorilor. Tocmai de aceea, conducerea Antrepozitului frigorifer din Tg.-Mureş îşi exprimă nemulţumirea faţă de indicatorii obţinuţi pe primul semestru. Cheltuielile la 1.000 lei producţie-marfă sunt depăşite, sarcina de reducere a preţului de cost este nerealizată, iar beneficiile nu au atins cota planificată, în ciuda faptului că efortul propriu s-a dovedit fertil, cu rezultate peste prevederi. Avem certitudinea că întreprinderea putea obţine rezultate bune dacă furnizorul de materie primă — Industria cărnii Tg.-Mureş — şi forul tutelar — Direcţia Generală a Industriei Cărnii şi Frigului — prin atitudinea lor nu ar fi contracarat eforturile ei, diminuîndu-le eficienţa. Producţia realizată diferă complet ca sortimente faţă de prevederile planului. Şi tocmai aici este esenţialul pentru că respectarea sortimentelor de plan constituie condiţia de bază în asigurarea structurii optime a cheltuielilor de producţie. Or, în ce priveşte livrarea materiei prime iese în evidenţă disproporţie flagrantă. Furnizorul poartă răspunderea pentru că sortimentarea producţiei Antrepozitului s-a făcut pe baza ofertei lui care, fără vreo analiză reală a posibilităţilor de satisfacere cu materie primă, a decis o structură matematică, mecanică, a sortimentelor. Ulterior s-au opus propriei lor decizii greșite, dar de-acum era prea tîrziu. Unele justificări ale furnizorului sunt întemeiate. Dar îi întrebăm : de ce au manifestat superficialitate în evaluarea realităţii la propriile ei dimensiuni, încă de la început ? Era vorba doar de activitatea unei întreprinderi surori, care-şi organizează producţia în funcţie de oferta Industriei cărnii. Stabilirea ofertei nu e o problemă a serviciului financiar, care să hotărască singur, ci a colectivului întreprinderii. Dacă se proceda astfel, Antrepozitul putea să-şi stabilească indicatorii pe baza ofertei reale şi nu fictive. Din situaţia livrărilor rezultă că Industria cărnii din Tg.-Mureş, beneficiind de o majorare a preţurilor de livrare la unele sortimente de materie primă, şi-a orientat desfacerea spre aceste sortimente, urmărind avantajul financiar (de fapt o falsă rentabilitate) bazat pe jocul preţurilor, în timp ce, deşi avea sarcini contractuale, 50 la sută din producţia de carne de porc o livra întreprinderilor proprii de mezeluri. Obligaţiile contractuale între aceste două întreprinderi aparţinînd aceluiaşi for tutelar, au devenit arbitrare, încălcate şi interpretate în interesul întreprinderii furnizoare, fără nici o ION CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) . '.•*t... Proletari din toate ţările, uniţi-vă! TEAUA ROSIE Vineri, 2 august 1968 4 pagini 30 bani LA C.A.P. SÍNMARTIN BATOZELE FUNCȚIONEAZĂ DIN PLIN. BAZ I .» U. L SIGHIsoREA ]V La Bîrțonii începe construcţia şantierului naval TURNU SEVERIN. — Două evenimente vin să consemneze via activitate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş dunărean Orşova. Este vorba de începerea construcţiei şantierului naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2.000 mp şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului şantier va fi de două ori mai mare decît a celui din vechiul oraş. Aici se vor face reparaţii capitale medii curente la toate tipurile de nave fluviale. Portul străjuit de o gară fluvială modernă şi construcţii pentru depozitarea mărfurilorse va întinde pe 9 ha, în zona viitorului lac de acumulare, intr-un adevărat golf ferit de curenţii apelor şi va permite ancorarea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiective să fie terminate pînă la finele anului viitor. (Agerpres) Catalog de seminţe pentru grădinile botanice TIMIŞOARA. Staţiunea experimentală forestieră din Timişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe care specialiştii săi le-au recoltat de la un număr de 237 de specii de arbori şi arbuşti de origine indigenă şi exotică. Noul catalog a fost solicitat şi trimis pînă acum la peste 300 de grădini botanice, parcuri dendrologice, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continentele. La rindul ei, staţiunea experimentală din Timişoara a primit, in ultima vreme, cataloage şi seminţe de la 62 de instituţii de specialitate din diferite ţări, ca Anglia, Belgia, Franţa, S.U.A., U.R.S.S. şi altele. O parte dintre seminţele primite au şi fost cultivate. (Agerpres) 150 de războaie automate întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg- Mureş execută în acest an 150 de războaie de ţesut automate, pentru întreprinderea integrată de lină din Constanţa. In anii viitori producţia acestor utilaje va creşte la cîteva sute de bucăţi pentru înzestrarea şi a altor întreprinderi textile. Încă 6 autoturisme clştigate în judelul nostru dă şi cîştiguri în autoturisme, pe trimestrul II 1968. La această tragere, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a atribuit 257 de autoturisme. Din acestea, 6 au revenit titularilor de librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme din Tg.-Mureş. Astfel, Laura Săcăleanu din strada Floreasca, bloc D 15 a ciştigat un autoturism Renault 16, Ladislau Okány din strada Bujorului nr. 23 a câştigat un Moskvici 408, Eugen Szenkovits din Bulevardul 1 Mai nr. 31 un autoturism Skoda 1.000 M.B., Teodor Anca din Aleea Carpaţi, bloc 3 B un Renault Dauphine Gordini, iar Szabó Bela Zoltán Şi Iosif Molnár cite un Trabant 601 cu parasolar. Astfel, în acest an, la tragerile la sorţi trimestriale, 19 titulari de librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme au devenit proprietari de autoturisme. Recent a avut loc tragerea la sorţi a câştigurilor la libretele de economii cu ciobîn î CAUZA RÂMÎNERILOR IN URMA LA SECERIS: slabă organizare a muncii In cooperativele agricole din bazinul Sighişoarei, deservite de ■ Întreprinderea pentru mecaniza- rea agriculturii „ cu sediul în acest municipiu, • secerişul griului este mult răioas. în urmă. Localnicii sunt înclinaţi să susţină că această rămînere în urmă se datoreşte faptului ■ că aici recoltarea griului a început cu citeva zile mai tîrziu decit pe valea Mureşului. De fapt, în raidul efectuat zilele trecute prin cîteva cooperative agricole din raza de activitate a I.M.A. Sighişoara, nu am urmărit acest aspect, ci mai degrabă modul cum sunt folosite combinele, cum se efectuează arăturile, în ce ritm sunt însămânţate plantele furajere în cultură dublă etc. Rămînerea în urmă la seceriş este pusă de conducătorii cooperativelor agricole pe seama ploilor. Da, şi ploaia a fost o cauză. Dar se pune întrebarea, în perioada când timpul a fost frumos sau în orele şi zilele bune dintre ploi, au fost folosite oare chibzuit combinele la recoltarea griului şi braţele de muncă la secerat ? Urmărind acest aspect, vom vedea că-nu, puţine unităţi deservite de I.M.A. Sighişoara, preşedinţii şi inginerii, au fost la posturile lor şi au coordonat competent forţa pe care au avut-o la îndemînă pentru seceriş . Un caz aparte îl prezintă idoal cooperativa ,agricolă din Dubeş. Aici, de la începutul campaniei, consiliul, de conducere, dar ‘ mai ales inginerul agronom ’ Ioan Fleşaru, a luat în serios recoltarea griului şi a supravegheat îndeaproape modul cum lucrează cele 5 combine. Rezultatul acestei strădanii, al colaborării ce a existat între el şi brigadieri, al hărniciei ţăranilor cooperatori şi bineînţeles a combinerilor a fost că din cele 237 ha contractate a se recolta mecanizat, lucrarea s-a efectuat pe o suprafaţă de aproape 210 ha., aceasta fiind cea mai mare suprafaţă recoltată mecanizat în cele 18 C.A.P. din judeţul nostru pe care le deserveşte I.M.A. Sighişoara. Din graficul întocmit de conducerea I.M.A. reiese că zilnic, cu cele 87 combine, griul se poate recolta de pe 348 ha. Dar, din sondajul făcut a reieșit că acest ritm nu a fost realizat nici măcar în zilele dinaintea ploilor. Joia trecută, de exemplu, în raza de activitate a I.M.A., griul a fost recoltat mecanizat de pe o suprafaţă de 235 ha. Pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, din cele 4.516 ha contractate cu C.A.P. pentru a fi recoltate cu combinele, griul s-a secerat doar pe 1.823 ha., cele mai rămase în urmă cu această lucrare fiind C.A.P. Daia, Sîntioana, Ţigmandru, Viişoara şi altele. Randamentul scăzut la recoltarea mecanizată a griului se mai datoreşte şi faptului că în majoritatea C.A.P., printre care Vînători, Viişoara, Mureni şi în alte părţi, combinele au fost reparti- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) NOAPTEA LA O FABRICĂ MUREŞEANĂ LAPTELE CURGE CU NEMILUITA SPRE CANAL E deja noapte. La fermele zootehnice ale întreprinderilor agricole de stat şi ale cooperativelor agricole de producţie, mulsul de seară s-a terminat. De la Zagăr, Grebeniş, Milaş, Botorca, Sînvasii şi din alte şi alte localităţi, încărcat în autocisterne, laptele a pornit la drum, spre întreprinderea de industrializare a laptelui din Tg.-Mureş. Ora 21,30. Una cite una, autocisternele se aliniază la rampa de descărcare. Din fiecare se iau probe pentru analize. In laborator, Elisabeta Tamasi determină procentul de grăsime, aciditatea, densitatea şi temperatura laptelui adus de fiecare autocisternă. Pînă la 22,30—23, vor sosi toate cele 10 autocisterne. Stăm de vorbă cu şoferii. Despre unităţile din care aduc laptele, fiecare are cite ceva de spus. — La C.A.P. Curteni — spune un şofer — este o lăptărie ca o farmacie. Bidoanele, găleţile, eprubetele strălucesc, sunt curate ca oglinda. — Aşa este şi la Suplac — adaugă altul. — Să vedeţi la ferma I.A.S. din Periş — spune şoferul Ştefan Csabai. O murdărie, de să nu te apropii! Pe bidoanele murdare, pe găleţile nespălate şi tifoanele îmbîcsite de microbi stau muştele ca albinele în stup. — Aşa-i şi la ferma I.A.S. din Grebeniş şi la cea de la Mociar, şi la Valea Rece — declară mai mulţi şoferi. De ce oare aceste ferme nu iau exemplu de la ferma din Berghia, de la C.A.P. Grebeniş sau altele, model în privinţa curăţeniei? Pînă vom primi răspuns la această întrebare, să urmărim drumul laptelui, aici la Tg.-Mureş. După ce s-au efectuat analizele de laborator, cu ajutorul unei pompe centrifuge, laptele este transportat la cîntar. De aici el trece în staţia de pasteurizare, încălzindu-se la o temperatură de 80—85 grade C., apoi este supus răcirii, temperatura lui scăzând la 4—6 grade C. Tancurile izoterme (în care se face normalizarea) sunt deja pline. Fiecare conţine câte 5.000 litri de lapte, însoţiţi de tovarăşul Nicolae Dumbravă, dispecer de serviciu, vizităm secţie după secţie. Sticlele cu iaurt, care în zori vor lua drumul spre magazinele de desfacere, se află în termostat, la o temperatură de 42—45 grade C. După două ore vor fi scoase şi puse la răcire, iaurtul devenind apoi bun pentru consum. Iată şi secţia de unt. Suntem informaţi că un schimb (numai două persoane), fabrică 1.000— 1.100 kg de unt. In altă parte se pregătesc produsele dietetice, smîntîna, brinzeturile etc. Ora 22, începe munca unde, am putea spune, laptele se află la jumătatea drumului dintre producător şi consumator. Aici e secţia de îmbuteliat, îmbrăcate în halate albe şi cu cisme de cauciuc în picioare. Elena Dălălău, Rozalia Budai, Georgeta Sîrbu, Ana Dumitru şi altele aşteaptă prima... „şarjă". Se vor îmbute- lia peste 20.000 de sticle de lapte, care îşi vor lua drumul spre diferite cartiere ale Tg.-Mureșu- P. PASCU (Continuare in pag. a 3-a) ... ÎN CARTIERUL 7 NOIEMBRIE DIN TG.-MUREȘ. O descoperire interesantă : CLĂDIRE DE LA SFIRŞITUL NEOLITICULUI Un colectiv de arheologi, condus de prof. dr. docent Vladimir Dumitrescu, în colaborare cu Muzeul din Olteniţa, a descoperit pe teritoriul comunei Căscioarele, judeţul Ilfov, resturile unei clădiri de la sfîrşitul epocii neolitice de o deosebită valoare ştiinţifică. Clădirea aparţine unei ultime etape a culturii Boian şi datează cu aproximaţie din jurul anului 4.000 î. e. n. Pereţii pictaţi în interior, pe toată suprafaţa lor, au motive liniar-geometrice, de o culoare alb gălbuie, pe un fond roşu lustruit. Intr-o parte a încăperii s-au găsit resturile unei coloane de lut înalte de circa 2 metri, cu secţiunea elipsoidală, pictată cu motive geometrice deosebite de cele de pe pereţi. Descoperirea ei indică un cult al coloanei, într-o perioadă mult mai veche decît a fost precizat prin săpăturile arheologice din Insula Creta. Importanţa acestor descoperiri arheologice este cu atît mai mare cu cit ele sînt, pînă în prezent, unice în ţara noastră şi în sud-estul Europei, putîndu-se compara doar cu unele descoperiri asemănătoare din Asia Mică. (Agerpres) Deputaţii la mijlocul alegătorilor NOU TIP de tractor forestier BRAŞOV. In atelierele din Braşov ale Institutului de cercetări pentru exploatări forestiere a fost realizat un nou tip de tractor forestier. El este prevăzut cu șasiu articulat care poate fi utilizat pe terenurile cele mai accidentate. Noul tip de tractor, experimentat cu succes în exploatările din raza ocolului silvic Azuga, a fost omologat. (Agerpres) In ziua de 28 iulie, sala căminului cultural din Răstoliţa s-a dovedit neîncăpătoare. Au venit aici peste 500 de cetăţeni din comună, la întîlnirea cu tovarăşul Gheorghe Mihail, preşedintele Consiliului judeţean al U.G.S.R., deputat în Consiliul popular judeţean, şi, cu deputaţii în consiliul popularcomunal, în cadrul întîlnirii a luat cuvintul tovarăşul Gheorghe Mihail. După ce a trecut în revistă realizările obţinute în ultima perioadă în judeţul nostru, vorbitorul s-a referit pe larg la lucrările ultimelor plenare ale C.C. al P.C.R. şi ale ultimei sesiuni a Marii Adunări Naţionale, care au adoptat măsuri de o deosebită importanţă pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru perfecţionarea întregii activităţi sociale din ţara noastră, pentru binele şi fericirea poporului nostru. In continuare, tovarăşul Gheorghe Mihail a dat răspunsuri la problemele ridicate de alegători în întîlnirea precedentă, arătînd contribuţia lui personală la rezolvarea propunerilor cetăţenilor. Apoi, deputatul Gheorghe Lircă, primarul comunei, a informat pe cei prezenţi despre realizările din ultimul timp în buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunei, scoţînd în evidenţă contribuţia deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni şi a locuitorilor la aceste realizări. De asemenea, a informat cetăţenii asupra felului cum au fost îndeplinite propunerile făcute cu prilejul constituirii noilor organe locale, după reorganizarea administrativ-teritorială. S au înscris la cuvint 15 cetăţeni. Vorbind despre realizările obţinute în comună, ei s-au angajat să sprijine în continuare activitatea consiliului popular comunal, activitatea deputaţilor în circumscripţiile electorale, pentru obţinerea de noi şi noi succese în domeniul edilitargospodăresc al comunei. In încheierea adunării a avut loc un frumos program artistic, susţinut de formaţii cultural-artistice din municipiile Tg. Mureş şi Sighişoara. ÎN PARCHETUL DE EXPLOATARE TIJA MARE SE DOBOARA UN ALT ARBORE.