Steaua Roşie, septembrie 1968 (Anul 19, nr. 208-232)

1968-09-12 / nr. 217

­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ........Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu ! Momentul solemn — înălţă­tor cind, la o scurtă comandă citeva perechi de mîini apasă butoane şi manete, cînd pentru o clipă suflarea se opreşte în loc parcă — moment al cărui martor am fost zilele trecute la Fabrica de zahăr din Luduş — îl asemui primelor secvenţe consumate pe o scenă renumită cu prilejul premierei unei ope­re teatrale. . .*» dacă am permis imagina­ţiei să ne poarte pe acest tărîm al comparabilităţilor perfecte şi posibile, să remarcăm totuşi că temporar acordurile actului fi­nal diferă. Cortina, pe scenă, cade în aplauzele dezlănţuite ale publicului, iar întreprin­derea amintită consemnează deopotrivă un bilanţ bogat şi încheierea „stagiunii“. Pentru că, într-o fabrică de zahăr „re­prezentaţia“ durează peste 100 de zile, fără întrerupere, cu o singură punere în scenă. Dar momentul emoţional, lăuntric, sentimentul că ştache­ta a fost înălţată şi aşezată trai­nic pe noile cuceriri ale minţii şi braţelor, că de aici, după o clipă de răgaz, vom înfrunta alte şi alte premiere, creează în inima muncitorului, a ingineru­lui sau a artistului de vocaţie un emulativ sentiment de încre­dere, de siguranţă. Acest sentiment ni l-au îm­părtăşit mulţi dintre cei care cu inteligenţă şi voinţă au con­tribuit, pe parcursul cîtorva luni, la reuşita acestei premiere. Este cea de-a 9-a campanie de fabricaţie a zahărului din istoria fabricii din Luduş, o unitate nouă, modernă, dotată cu tot ceea ce a creat inteligenţa uma­nă mai bun în acest domeniu. Apare oarecum firească nedu­merirea: în acest caz de ce a fost necesară această masivă concentrare şi consumare de gîndire şi energie materială? „E în firea oamenilor să nu fie mulţumiţi cu ce realizează azi, aspiră permanent şi încear­că depăşirea momentului pre­zent“ — ne răspunde Vasile Gherman, directorul fabricii. Intr-adevăr, e în firea omu­lui permanenta căutare şi tenta­tivă spre perfecţionare. Şi apoi cînd spunem „inginer“ trebuie să-i alăturăm neapărat noţiunea de „tehnică“, dar nu orice teh­nică, ci una nouă, inedită. Neîndoielnic că pasiunea lăuntrică a căutătorului a so­licitat şi cunoştinţele ingineru­lui inventator A. Domşa. Mo­nografia fabricii va consemna lapidar: anul 1968 — darea în exploatare a primului saturator de tratare şi purificare a ze­­murilor. Atît. Fără să consem­neze orele, sutele de minute de căutări, calcule, ipoteze, argu­­mente şi contraargumente sin­tetizate şi concentrate în aceas­tă instalaţie care va contribui la îmbunătăţirea substanţială a calităţii zemurilor brute tratate cu bioxid de carbon. La această încercare temera­ră a inginerului Domşa au răs­puns apoi alţi zeci de anonimi pasionaţi ai tehnicii noi. Desi­gur, pentru reuşita funcţionării saturatorului — judecau unii — trebuie mărită siguranţa ex­ploatării în regim şi sporit de­bitul de bioxid de carbon. Dar cum? Din nou idei, propuneri şi „disecţii“ tehnice şi matema­tice, ca pînă la urmă să fie con­turată soluţia: protejarea cu plumb al statoarelor­­ de la . in­, M. BARDASANU (Continuare în pag- a 3-a) Noutofi în domeniul conservelor întreprinderile de conserve şi pr­odu­se zaharoase din cadrul Mi­nisterului Industriei Alimentare pregătesc pentru sezonul de toamnă şi iarnă o gamă variată de alimente preparate şi semipre­­parate în afara unor produse cunoscute — cum sunt cartofii cu­răţaţi şi carotele în saramură, ceapa conservată în acid lactic şi acid acetic, pasta de tomate, fa­solea verde, mazărea, castraveţii în oţet, roşiile şi vinetele în bu­lion etc., sunt de semnalat­e unele noutăţi: salată de varză roşie, ar­dei iuţi, zarzavat amestecat pen­tru ciorbe şi altele. Dintre mîncă­­rurile gata preparate iniţiate în fabricaţie amintim sărmăluţe în foi de viţă cu orez, macaroane cu carne de vită, varză cu cîrnăciori, cremă de fasole cu costiţă, supe concentrate­ condensate din tomate şi fasole boabe, mere pentru plă­cintă, zaharate şi condimentate, compoturi din mere, pere, vişine, caise, gutui sau în diverse ames­tecuri. De asemenea, în ulti­mul trimestru gospodinele vor găsi în magazine creme de fructe sau de legume, mîn­­care de vinete, ciorbe concen­trate, vinegretă de legume, con­serve mixte (din carne şi legume). O parte din noile sortimente sunt destinate celor mici: sucuri şi creme de caise, de morcovi, de Gama produselor dietetice şi zaharoase se va îmbogăţi,­e a­semenea, cu noi sortimente. (Agerpres) In cadrul „Cupei oraşelor ♦îrquri" RAPID - O.F.K. BEOGRAD 3-1 Ieri s-au întîlnit la Bucureşti, in „prima manşă“ în cadrul competi­ţiei ,Cupa oraşelor tîrguri Rapid, şi OF.K Beograd După un scor egal în prima repriză, giuleştenii au reuşit să-şi adjudece victoria la o diferenţă de două goluri, crein­­du-și șanse pentru a ajunge în tu­rul doi al competiției. Prin mobilizarea rezervelor interne In urma studiilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii întreprinse la Complexul indus­trial de faianţă şi sticlă din Sighi­şoara, s-a constatat că pot fi eco­nomisiţi, prin valorificarea diferi­telor rezerve materiale, încă peste două milioane lei. Astfel, prin a­­plicarea unui nou sistem de ar­dere la cuptoarele de sticlă şi prin­­tr-o izolare mai bună a acestora, se vor realiza în acest an­ economii în valoare de circa 500.000­ lei. Alţi 500.000 de lei vor putea fi economisiţi prin raţionalizarea consumului de energie electrică și prin aplicarea unor noi procedee tehnologice la consumul materiilor prime. Gamă bogată de auxiliare didactice pentru elevii din clasa 1 Însuşirea cunoştinţelor în prima clasă în care vor invăţa anul aces­ta şi copii de 6 ani va fi facilitată de o bogată gamă de auxiliare di­dactice, elaborate de întreprinde­rile industriei uşoare de speciali­tate. S-au realizat în acest scop un set de 10 planşe pentru dezvolta­rea vorbirii, tablouri pentru con­vorbiri după imagini, alfabetare din materiale plastice, planşe ne­cesare pentru învăţarea cifrelor de la 1 la 10, figuri mobile necesare însuşirii numeraţiei, numărătoare cu bile etc. Copiii vor avea, de a­­semenea, la dispoziţie jocuri didac­tice, imagini pentru povestiri fără cuvinte — ,,Nuieluşa de alun“, „Căciuliţa roşie şi căciuliţa albas­tră“ — jocuri de creaţie confecţio­nate din mozaic, dominouri cu imagini colorate, discuri şi diafila­me. In vederea pregătirii în cele mai bune condiţii a funcţionării clasei I în viitorul an şcolar, în prima decadă a lunii septembrie s-a or­ganizat un instructaj de 3 zile cu învăţătorii care vor preda copiilor de 6 ani. Cu acest prilej au fost abordate diferitele aspecte ale pre­­­­dării­­ obiectelor­­de îns­ăţămînt şi s-a realizat­ un larg schimb de ex­perienţă­­ între învăţători. (Agerpres) Hărnicia şi priceperea au adus beneficii în toate sectoarele întreprinderea agri­colă de stat Iernut a­­re condiţii favorabile pentru dezvoltarea producţiei vegetale şi animale. Esenţialul es­te că acest avantaj a fost folosit cu pricepe­re de muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii ce lucrează la această întreprindere, frunta­şă nu numai pe judeţ dar şi pe Trustul I.A.S. zonal Cluj. Un alt aspect care de a­­semenea concură la bunul mers al între­prinderii este colabo­rarea strînsă, înţele­gerea, spiritul sănătos de lucru ce există în cadrul colectivului de conducere. Ing. Aurel Şenchea, director, ing. Baricz Ladislau, teh­nologul şef, Alexan­dru Gorgan, contabi­­lul-şef, depun eforturi susţinute ca totul ce depinde de ei să fie făcut la timp, rezolvat cu competenţă. Aceas­tă strădanie, ca şi munca şefilor de fer­mă, care la rîndul lor sunt specialişti apre­ciaţi, a făcut ca în a­­cest an, deşi în unele perioade condiţiile de climă n-au fost tocmai favorabile, întreprin­derea să obţină la orz şi grîu producţii mai mari decît cele planificate. Astfel, pe 640 ha cultivate cu grîu, s-a obţinut o producţie medie de 3.592 kg la ha. Cu această produc­ţie, I.A.S. se situează pe locul III pe Trustul­ I.A.S. zonal Cluj. La ferma agricolă din Sînpaul, producţia de grîu a fost şi mai ma­re. Pe 150 ha s-au realizat 4.513 kg, iar pe 50 ha s-a recoltat în medie peste 5.800 kg la ha Lăudabil pentru co­lectivul de conducere, pentru mecanizatorii care au mînuit cele 25 de combine este că au ştiut să-şi organi­zeze astfel munca in­cit recoltatul griului de pe cele 640 ha l-au terminat intr-un timp record (primit pe judeţ) pînă la 17 iu­lie, deci înainte de ve­nirea ploilor. Acest a­­vans a permis între­prinderii din Iernut să ajute cu 20 combine la recoltat şi alte uni­tăţi printre care I.A.S. Sîncrai şi Reghin Aici la Iernut s-au obţinut producţii spo­rite şi la orz şi mază­re. Ferma din Cipău, faţă de 3.218 kg ma­zăre planificată la hectar, a obţinut 5.100 kg la hectar. Cu peste 40 la sută se prevede a se depăşi şi produc­ţia la porumbul pen­tru boabe. La ferma din Cheţani, unde po­rumbul a fost irigat, cultura este uniformă, frumuseţea lanurilor constituind încununa­rea strădaniilor lucră­torilor. După evaluări­le făcute se prevede de a se obţine o pro­ducţie de peste un va­gon boabe la hectar. Frumos se prezintă şi culturile din secto­rul legumicol, care pe 220 ha este profilat pentru producerea de seminţe. Vorbind de a­­cest sector, tovarăşul ing. Aurel Şenchea a ţinut să-l evidenţieze pe ing. Erese Francisc, şeful fermei, şi să a­­mintească că pentru producţiile de calitate pe care le-au livrat lucrătorii acestei fer­me anul trecut, ei au beneficiat din par­tea Departamentului I.A.S. în acest an de un premiu de peste 50.000 lei. In acest an, pe 74 ha grădină, în culturi succesive, se cultivă diverse legu­me. In structura între­prinderii, o pondere mare o are și sectorul mecanic, fabrica de nutreţuri combinate, zootehnia. In grajdu­rile întrepr­inderii sunt 1.377 bovine, din care 488 vaci cu lapte. Sec­ La I. A. S. Iernut­ ­orul porcin numără peste 17.000 exemplare, iar pentru prăsilă sunt destinate 1.217 scroa­­f­ Atrag atenţia în­deosebi rezultatele ce se obţin la ferma agri­colă din Sînpaul. Pe se­mestrul I, de la întreg efectivul, s-a muls în medie cite 1.725­­ lapte pe vacă furajată, faţă de 1.503 litri cit a fost planificat. In luna iulie, ca urmare a grijii deosebite ce se acordă acestui sec­tor, s-a ajuns într-o de­cadă să se obţină de la o vacă furajată o producţie zilnică de 13 litri de lapte. Este o producţie ce n-a mai fost atinsă pînă atunci de vreo fermă. Pen­tru aceste rezultate consemnăm în rîndul evidenţiaţilor pe mul­gătorii Moldovan Gheorghe, Tekeres Ni­­colae, Ioan Alu­aş, Trombitás Ştefan, Au­rel Biriş, Ştef Andro­­nie, Ioan Pogăcean, precum şi ajutorul de fermier Szakács Iosif, care răspunde de sec­torul vaci cu lapte. Succesul zootehnişti­­lor de la această fer­mă este deosebit de important dacă ţinem seama că hectolitrul de lapte s-a obţinut sub preţul de cost planificat.1 R. CÂMPEAN (Continuare In pag. a 3-a) Anul XX. Nr. 217 (3.280) Joi, 12 septembrie 1963 4 pagini, 30 bani Construcţii sanitare In cursul acestui an, in ju­deţul nostru au fost întreprin­se ample acţiuni de dezvolta­re, modernizare şi reorganizare a unităţilor sanitare urbane şi rurale. In urma acestor acţiuni, în oraşul Reghin a fost amena­jată şi dată în folosinţă o nouă policlinică cu mai multe servi­cii de specialitate. Tot in acest oraş a fost amenajată şi dată in folosinţă o creşă cu 60 de locuri. In oraşul Luduş, s-a dat în folosinţă o secţie modernă de pediatrie cu 80 de paturi. In prezent se află în curs de construcţie şi amenajare al­te obiective sanitare importan­te. La Tirgu-Mureş, după cum se ştie, a început construcţia unei moderne policlinici şi a unui centru stomatologic cu 10 fotolii dentare. Pentru cei mici, în noul cartier Aleea Carpaţi, se ridică o creşă pentru 80 de locuri, iar în mu­nicipiul Sighişoara o creşă cu 60 de locuri. La alte numeroa­se unităţi sanitare din judeţ sunt în curs lucrări de alimen­tare cu apă, de modernizare şi extindere a spaţiilor de inter­nare. CARNET £ a Zau,­­­a peste Nopţile au început a fi ceva mai lungi de­cit zilele. Geana soa­relui ceva mai aspră. Apele au început ii ele a-şi schimba cu­loarea, dintr-una des­chisă,' 'Intf-ddtéte, ptî' tonuri * străvezii,’ parcă1 de smarald. , ’ — Vine toamna — îşi zic oamenii între ei, în loc de noroc sau ziua bună. — E vremea — se aud răspunsuri. Stru­guri,i-s, cu­ graurii,iar crapii — ,în bălţile Zaului — ies ciopot cu capetele afară. E vremea ... cum trece vremea! Atunci, încotro s-o apucăm: spre livezi sau la peşte? La peşte, livezile şi viile ne-or mai aştepta căci toam­na lor e lungă. In care apele se pro­filează ca nişte un­duiri lucioase, fără de sfirşit. 350 de hectare luciu de apă, aparţi­nătoare Întreprinderii agricole de stat sau de Cîmpie, adăpostesc cam la 700 tone de peşte. La iazul Tăureni în­­tilnim forfotă de oa­meni şi maşini. Şeful fermei, Gheorghe Ne­­cula ne întimpină vo­ios. — Au venit, în sfir­­şit, şi zilele cînd pes­carii noştri pot să-şi vadă rodul muncii lor, la Zau a început re­coltatul crapului de cultură. Calitatea peş­telui din bălţile noas­tre ne-a impus in toa­tă ţara. lată beneficia­rii: din Sibiu, Baia Mare, Tg.-Mureş, Plo­ieşti, Braşov, aşteptînd deja la lămpile de în­cărcare. In două zile am recoltat cam 20.000 kg peşte. — Oraşul Tg.-Mureş — intervine un repre­zentant al magazinu­■ nat zilnic , cu peşte proaspăt, din s­eptem-­­ brie pînă­­ in noiem­brie. La timonă cu'hâtri­­nul ,‘,lup ‘al ‘apelor dulci“,, nea Vasile Stu­­pariu, ne înşiruim a­­poi cocori spre ..bul­boană, casa peştilor cum zic , localnicii. O manevră dibace ’ la stingă, una la dreapta şi plasa uriaşă de 300 metri începe să­­se în­tindă. Sacul năvodului — matiţa — este păs­trat la mijlocul bul­boanei, după care, pes­carii Ilie Nichita, Tur­dean Vela sau Ion Ru­sil şi Alexandru Hă­răstăşan încep jocul tainic al trasului la năvod. Cind cercul bulboanei a fost în­chis, 5.000 kg de crap — aurul bălţilor noas­tre — începe să se zbată neputincioşi în matiţă. — Am avut un ,,şut“ bun, ne spune nea Vasile. Minciocurile încep apoi a intra în func­ţiune. Ca pe nişte benzi transportoare, crap de două veri sau de o vară umplu ochi bărcile de transport. Recoltatul peştelui la Zau de Cimpie este în toi. A venit aşa­dar toamna cu toate bogăţiile şi frumuseţi­le ei. ATANASIE POPA ' % -­­■ - '- v V. s. ■ ■ . v „Calitatea merelor e foarte bună“ — constată specialiștii examinind livada din Vila a I.A.S. Batoș Plante rare la Grădina Botanică din Iaşi IAŞI.­­ încadrată în şiragul de parcuri din cartierul Copou, Gră­dina Botanică din Iaşi cuprinde un mare număr de specii de plante, aproape jumătate din ele fiind ra­re. Printre acestea se află „Pietro­­sia levitomentosa“ plantă ce creşte spontan pe Pietrosul Broştenilor, la peste o mie de metri altitudine şi ca­re nu­ a mai fost semnalată în nici o altă parte a lumii, precum şi u­­nele specii aduse aici de la mari depărtări : „Macul de Caucaz“ cu flori roşii, mari, micuţa „Candelu­­ţă“ din Japonia, cu floare pitică, de culoare violetă, „Magnolia gran­­diflore“ originară din America de Nord (planta are flori mari de 25 de centimetri) firava „Zăpezişoa­­ră“ ce creşte în sudul Italiei, a­­vînd flori în formă de fulgi de nea, nuferi aduşi din apele Nilului etc. (Agerpres) In acest număr: • ELOGIUL PASIUNII SI AL MODESTIEI • CUM EVOLUEAZĂ CONSUMUL DE APA POTABILA • SECTII SERALE SI FARA FRECVENTA LA ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALA • PRIN CITEVA UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICA DE LA SATE • RUBRICA ŞAH Raliul Balcanic trece miine prin judeţul nostru în trecerea automobilistică de an­vergură. Raliul Balcanic, al cărui traseu pe teritorul ţării noastre măsoară circa 2.000 de kilometri, străbate în zilele­ de 13 şi 14 sep­tembrie judeţul Mureş. Pentru a afla amănunte, ne-am adresat tova­răşului Emil Fodor, secretarul Fi­lialei judeţene a Automobil Clu­bului Român: — Vorbiţi-ne despre acest con­curs, ce scop are, ce probe cu­prinde? — Raliul Balcanic urmăreşte să verifice aptitudinile sportive ale concurenţilor, calităţile tehnice ale automobilelor şi, ca întrecere spor­tivă internaţională, să contribuie la strîngerea legăturilor de priete­nie între popoarele din ţările bal­canice şi alte ţări. Concursul are următoarele pro­be: regularitate, viteză, viteză în circuit închis. Sunt, de asemenea, probe speciale în pante. — Ce localităţi din judeţul nos­tru vor fi străbătute de concurenţi şi cînd? — Conform programului, primul punct din judeţ pe care-l va atinge raliul va fi comuna Vînători, în ziua de 13 septembrie, la ora 18,47. Urmează Sighişoara la 19,02, Tîrnăveni la 19,56. La Tg.-Mureş automobiliştii sunt aşteptaţi în noaptea de 14 septembrie, la ora 1.20. De aici se vor îndrepta spre Bălăuşeri (sosirea — ora 1,36) şi Sovata (ora 2,12). S-au luat mă­suri ca întrecerea să se desfăşoare ■ în­­condiţii bune pe teritoriul, ju­deţului nostru, ca primirea să aibă un cadru prietenesc. — Tîrgu-Mureşul este reprezen­tat la acest raliu ? — Da, concurează un echipaj compus din László Alexandru şi Hamar Andrei, cu o maşină Wart­burg. Acest cuplu a obţinut rezul­tate frumoase şi la alte concursuri. In încheiere, interlocutorul nos­tru ne-a rugat să adresăm un apel conducătorilor auto să circule cu atenţie mărită în perioada in care raliul va străbate şoselele judeţului nostru. E. LOR

Next