Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)

1968-08-02 / nr. 182

Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consili­­iului popular judeţean provizoriu .Anul XX. Nr. 182 (3.225) Logic inversa ' . *.'C Vf. v ., avantajului economic Rezultatele activităţii economice a fiecărei întreprinderi se judecă după nivelul indicatori­lor economici şi financiari. Ei conturează per­sonalitatea şi eforturile lucrătorilor întreprin­derii pentru eficienţă şi economicitate. Promo­varea gestiunii economice proprii, creşterea răspunderii faţă de îndeplinirea indicatorilor cer ca munca depusă de întreprinderi să apară în dimensiunile ei reale, să strălucească cu toa­tă acurateţea ei, nealterată de artificii şi in­fluenţe străine care să-i umbrească propria substanţă, să permită determinarea reală a gra­­dului de fructificare a mijloacelor materiale şi băneşti încredinţate de societate şi propria contribuţie la crearea valorilor. Tocmai de aceea, conducerea Antrepozitu­lui frigorifer din Tg.-Mureş îşi exprimă nemul­ţumirea faţă de indicatorii obţinuţi pe primul semestru. Cheltuielile la 1.000 lei producţie-mar­­fă sunt depăşite, sarcina de reducere a preţului de cost este nerealizată, iar beneficiile nu au atins cota planificată, în ciuda faptului că efor­tul propriu s-a dovedit fertil, cu rezultate peste prevederi. Avem certitudinea că întreprinderea putea obţine rezultate bune dacă furnizorul de mate­rie primă — Industria cărnii Tg.-Mureş — şi forul tutelar — Direcţia Generală a Industriei Cărnii şi Frigului — prin atitudinea lor nu ar fi contracarat eforturile ei, diminuîndu-le efi­cienţa. Producţia realizată diferă com­plet ca sortimente faţă de prevederile planului. Şi toc­mai aici este esenţialul pentru că respectarea sortimentelor de plan constituie condiţia de bază în asigurarea structurii optime a cheltuie­lilor de producţie. Or, în ce priveşte livrarea materiei prime iese în evidenţă­­­ disproporţie flagrantă. Furnizorul poartă răspunderea pen­tru că sortimentarea producţiei Antrepozitului­ s-a făcut pe baza ofertei lui care, fără vreo­ analiză reală a posibilităţilor de satisfacere cu materie primă, a decis o structură matematică, mecanică, a sortimentelor. Ulterior s-au opus propriei lor decizii greșite, dar de-acum era prea tîrziu. Unele justificări ale furnizorului sunt întemeiate. Dar îi întrebăm : de ce au ma­nifestat superficialitate în evaluarea realităţii la propriile ei dimensiuni, încă de la început ? Era vorba doar de activitatea unei întreprinderi surori, care-şi organizează producţia în funcţie de oferta Industriei cărnii. Stabilirea ofertei nu e o problemă a serviciului financiar, care să hotărască singur, ci a colectivului întreprinde­rii. Dacă se proceda astfel, Antrepozitul putea să-şi stabilească indicatorii pe baza ofertei rea­le şi nu fictive. Din situaţia livrărilor rezultă că Industria cărnii din Tg.-Mureş, beneficiind de o majorare a preţurilor de livrare la unele sor­timente de materie primă, şi-a orientat desfa­cerea spre aceste sortimente, urmărind avanta­jul financiar (de fapt o falsă rentabilitate) ba­zat pe jocul preţurilor, în timp ce, deşi avea sarcini contractuale, 50 la sută din producţia de carne de porc o livra întreprinderilor proprii de mezeluri. Obligaţiile contractuale între aceste două întreprinderi aparţinînd aceluiaşi for tutelar, au devenit arbitrare, încălcate şi interpretate în interesul întreprinderii furnizoare, fără nici o ION CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) . '.•*­­t... Proletari din toate ţările, uniţi-vă! TEAUA ROSIE Vineri, 2 august 1968 4 pagini 30 bani LA C.A.P. SÍNMARTIN BATOZELE FUNCȚIONEAZĂ DIN PLIN. B­A­Z I .» U. L S­I­G­H­I­s­o­R­E­A ]V La Bîrțonii începe construcţia şantierului naval TURNU SEVERIN. — Două evenimente vin să­ consemneze via activitate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş du­nărean Orşova. Este vorba de începerea construcţiei şantieru­lui naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2.000 mp şi o cală de ridi­care şi lansare a navelor, o cen­trală termică, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului şantier va fi de două ori mai mare decît a celui din vechiul oraş. Aici se vor face reparaţii capitale medii curente la toate tipurile de nave fluviale. Portul străjuit de o gară flu­vială modernă şi construcţii pentru depozitarea mărfurilor­­se va întinde pe 9 ha, în zona viitorului lac de acumulare, in­tr-un adevărat golf ferit de cu­renţii apelor şi va permite an­corarea navelor fluviale indife­rent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiective să fie terminate pînă la finele anului viitor. (Agerpres) Catalog de seminţe pentru grădinile botanice TIMIŞOARA.­­ Staţiunea ex­perimentală forestieră din Ti­mişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe care specialiştii săi le-au recoltat de la un nu­măr de 237 de specii de arbori şi arbuşti de origine indigenă şi exotică. Noul catalog a fost solicitat şi trimis pînă acum la peste 300 de grădini botanice, parcuri dendrologice, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continentele. La rindul ei, staţiunea experi­mentală din Timişoara a primit, in ultima vreme, cataloage şi se­minţe de la 62 de instituţii de specialitate din diferite ţări, ca Anglia, Belgia, Franţa, S.U.A., U.R.S.S. şi altele. O parte dintre seminţele primite au şi fost cul­tivate. (Agerpres) 150 de războaie automate întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg- Mu­reş execută în acest an 150 de războaie de ţesut automate, pentru întreprinderea integrată de lină din Con­stanţa. In anii viitori producţia acestor utilaje va creşte la cîteva sute de bucăţi pentru înzestrarea şi a altor întreprinderi textile. Încă 6 autoturisme clştigate în judelul nostru dă şi cîştiguri în autoturisme, pe trimestrul II 1968. La a­­ceastă tragere, Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni a atribu­it 257 de autoturisme. Din a­­cestea, 6 au revenit titularilor de librete de economii cu do­­bîndă şi cîştiguri în autoturis­me din Tg.-Mureş. Astfel, Laura Săcăleanu din strada Floreasca, bloc D 15 a ciştigat un autoturism Renault 16, La­­dislau Okány din strada Bujo­rului nr. 23 a câştigat un Moskvici 408, Eugen Szenko­­vits din Bulevardul 1 Mai nr. 31 un autoturism Skoda 1.000 M.B., Teodor Anca din Aleea Carpaţi, bloc 3 B un Renault Dauphine Gordini, iar Szabó Bela Zoltán Şi Iosif Molnár cite un Trabant 601 cu para­solar. Astfel, în acest an, la tragerile la sorţi trimestriale, 19 titulari de librete de eco­nomii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme au devenit pro­prietari de autoturisme. Recent a avut loc tragerea la sorţi a câştigurilor la li­bretele de economii cu ciobîn­ î CAUZA RÂMÎNERILOR IN URMA LA SECERIS: slabă organizare a muncii In cooperativele agricole din­­ bazinul Sighişoarei, deservite de ■ Întreprinderea pentru m­ecaniza-­­ rea agriculturii „ cu sediul în a­­cest municipiu, • secerişul griului este mult răioas. în urmă. Local­nicii sunt înclinaţi să susţină că această rămînere în urmă­­ se da­­toreşte faptului ■ că aici recoltarea griului a început cu citeva zile mai tîrziu decit pe valea Mureşu­lui. De fapt, în raidul efectuat zilele trecute prin cîteva­ cooperati­­ve agricole din raza de activitate a I.M.A. Sighişoara, nu am urmă­rit acest aspect, ci mai degrabă modul cum sunt folosite combine­le, cum se efectuează arăturile, în ce ritm sunt însămânţate plan­tele furajere în cultură dublă etc. Rămînerea în urmă la seceriş este pusă de conducătorii cooperativelor agricole pe seama ploilor. Da, şi ploaia a fost o cauză. Dar se pu­ne întrebarea, în perioada când timpul a fost frumos sau în orele şi zilele bune dintre ploi, au fost folosite oare chibzuit combinele la recoltarea griului şi braţele de muncă la secerat ? Urmărind a­­cest aspect, vom vedea­ că­-nu, pu­ţine unităţi deservite de I.M.A. Sighişoara, preşedinţii şi ingine­rii, au fost la posturile lor şi au coordonat competent forţa­ pe care au avut-o la îndemînă pentru se­ceriş .­­ Un caz aparte îl prezintă idoal cooperativa ,agricolă din Dubeş. Aici, de la începutul­ campaniei, consiliul, de­ conducere, dar ‘ mai ales inginerul agronom ’ Ioan Fle­­şaru, a luat în serios recoltarea griului şi a supravegheat îndea­proape modul cum lucrează cele 5 combine. Rezultatul acestei stră­danii, al colaborării ce a existat între el şi brigadieri, al hărniciei ţăranilor cooperatori şi bineînţe­les a combi­nerilor a fost că din cele 237 ha contractate a se re­colta mecanizat, lucrarea s-a efec­tuat pe o suprafaţă de aproape 210 ha., aceasta fiind cea mai mare suprafaţă recoltată mecani­zat în cele 18 C.A.P. din judeţul nostru pe care le deserveşte I.M.A. Sighişoara. Din graficul întocmit de condu­cerea I.M.A. reiese că zilnic, cu cele 87 combine, griul se poate recolta de pe 348 ha. Dar, din sondajul făcut a reieșit că acest ritm nu a fost realizat nici măcar în zilele dinaintea ploilor. Joia trecută, de exemplu, în raza de activitate a I.M.A., griul a fost recoltat mecanizat de pe o supra­faţă de 235 ha. Pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, din cele 4.516 ha contractate cu C.A.P. pentru a fi recoltate cu combinele, griul s-a secerat doar pe 1.823 ha., cele mai rămase în urmă cu această lucrare fiind C.A.P. Daia, Sînt­­ioana, Ţigmandru, Viişoara şi al­tele. Randamentul scăzut la recolta­rea mecanizată a griului se mai datoreşte şi faptului că în majo­ritatea C.A.P., printre care Vînă­­tori, Viişoara, Mureni şi în alte părţi, combinele au fost reparti- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) NOAPTEA LA O FABRICĂ MUREŞEANĂ LAPTELE CURGE CU NEMILUITA SPRE CANAL­ E deja noapte. La fermele zootehnice ale întreprinderilor agricole de stat şi ale cooperati­velor agricole de producţie, mul­sul de seară s-a terminat. De la Zagăr, Grebeniş, Milaş, Botorca, Sînvasii şi din alte şi alte loca­lităţi, încărcat în autocisterne, laptele a pornit la drum, spre întreprinderea de industrializa­re a laptelui din Tg.-Mureş. Ora 21,30. Una cite una, auto­cisternele se aliniază la rampa de descărcare. Din fiecare se iau probe pentru analize. In la­borator, Elisabeta Tamasi de­termină procentul de grăsime, aciditatea, densitatea şi tempe­ratura laptelui adus de fiecare autocisternă. Pînă la 22,30—23, vor sosi toate cele 10 autocis­terne. Stăm de vorbă cu şoferii. Despre unităţile din care aduc laptele, fiecare are cite ceva de spus. — La C.A.P. Curteni — spune un şofer — este o lăptărie ca o farmacie. Bidoanele, găleţile, eprubetele strălucesc, sunt cura­te ca oglinda. — Aşa este şi la Suplac — a­­daugă altul. — Să vedeţi la ferma I.A.S. din Periş — spune şoferul Şte­fan Csabai. O murdărie, de să nu te apropii! Pe bidoanele mur­dare, pe găleţile nespălate şi ti­­foanele îmbîcsite de microbi stau muştele ca albinele în stup. — Aşa-i şi la ferma I.A.S. din Grebeniş şi la cea de la Mociar, şi la Valea Rece — declară mai mulţi şoferi. De ce oare aceste ferme nu iau exemplu de la ferma din Berghia, de la C.A.P. Grebeniş sau altele, model în privinţa curăţeniei? Pînă vom primi răspuns la a­­ceastă întrebare, să urmărim drumul laptelui, aici la Tg.-Mu­­reş. După ce s-au efectuat analizele de laborator, cu ajutorul unei pompe centrifuge, laptele este transportat la cîntar. De aici el trece în staţia de pasteurizare, încălzindu-se la o temperatură de 80—85 grade C., apoi este su­pus răcirii, temperatura lui scă­zând la 4—6 grade C. Tancurile izoterme (în care se face nor­malizarea) sunt deja pline. Fie­care conţine câte 5.000 litri de lapte, însoţiţi de tovarăşul Nicolae Dumbravă, dispecer de serviciu, vizităm secţie după secţie. Sti­clele cu iaurt, care în zori vor lua drumul spre magazinele de desfacere, se află în termostat, la o temperatură de 42—45 gra­de C. După două ore vor fi scoa­se şi puse la răcire, iaurtul de­venind apoi bun pentru consum. Iată şi secţia de unt. Suntem­ in­formaţi că un schimb (numai două persoane), fabrică 1.000— 1.100 kg de unt. In altă parte se pregătesc produsele dietetice, smîntîna, brinzeturile etc. Ora 22, începe munca unde, am putea spune, laptele se află la jumătatea drumului dintre producător şi consumator. Aici e secţia de îmbuteliat, îmbrăca­te în halate albe şi cu cisme de cauciuc în picioare. Elena Dălă­­lău, Rozalia Budai, Georgeta Sîr­­bu, Ana Dumitru şi altele aşteap­tă prima... „şarjă". Se vor îmbute- lia peste 20.000 de sticle de lap­te, care îşi vor lua drumul spre diferite cartiere ale Tg.-Mureșu- P. PASCU (Continuare in pag. a 3-a) ... ÎN CARTIERUL 7 NOIEMBRIE DIN TG.-MUREȘ. O descoperire interesantă : CLĂDIRE DE LA SFIR­­ŞITUL NEOLITICULUI Un colectiv de arheologi, con­dus de prof. dr. docent Vladimir Dumitrescu, în colaborare cu Muzeul din Olteniţa, a descope­rit pe teritoriul comunei Căs­cioarele, judeţul Ilfov, resturile unei clădiri de la sfîrşitul epo­cii neolitice de o deosebită va­loare ştiinţifică. Clădirea aparţine unei ultime etape a culturii Boian şi datea­ză cu aproximaţie din jurul a­­nului 4.000 î. e. n. Pereţii pictaţi în interior, pe toată suprafaţa lor, au motive liniar-geometrice, de o culoare alb gălbuie, pe un fond roşu lustruit. Intr-o parte a încăperii s-au găsit resturile unei coloane de lut înalte de circa 2 metri, cu secţiunea elip­­soidală, pictată cu motive geo­metrice deosebite de cele de pe pereţi. Descoperirea ei indică un cult al coloanei, într-o perioadă mult mai veche decît a fost pre­cizat prin săpăturile arheologice din Insula Creta. Importanţa acestor descope­riri arheologice este cu atît mai mare cu cit ele sînt, pînă în prezent, unice în ţara noastră şi în sud-estul Europei, putîn­­du-se compara doar cu unele descoperiri asemănătoare din A­­sia Mică. (Agerpres) Deputaţii la mijlocul alegătorilor NOU TIP de tractor forestier BRAŞOV.­­ In atelierele din Braşov ale Institutului de cerce­tări pentru exploatări forestiere a fost realizat un nou tip de tractor forestier. El este prevă­zut cu șasiu articulat care poate fi utilizat pe terenurile cele mai accidentate. Noul tip de tractor, experimentat cu succes în ex­ploatările din raza ocolului sil­vic Azuga, a fost omologat. (Agerpres) In ziua de 28 iulie, sala cămi­nului cultural din Răstoliţa s-a dovedit neîncăpătoare. Au venit aici peste 500 de cetăţeni din comună, la întîlnirea cu tovară­şul Gheorghe Mihail, preşedin­tele Consiliului judeţean al U.G.S.R., deputat în Consiliul popular judeţean, şi, cu deputa­ţii în consiliul popular­­comunal, în cadrul întîlnirii a luat cu­­vintul tovarăşul Gheorghe Mi­hail. După ce a trecut în revis­tă realizările obţinute în ulti­ma perioadă în judeţul nostru, vorbitorul s-a referit pe larg la lucrările ultimelor plenare ale C.C. al P.C.R. şi ale ultimei se­siuni a Marii Adunări Naţionale, care au adoptat măsuri de o deosebită importanţă pentru progresul şi prosperitatea pa­triei, pentru perfecţionarea în­tregii activităţi sociale din ţara noastră, pentru binele şi ferici­rea poporului nostru. In conti­nuare, tovarăşul Gheorghe Mi­hail a dat răspunsuri la proble­mele ridicate de alegători în în­tîlnirea precedentă, arătînd con­tribuţia lui personală la rezol­varea propunerilor cetăţenilor. Apoi, deputatul Gheorghe Lir­­că, primarul comunei, a infor­mat pe cei prezenţi despre rea­lizările din ultimul timp în bu­na gospodărire şi înfrumuseţa­rea comunei, scoţînd în eviden­ţă contribuţia deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni şi a lo­cuitorilor la aceste realizări. De asemenea, a informat cetăţenii asupra felului cum au fost în­deplinite propunerile făcute cu prilejul constituirii noilor orga­ne locale, după reorganizarea administrativ-teritorială. S au înscris la cuvint 15 ce­tăţeni. Vorbind despre realiză­rile obţinute în comună, ei s-au angajat să sprijine în continuare activitatea consiliului popular comunal, activitatea deputaţilor în circumscripţiile electorale, pentru obţinerea de noi şi noi succese în domeniul edilitar­­gospodăresc al comunei. In încheierea adunării a avut loc un frumos program artistic, susţinut de formaţii cultural-ar­­tistice din municipiile Tg. Mu­reş şi Sighişoara. ÎN PARCHETUL DE EX­PLOATARE TI­JA MARE SE DOBOARA UN ALT ARBORE.

Next