Steaua Roşie, septembrie 1968 (Anul 19, nr. 208-232)
1968-09-12 / nr. 217
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ........Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu ! Momentul solemn — înălţător cind, la o scurtă comandă citeva perechi de mîini apasă butoane şi manete, cînd pentru o clipă suflarea se opreşte în loc parcă — moment al cărui martor am fost zilele trecute la Fabrica de zahăr din Luduş — îl asemui primelor secvenţe consumate pe o scenă renumită cu prilejul premierei unei opere teatrale. . .*» dacă am permis imaginaţiei să ne poarte pe acest tărîm al comparabilităţilor perfecte şi posibile, să remarcăm totuşi că temporar acordurile actului final diferă. Cortina, pe scenă, cade în aplauzele dezlănţuite ale publicului, iar întreprinderea amintită consemnează deopotrivă un bilanţ bogat şi încheierea „stagiunii“. Pentru că, într-o fabrică de zahăr „reprezentaţia“ durează peste 100 de zile, fără întrerupere, cu o singură punere în scenă. Dar momentul emoţional, lăuntric, sentimentul că ştacheta a fost înălţată şi aşezată trainic pe noile cuceriri ale minţii şi braţelor, că de aici, după o clipă de răgaz, vom înfrunta alte şi alte premiere, creează în inima muncitorului, a inginerului sau a artistului de vocaţie un emulativ sentiment de încredere, de siguranţă. Acest sentiment ni l-au împărtăşit mulţi dintre cei care cu inteligenţă şi voinţă au contribuit, pe parcursul cîtorva luni, la reuşita acestei premiere. Este cea de-a 9-a campanie de fabricaţie a zahărului din istoria fabricii din Luduş, o unitate nouă, modernă, dotată cu tot ceea ce a creat inteligenţa umană mai bun în acest domeniu. Apare oarecum firească nedumerirea: în acest caz de ce a fost necesară această masivă concentrare şi consumare de gîndire şi energie materială? „E în firea oamenilor să nu fie mulţumiţi cu ce realizează azi, aspiră permanent şi încearcă depăşirea momentului prezent“ — ne răspunde Vasile Gherman, directorul fabricii. Intr-adevăr, e în firea omului permanenta căutare şi tentativă spre perfecţionare. Şi apoi cînd spunem „inginer“ trebuie să-i alăturăm neapărat noţiunea de „tehnică“, dar nu orice tehnică, ci una nouă, inedită. Neîndoielnic că pasiunea lăuntrică a căutătorului a solicitat şi cunoştinţele inginerului inventator A. Domşa. Monografia fabricii va consemna lapidar: anul 1968 — darea în exploatare a primului saturator de tratare şi purificare a zemurilor. Atît. Fără să consemneze orele, sutele de minute de căutări, calcule, ipoteze, argumente şi contraargumente sintetizate şi concentrate în această instalaţie care va contribui la îmbunătăţirea substanţială a calităţii zemurilor brute tratate cu bioxid de carbon. La această încercare temerară a inginerului Domşa au răspuns apoi alţi zeci de anonimi pasionaţi ai tehnicii noi. Desigur, pentru reuşita funcţionării saturatorului — judecau unii — trebuie mărită siguranţa exploatării în regim şi sporit debitul de bioxid de carbon. Dar cum? Din nou idei, propuneri şi „disecţii“ tehnice şi matematice, ca pînă la urmă să fie conturată soluţia: protejarea cu plumb al statoarelor de la . in, M. BARDASANU (Continuare în pag- a 3-a) Noutofi în domeniul conservelor întreprinderile de conserve şi produse zaharoase din cadrul Ministerului Industriei Alimentare pregătesc pentru sezonul de toamnă şi iarnă o gamă variată de alimente preparate şi semipreparate în afara unor produse cunoscute — cum sunt cartofii curăţaţi şi carotele în saramură, ceapa conservată în acid lactic şi acid acetic, pasta de tomate, fasolea verde, mazărea, castraveţii în oţet, roşiile şi vinetele în bulion etc., sunt de semnalate unele noutăţi: salată de varză roşie, ardei iuţi, zarzavat amestecat pentru ciorbe şi altele. Dintre mîncărurile gata preparate iniţiate în fabricaţie amintim sărmăluţe în foi de viţă cu orez, macaroane cu carne de vită, varză cu cîrnăciori, cremă de fasole cu costiţă, supe concentrate condensate din tomate şi fasole boabe, mere pentru plăcintă, zaharate şi condimentate, compoturi din mere, pere, vişine, caise, gutui sau în diverse amestecuri. De asemenea, în ultimul trimestru gospodinele vor găsi în magazine creme de fructe sau de legume, mîncare de vinete, ciorbe concentrate, vinegretă de legume, conserve mixte (din carne şi legume). O parte din noile sortimente sunt destinate celor mici: sucuri şi creme de caise, de morcovi, de Gama produselor dietetice şi zaharoase se va îmbogăţi,e asemenea, cu noi sortimente. (Agerpres) In cadrul „Cupei oraşelor ♦îrquri" RAPID - O.F.K. BEOGRAD 3-1 Ieri s-au întîlnit la Bucureşti, in „prima manşă“ în cadrul competiţiei ,Cupa oraşelor tîrguri Rapid, şi OF.K Beograd După un scor egal în prima repriză, giuleştenii au reuşit să-şi adjudece victoria la o diferenţă de două goluri, creindu-și șanse pentru a ajunge în turul doi al competiției. Prin mobilizarea rezervelor interne In urma studiilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii întreprinse la Complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara, s-a constatat că pot fi economisiţi, prin valorificarea diferitelor rezerve materiale, încă peste două milioane lei. Astfel, prin aplicarea unui nou sistem de ardere la cuptoarele de sticlă şi printr-o izolare mai bună a acestora, se vor realiza în acest an economii în valoare de circa 500.000 lei. Alţi 500.000 de lei vor putea fi economisiţi prin raţionalizarea consumului de energie electrică și prin aplicarea unor noi procedee tehnologice la consumul materiilor prime. Gamă bogată de auxiliare didactice pentru elevii din clasa 1 Însuşirea cunoştinţelor în prima clasă în care vor invăţa anul acesta şi copii de 6 ani va fi facilitată de o bogată gamă de auxiliare didactice, elaborate de întreprinderile industriei uşoare de specialitate. S-au realizat în acest scop un set de 10 planşe pentru dezvoltarea vorbirii, tablouri pentru convorbiri după imagini, alfabetare din materiale plastice, planşe necesare pentru învăţarea cifrelor de la 1 la 10, figuri mobile necesare însuşirii numeraţiei, numărătoare cu bile etc. Copiii vor avea, de asemenea, la dispoziţie jocuri didactice, imagini pentru povestiri fără cuvinte — ,,Nuieluşa de alun“, „Căciuliţa roşie şi căciuliţa albastră“ — jocuri de creaţie confecţionate din mozaic, dominouri cu imagini colorate, discuri şi diafilame. In vederea pregătirii în cele mai bune condiţii a funcţionării clasei I în viitorul an şcolar, în prima decadă a lunii septembrie s-a organizat un instructaj de 3 zile cu învăţătorii care vor preda copiilor de 6 ani. Cu acest prilej au fost abordate diferitele aspecte ale predării obiectelorde însăţămînt şi s-a realizat un larg schimb de experienţă între învăţători. (Agerpres) Hărnicia şi priceperea au adus beneficii în toate sectoarele întreprinderea agricolă de stat Iernut are condiţii favorabile pentru dezvoltarea producţiei vegetale şi animale. Esenţialul este că acest avantaj a fost folosit cu pricepere de muncitorii, inginerii şi tehnicienii ce lucrează la această întreprindere, fruntaşă nu numai pe judeţ dar şi pe Trustul I.A.S. zonal Cluj. Un alt aspect care de asemenea concură la bunul mers al întreprinderii este colaborarea strînsă, înţelegerea, spiritul sănătos de lucru ce există în cadrul colectivului de conducere. Ing. Aurel Şenchea, director, ing. Baricz Ladislau, tehnologul şef, Alexandru Gorgan, contabilul-şef, depun eforturi susţinute ca totul ce depinde de ei să fie făcut la timp, rezolvat cu competenţă. Această strădanie, ca şi munca şefilor de fermă, care la rîndul lor sunt specialişti apreciaţi, a făcut ca în acest an, deşi în unele perioade condiţiile de climă n-au fost tocmai favorabile, întreprinderea să obţină la orz şi grîu producţii mai mari decît cele planificate. Astfel, pe 640 ha cultivate cu grîu, s-a obţinut o producţie medie de 3.592 kg la ha. Cu această producţie, I.A.S. se situează pe locul III pe Trustul I.A.S. zonal Cluj. La ferma agricolă din Sînpaul, producţia de grîu a fost şi mai mare. Pe 150 ha s-au realizat 4.513 kg, iar pe 50 ha s-a recoltat în medie peste 5.800 kg la ha Lăudabil pentru colectivul de conducere, pentru mecanizatorii care au mînuit cele 25 de combine este că au ştiut să-şi organizeze astfel munca incit recoltatul griului de pe cele 640 ha l-au terminat intr-un timp record (primit pe judeţ) pînă la 17 iulie, deci înainte de venirea ploilor. Acest avans a permis întreprinderii din Iernut să ajute cu 20 combine la recoltat şi alte unităţi printre care I.A.S. Sîncrai şi Reghin Aici la Iernut s-au obţinut producţii sporite şi la orz şi mazăre. Ferma din Cipău, faţă de 3.218 kg mazăre planificată la hectar, a obţinut 5.100 kg la hectar. Cu peste 40 la sută se prevede a se depăşi şi producţia la porumbul pentru boabe. La ferma din Cheţani, unde porumbul a fost irigat, cultura este uniformă, frumuseţea lanurilor constituind încununarea strădaniilor lucrătorilor. După evaluările făcute se prevede de a se obţine o producţie de peste un vagon boabe la hectar. Frumos se prezintă şi culturile din sectorul legumicol, care pe 220 ha este profilat pentru producerea de seminţe. Vorbind de acest sector, tovarăşul ing. Aurel Şenchea a ţinut să-l evidenţieze pe ing. Erese Francisc, şeful fermei, şi să amintească că pentru producţiile de calitate pe care le-au livrat lucrătorii acestei ferme anul trecut, ei au beneficiat din partea Departamentului I.A.S. în acest an de un premiu de peste 50.000 lei. In acest an, pe 74 ha grădină, în culturi succesive, se cultivă diverse legume. In structura întreprinderii, o pondere mare o are și sectorul mecanic, fabrica de nutreţuri combinate, zootehnia. In grajdurile întreprinderii sunt 1.377 bovine, din care 488 vaci cu lapte. Sec La I. A. S. Iernut orul porcin numără peste 17.000 exemplare, iar pentru prăsilă sunt destinate 1.217 scroaf Atrag atenţia îndeosebi rezultatele ce se obţin la ferma agricolă din Sînpaul. Pe semestrul I, de la întreg efectivul, s-a muls în medie cite 1.725 lapte pe vacă furajată, faţă de 1.503 litri cit a fost planificat. In luna iulie, ca urmare a grijii deosebite ce se acordă acestui sector, s-a ajuns într-o decadă să se obţină de la o vacă furajată o producţie zilnică de 13 litri de lapte. Este o producţie ce n-a mai fost atinsă pînă atunci de vreo fermă. Pentru aceste rezultate consemnăm în rîndul evidenţiaţilor pe mulgătorii Moldovan Gheorghe, Tekeres Nicolae, Ioan Aluaş, Trombitás Ştefan, Aurel Biriş, Ştef Andronie, Ioan Pogăcean, precum şi ajutorul de fermier Szakács Iosif, care răspunde de sectorul vaci cu lapte. Succesul zootehniştilor de la această fermă este deosebit de important dacă ţinem seama că hectolitrul de lapte s-a obţinut sub preţul de cost planificat.1 R. CÂMPEAN (Continuare In pag. a 3-a) Anul XX. Nr. 217 (3.280) Joi, 12 septembrie 1963 4 pagini, 30 bani Construcţii sanitare In cursul acestui an, in judeţul nostru au fost întreprinse ample acţiuni de dezvoltare, modernizare şi reorganizare a unităţilor sanitare urbane şi rurale. In urma acestor acţiuni, în oraşul Reghin a fost amenajată şi dată în folosinţă o nouă policlinică cu mai multe servicii de specialitate. Tot in acest oraş a fost amenajată şi dată in folosinţă o creşă cu 60 de locuri. In oraşul Luduş, s-a dat în folosinţă o secţie modernă de pediatrie cu 80 de paturi. In prezent se află în curs de construcţie şi amenajare alte obiective sanitare importante. La Tirgu-Mureş, după cum se ştie, a început construcţia unei moderne policlinici şi a unui centru stomatologic cu 10 fotolii dentare. Pentru cei mici, în noul cartier Aleea Carpaţi, se ridică o creşă pentru 80 de locuri, iar în municipiul Sighişoara o creşă cu 60 de locuri. La alte numeroase unităţi sanitare din judeţ sunt în curs lucrări de alimentare cu apă, de modernizare şi extindere a spaţiilor de internare. CARNET £ a Zau,a peste Nopţile au început a fi ceva mai lungi decit zilele. Geana soarelui ceva mai aspră. Apele au început ii ele a-şi schimba culoarea, dintr-una deschisă,' 'Intf-ddtéte, ptî' tonuri * străvezii,’ parcă1 de smarald. , ’ — Vine toamna — îşi zic oamenii între ei, în loc de noroc sau ziua bună. — E vremea — se aud răspunsuri. Struguri,i-s, cu graurii,iar crapii — ,în bălţile Zaului — ies ciopot cu capetele afară. E vremea ... cum trece vremea! Atunci, încotro s-o apucăm: spre livezi sau la peşte? La peşte, livezile şi viile ne-or mai aştepta căci toamna lor e lungă. In care apele se profilează ca nişte unduiri lucioase, fără de sfirşit. 350 de hectare luciu de apă, aparţinătoare Întreprinderii agricole de stat sau de Cîmpie, adăpostesc cam la 700 tone de peşte. La iazul Tăureni întilnim forfotă de oameni şi maşini. Şeful fermei, Gheorghe Necula ne întimpină voios. — Au venit, în sfirşit, şi zilele cînd pescarii noştri pot să-şi vadă rodul muncii lor, la Zau a început recoltatul crapului de cultură. Calitatea peştelui din bălţile noastre ne-a impus in toată ţara. lată beneficiarii: din Sibiu, Baia Mare, Tg.-Mureş, Ploieşti, Braşov, aşteptînd deja la lămpile de încărcare. In două zile am recoltat cam 20.000 kg peşte. — Oraşul Tg.-Mureş — intervine un reprezentant al magazinu■ nat zilnic , cu peşte proaspăt, din septem- brie pînă in noiembrie. La timonă cu'hâtrinul ,‘,lup ‘al ‘apelor dulci“,, nea Vasile Stupariu, ne înşiruim apoi cocori spre ..bulboană, casa peştilor cum zic , localnicii. O manevră dibace ’ la stingă, una la dreapta şi plasa uriaşă de 300 metri începe săse întindă. Sacul năvodului — matiţa — este păstrat la mijlocul bulboanei, după care, pescarii Ilie Nichita, Turdean Vela sau Ion Rusil şi Alexandru Hărăstăşan încep jocul tainic al trasului la năvod. Cind cercul bulboanei a fost închis, 5.000 kg de crap — aurul bălţilor noastre — începe să se zbată neputincioşi în matiţă. — Am avut un ,,şut“ bun, ne spune nea Vasile. Minciocurile încep apoi a intra în funcţiune. Ca pe nişte benzi transportoare, crap de două veri sau de o vară umplu ochi bărcile de transport. Recoltatul peştelui la Zau de Cimpie este în toi. A venit aşadar toamna cu toate bogăţiile şi frumuseţile ei. ATANASIE POPA ' % -■ - '- v V. s. ■ ■ . v „Calitatea merelor e foarte bună“ — constată specialiștii examinind livada din Vila a I.A.S. Batoș Plante rare la Grădina Botanică din Iaşi IAŞI. încadrată în şiragul de parcuri din cartierul Copou, Grădina Botanică din Iaşi cuprinde un mare număr de specii de plante, aproape jumătate din ele fiind rare. Printre acestea se află „Pietrosia levitomentosa“ plantă ce creşte spontan pe Pietrosul Broştenilor, la peste o mie de metri altitudine şi care nu a mai fost semnalată în nici o altă parte a lumii, precum şi unele specii aduse aici de la mari depărtări : „Macul de Caucaz“ cu flori roşii, mari, micuţa „Candeluţă“ din Japonia, cu floare pitică, de culoare violetă, „Magnolia grandiflore“ originară din America de Nord (planta are flori mari de 25 de centimetri) firava „Zăpezişoară“ ce creşte în sudul Italiei, avînd flori în formă de fulgi de nea, nuferi aduşi din apele Nilului etc. (Agerpres) In acest număr: • ELOGIUL PASIUNII SI AL MODESTIEI • CUM EVOLUEAZĂ CONSUMUL DE APA POTABILA • SECTII SERALE SI FARA FRECVENTA LA ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALA • PRIN CITEVA UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICA DE LA SATE • RUBRICA ŞAH Raliul Balcanic trece miine prin judeţul nostru în trecerea automobilistică de anvergură. Raliul Balcanic, al cărui traseu pe teritorul ţării noastre măsoară circa 2.000 de kilometri, străbate în zilele de 13 şi 14 septembrie judeţul Mureş. Pentru a afla amănunte, ne-am adresat tovarăşului Emil Fodor, secretarul Filialei judeţene a Automobil Clubului Român: — Vorbiţi-ne despre acest concurs, ce scop are, ce probe cuprinde? — Raliul Balcanic urmăreşte să verifice aptitudinile sportive ale concurenţilor, calităţile tehnice ale automobilelor şi, ca întrecere sportivă internaţională, să contribuie la strîngerea legăturilor de prietenie între popoarele din ţările balcanice şi alte ţări. Concursul are următoarele probe: regularitate, viteză, viteză în circuit închis. Sunt, de asemenea, probe speciale în pante. — Ce localităţi din judeţul nostru vor fi străbătute de concurenţi şi cînd? — Conform programului, primul punct din judeţ pe care-l va atinge raliul va fi comuna Vînători, în ziua de 13 septembrie, la ora 18,47. Urmează Sighişoara la 19,02, Tîrnăveni la 19,56. La Tg.-Mureş automobiliştii sunt aşteptaţi în noaptea de 14 septembrie, la ora 1.20. De aici se vor îndrepta spre Bălăuşeri (sosirea — ora 1,36) şi Sovata (ora 2,12). S-au luat măsuri ca întrecerea să se desfăşoare ■ încondiţii bune pe teritoriul, judeţului nostru, ca primirea să aibă un cadru prietenesc. — Tîrgu-Mureşul este reprezentat la acest raliu ? — Da, concurează un echipaj compus din László Alexandru şi Hamar Andrei, cu o maşină Wartburg. Acest cuplu a obţinut rezultate frumoase şi la alte concursuri. In încheiere, interlocutorul nostru ne-a rugat să adresăm un apel conducătorilor auto să circule cu atenţie mărită în perioada in care raliul va străbate şoselele judeţului nostru. E. LOR