Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)
1968-10-01 / nr. 233
Lfi 8 OCTOibBRIE ZIUA RECOLTEI Este al treilea an cind, pe baza unei hotărîri a partidului şi guvernului se sărbătoreşte în prima duminică din luna octombrie „Ziua recoltei“. Prilej de trecere în revistă a succeselor agriculturii noastre socialiste, a realizărilor obţinute de ţărănime, de toţi lucrătorii ogoarelor în sporirea producţieiagricole şi dezvoltarea social culturală a satelor. „Ziua recoltei“ a devenit o zi a bucuriei şi petrecerii, a cîntecului şi jocului, un prilej de afirmare a artei noastre populare, a tradiţiilor înaintate şi obiceiu- rilor strămoşeşti. La Uniunea judeţeană a C.A.P. şi la celelalte instituţii judeţene însărcinate cu organizarea acestei importante zile, am consemnat cîteva anticipaţii. In acest an Ziua recoltei se va sărbători duminică, 6 octombrie. Ca şi în anii trecuţi, cu acest prilej vor avea loc la sate, oraşe şi centre muncitoreşti serbări populare şi alte manifestări, ţinîndu-se cont de specificul local. In mediul rural, cu ocazia adunărilor festive (ce se vor organiza la nivelul comunei, in satele de reşedinţă sau la nivelul cooperativelor agricole) vor fi trecute în revistă succesele dobîndite în activitatea economico-organizatorică a C.A.P., a unităţilor agricole de stat în dezvoltarea lor. Se vor evidenţia unităţile agricole fruntaşe, brigăzile, echipele, membrii cooperatori şi mecanizatorii care au adus un aport deosebit de sporirea producţiei. Producţiile bune realizate in acest an, rezultat al muncii harnice acelor ce lucrează pe ogoare, şi a sprijinului multilateral acordat de stat vor constitui prilej de afirmare a bucuriei. De aceea, Comitetul de cultură şi artă, de educaţie fizică şi sport, împreună cu organizaţia judeţeană a U.T.C. vor organiza manifestări cultural-artistice şi sportive : coruri, dansuri, cântece, scenete, hore, baluri etc. In centrele de comună şi în satele unde se află sediul cooperativelor agricole se vor organiza expoziţii de prezentare a produselor agricole şi a celor din sectoarele activităţilor anexe. Alături de expoziţiile agricole sau la căminele culturale vor fi expuse costume naţionale şi articole de artizanat, menite să scoată în evidenţă bogăţia folclorului local. Cooperaţia de consum va lua măsuri pentru buna aprovizionare a tuturor unităţilor sale cu mărfuri industriale de sezon şi cu produse alimentare. Pentru, ziua de 6 octombrie se vor organiza 170 de, unităţi comerciale pentru vînzări în aer liber. Se prevede ca in această zi, in afara produselor asigurate pe pier locri, -ă* ?** pot fi la dispoziţia consumatorilor din localităţile rurale 35.000 mici, 16.000fiferci, peste 150.000 sticle cu bere şi vin, must şi alte produse. Pe lingă caracterul sărbătoresc, Ziua recoltei va constitui un prilej pentru antrenarea ţărănimii, a mecanizatorilor la grăbirea lucrărilor agricole, atit de aglomerate în această perioadă. Această săptămînă, vîrf de campanie de altfel, să constituie o săptămînă record pentru toţi lucrătorii ogoarelor. Munca pe ogoare va trebui astfel organizată incit la 6 octombrie toate unităţile să fie avansate cu semănatul, iar majoritatea produselor de toamnă să fie puse la adăpost. Multe consilii de conducere ale C.A.P. şi-au ex- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) Avanpremieră la Ziua recoltei. Colectivul de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii s-a „retras“ începutul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii la Fabrica de conserve „Mureşeni“ — era promiţător. Se părea că factorii de răspundere au înţeles pe deplin să fructifice marile avantaje economice ale organizării superioare. Un colectiv format din cei mai pricepuţi specialişti din fabrică, pe baza unei tematici bine orientate consumînd peste 3.000 de ore cont, a „atacat" principalele laturi ale activităţii economice Analizele întreprinse au scos la iveală necesitatea stabilirii unui raport judicios între volumul producţiei şi forţa de muncă, a folosirii complete a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, a unei bune pregătiri tehnice a fabricaţiei, precum şi a îmbunătăţirii transportului intern al materiilor prime şi al produselor finite. Soluţiile găsite, modalităţile, ideile novatoare, fundamentate ştiinţific, s-au sintetizat şi concentrat, în final, în 12 studii. Cum era şi firesc, conducerea fabricii — căreia i s-a încredinţat activitatea de organizare ştiinţifică — se întrunea aproape săptămînal în şedinţe de lucru şi determina stadiile de elaborare a studiilor şi lua hotărîri pentru impulsionarea ritmului de desfăşurare a acţiunii. In faza de întocmire a studiilor, totul a mers bine, însă după ce acestea au fost încheiate, s-au extras din ele, pentru aplicare, numai o parte şi în mod deosebit acelea pentru care erau garanţii că puteau fi transpuse în practică într-un timp relativ scurt, printr-un efort nu prea mare. Astfel, au rămas încă „încorsetate“ între dosare o serie de soluţii tehnice şi de organizare. In cadrul studiului „Posibilităţi de îmbunătăţire a structurii organizatorice a fabricii“, de exemplu, s-a argumentat asupra necesităţii înfiinţării a două servicii noi : de organizare şi normare a muncii şi de desfacere a produselor. Acest fapt nu s-a mai cuprins în planul de măsuri cu termene şi responsabilităţi pentru aplicare (?) Problema a fost lăsata in suspensie. Forul lui V. MEGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) IN SOSIT STUDENŢII Oraşul e mai entuziast. S-au întors studenţii din cea mai frumoasă şi lungă vacanţă a anului. S-au întors să-şi reia munca într-un nou an universitar. Astăzi vor răsuna iarăşi amfiteatrele institutelor şi facultăţilor de glasul mai matur cu un an al tinerimii studenţeşti, al celor ce vor dezvălui acesteia noi taine ale ştiinţei, artei şi culturii. S-au întors studenţii în amfiteatre şi laboratoare, în clase şi pe scene pentru a urca noi trepte în procesul cunoaşterii, pentru a pregăti asaltul început de înaintaşi, înfăptuind înţeleaptă politică a partidului şi statului nostru, îndreptăţind investiţia de încredere şi valoare ce i se acordă. Stimaţi şi dragi studenţi, să fiţi la înălţimea sarcinilor ce vă aşteaptă în noul an universitar ! Studenţii în faţa căminului Institutului pedagogic. Un grup de studente de la facultatea de farmacie, anul II şi III, în faţa orarului. CE Proletari din toate tarile, uniti văl Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX. Hr. 233 (3.276 Marți, 1 octombrie 1988 4 pagini, 30 bani Mai multă solicitudine faţă de public Organizarea audienţelor este obligaţia legală a tuturor conducătorilor instituţiilor locale şi centrale, a factorilor de răspundere însărcinaţi să rezolve cele mai diverse probleme sociale. Dar, uitînd aceste atribuţii, se mai întîmplă ca la unele consilii populare (de exemplu Tg.-Mureş, şi nu numai aici) în unele perioade cite două şi chiar mai multe sâptămîni nu se ţin audienţe. De asemenea, la instituţiile în subordine (secţia de gospodărie comunală şi locativă, la care Gavril Buhăţel, lucrător la M. F. A. a venit timp de o lună aproape zi de zi, pentru a obţine un referat din care să reiasă că locuinţa în care stă nu aparţine acestei instituţii ci M.F.A.), se întîmplă destul de des că organizarea audienţelor să fie neglijată, ori să se rezume la stabilirea numărului celor care urmează să fie primiţi intr-o zi şi chiar ca acei care primesc în audienţă să trateze cu superficialitate cererile şi sesizările oamenilor muncii. (Mátyás Márton, de la Trustul de construcţii a mers în audienţă de patru ori la Consiliul municipal Tg.-Mureş, întrucît cererea sa nu a fost rezolvată). Modul în care se organizează uneori audienţele este defectuos. Se întîmplă — nu de puţine ori — ca nu toţi oamenii care solicită audienţe să fie primiţi (se fixează un număr şi gata — ceilalţi, altădată). De multe ori, altădată înseamnă două, trei sau chiar mai multe săptămâni. Alteori, datorită faptului că problemele ridicate în audienţe nu sunt rezolvate, oamee, fupt puşi pe drumuri şi nevoiţi să se adreseze cu aceeaşi problemă de două sau de mai multe ori.Oláh Tamás de la I.I.S. ..Electro-Mureş“ din Tg.-Mureş, va merge a treia oară în audienţă la Consiliul popular municipal deoarece nu a primit nici un răspuns la cererile sale iar Ion Moldovan de la Şcoala forestieră s-a prezentat de două ori). Este cunoscut că audienţele reprezintă un important mijloc de a sta de vorbă cu oamenii, de a le cunoaşte nevoile, de a asculta ce probleme de interes personal, colectiv sau obştesc au de rezolvat. Este deci, nevoie ca organizarea audienţelor să se facă mai bine, cu regularitate şi la cele mai potrivite ore, incit să poată avea acces şi cei care lucrează în schimbul de dimineaţă, fără a pierde ore din producţie. Aşa cum se indică în informarea prezentată la Plenara C.C. al P.C.R. privind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii, este necesar ca: ,,Organele de partid, consiliile populare, conducerile instituţiilor centrale de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice să-şi sporească preocuparea pentru buna organizare şi desfăşurare a audienţelor“. Obligaţia tuturor celor care ţin audienţe, sau a celor care au sarcina de a rezolva o cerere, sesizare, este de a studia cu multă solicitudine propunerile făcute, de a acorda o mare atenţie conţinutului acestora, să cerceteze cu răbdare toate posibilităţile legale care permit soluţionarea lor. A acorda toată solicitudinea rezolvării problemelor ridicate de cetăţeni este datoria primordială a oricărui lucrător al aparatului de stat. T. TANASESCU telegramă Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze P E R 1N Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele poporului român și guvernului Republicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez calde felicitări şi urări de noi succese in construirea societăţii socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză se va întări şi dezvolta în interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei socialismului şi păcii. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, Andre Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Frante, la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. r/’/ar/.or/Ar/jiw/jaEr/Ar/JBr /üir/^r/iir/jr/jr/ar/,®'/ Är/^ar /ät/ PE MĂRILE ŞI OCEANELE LUMII 45 de nave sub pavilion românesc se află în prezent pe mările şi oceanele lumii. Din ultimele radiograme sosite la Direcţia generală a navigaţiei civile ,,NAVROM" aflăm că petrolierele ..Olteniţa“ şi ..Argeş“ se îndreaptă spre ţară cu o importantă cantitate de petrol din Iran. Motonova ..Roman" aduce o încărcătură de cauciuc sintetic din Uniunea Sovietică, iar ..Dunărea" minereu de fier din portul algerian Anabba. De la Manchester, Liverpool şi Anvers, cargourile ..Galaţi“. ..Sibiu“ şi ..Victoria“ transportă pentru România maşini, instalaţii şi produse siderurgice. Alte nave printre care cargoul ..Bacău“ este aşteptat la Hamburg cu mărfuri ale industriei noastre chimice şi uşoare. ..Caransebeş“ şi ..Piteşti“ cu produse similare din Cipru şi Liban, iar ..Sighişoara" descarcă laminate româneşti în portul sovietic Poţi de la Marea Neagră. La una din danele marelui port Shanghai a ajuns cargoul ..Sinaia" încărcat cu maşini, instalaţii şi mărfuri generale româneşti pentru R.P. Chineză. De asemenea, in portul japonez Mizuahima a sosit mineralierul ..Maramureş" care a dus în această ţară peste 23.000 tone produse siderurgice româneşti. Un alt echipaj, cel de pe ,,Brăila“, va ajunge în curind în portul brazilian Santos, unde urmează să descarce tractoare ce poartă inscripţia cunoscutei uzine din Braşov. La rîrndul lor mineralierele de mare capacitate ..Reşiţa“ şi ..Hunedoara“, transportă minereu de fier sovietic din portul Ilicevsk pentru firma japoneză Nichimen (Agerpres) O nouă formă «de economisire S. C.E.C. Incepind de la 1 octombrie 1968, Casa de Economii şi Consemnaţiuni emite un nou tip de libret de economii, libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii. El se emite in sume fixe de 1.000 de lei, prin unităţile din mediul rural şi din oraşele in care nu se construiesc locuinţe proprietate personală cu ajutorul statului. Mai precis, astfel de librete, in judeţul nostru se emit in toate localităţile rurale în care funcţionează unităţi C.E.C. sau oficii P.T.T.R., precum şi în municipiul Sighişoara şi în oraşele Tîrnăveni, Reghin, Luduş, Sovata. Dobinda cuvenită depunătorilor pe acest libret (un depunător poate deţine mai multe librete) se a- LIBRET OH ECONOMII CU CÎŞTIGURI ID MATERIALE DE CONSTRUCTI Fragina a 21-a film cordă prin trageri la sorţi trimestriale, sub formă de cîştiguri în materiale de construcţii pentru locuinţe. Cîştigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu prioritate materialele de construcţie. Pentru a participa la trageri, suma trebuie păstrată la C.E.C. un trimestru întreg. Excepţie face tragerea din trimestrul IV al acestui an, la care vor participa toate libretele de economii cu cîştiguri in materiale de construcţie emise pină la 31 octombrie a. c. oăvnmvfAURm „PRESTAREA ŞI A PIERDUT ...PRESTANŢA Doctorul Traian Petrescu din Sighişoara, strada Spitalului nr. 32, s-a adresat cooperativei „Prestarea“ din localitate în vederea executării unor reparaţii la casa în care locuieşte. Zis şi făcut. Au venit meşterii care au instalat schelele şi s-au apucat de lucru. Harnici, au terminat repede reparaţiile. La scurt timp însă, înainte chiar de a fi achitată ultima rată, tencuiala a început să cadă de pe pereţi şi tavan, iar prin acoperiş se prelinge apa de ploaie. Acum situaţia se prezintă mai rău decât înainte de reparaţii. Şi cum această stare de lucruri trebuia remediată, T. Petrescu s-a adresat conducerii cooperativei. Preşedintele l-a asigurat că se vor executa de urgenţă remedierile necesare. De zis nu-i greu. Ca urmare, acelaşi „maistru“ care a făcut reparaţiile, s-a deplasat să constate deficienţele ivite. Şi atît. De atunci au trecut 6 luni. Maistrul nu s-a mai întors. Acum toate ratele sunt achitate Reparaţiile însă ... 5.000 de lei, costul lucrărilor efectuate au fost aruncaţi pe . . apa simbetii. Mai este nevoie să arătăm că la această cooperativă treaba nu merge bine, că pe adresa ei sosesc multe sesizări ? Cit va mai dura această situaţie oare ? T. PLOEŞTEANU