Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)
1968-10-19 / nr. 249
Organ al Comitetului județean Mureș al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XX. Nr. 249 (3.292) Sîmbătă, 19 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Aşadar, după cîtevazile bune de lucru care s-au menţinut în cursul acestei săptămîni, vremea s-a schimbat din nou, îngreunând mersul lucrărilor pe ogoare. Cu toate acestea, în multe cooperative agricole, unde zilele bune de lucru, ca şi „ferestrele“ dintre ploi au fost folosite cu chibzuinţă, s-a reuşit să se avanseze cu însămînţarea griului. Pînă la 17 octombrie, din cele 60.000 hectare planificate a se însămînţa cu grîu in C.A.P din judeţul nostru, această lucrare a fost efectuată pe 15.186 ha, adică în proporţie de 25,3 la sută. Desigur, situaţia nu este de loc satisfăcătoare. Practica pe teren arată că, în aceleaşi condiţii de lucru, unele C.A.P. au rezultate bune la însăminţări, pe cînd altele bat pasul pe loc. In timp ce cooperativa agricola din Pogăceaua are însămânţate cu grîu 221 ha, altele, situate tot în zona de cîmpie a judeţului nostru, ca cele din Grebeniş sau Finaţe, au efectuat aceeaşi lucrare abia pe 80 ha. Insămînţarea griului se desfăşoară slab şi în unităţile situate pe valea Mureşului. Dacă C.A.P. Nazna (deţinătoarea diplomei de fruntaşă pe judeţ în cultura griului pe acest an) are însămînţate cu grîu aproape 100 ha. C.A.P. vecină din Mureşeni abia a efectuat semănatul griului pe 22 de hectare. Slab se avansează cu insăminţarea griului şi la C.A.P. Corunca, Sîngeorgiu de Mureş, Sîntioana de Mureş, care au realizări cuprinse abia între 30—32 hectare. Mai grav stau lucrurile în C.A.P. „Viaţa nouă“ din Tg.-Mureş, din comuna Gheorghe Doja, care încă la această dată nu au însămânţat nici un bob-de griu, sau la Gălăţeni. Aici, sunt arate şi pregătite pentru însămînţări peste 1300 ha, dar aşteptîndu-se timpul frumos, încă nu s-a trecut la semănat. Dat fiind faptul că în toamna aceasta la semănatul griului se lucrează în condiţii mai grele decit în alţi ani, este necesar ca pentru asigurarea recoltei viitoare să se dea o cantitate corespunzătoare de sămînţă la hectar. In interviul acordat zilele trecute de ing. Ioan Oltean, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene ziarului nostru, acesta recomanda ca în condiţiile acestui an să se asigure 600 boabe germinabile la metru pătrat. Cu toate acestea, zilele trecute la C.A.P. Bîciu au fost găsite semănători în lucru la brigada de la „Coasta Mare“ care erau reglate pentru încorporarea în sol a unei cantităţi mai mici decit cea recomandată. Tot aici s-a constatat că rămânea la suprafaţă, neingropată, o bună parte din sămînţă. In această situaţie se impunea ataşarea după semănătoare de grape sau punerea de greutăţi suplimentare pe brăzdare. Deşi timpul favorabil însămînţării griului este atât de redus, se mai găsesc conducători de unităţi care nu iau măsuri ca semănătorile să fie folosite cu întreaga lor capacitate. Miercuri, de exemplu, la C.A.P. Ceuaş, din lipsă de sămînţă, 3 tractoare și tot atîtea semănători au stat de pomană la capătul tarlalei. Că prea mult se așteaptă după timp frumos reiese și din următorul exemplu: Zile de-a rîndul, cînd timpul a fost (Continuare în pag. a 2 an ilor a freest -CU TOATE FORJELE LA ÍNSÁMÍNTAREA GRIU ~ S' H ‘ I! ÎL".. ' r . ' .1. ÍNSAMÍNTAREA GRIULUI LA C.A.P. SARMAS ŢARANI COOPERATORI ! FOLOSIŢI FIECARE ORA ŞI ZI BUNA DE LUCRU PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP ŞI FARA PIERDERI A RECOLTEI DE CARTOFI, SFECLA DE ZAHĂR ŞI PORUMB. PARTICIPAŢI CU TOATE FORŢELE LA ELIBERAREA TERENULUI, PENTRU CA ÎNSAMINŢAREA GRIULUI SĂ FIE TERMINATĂ ÎN TIMPUL CEL MAI SCURT ! MECANIZATORI ! FOLOSIŢI CU PRICEPERE ŞI CUIBZUINŢA TRACTOARELE ŞI MAŞINILE AGRICOLE, PENTRU IMPULSIONAREA RITMULUI DE INSAMÎNŢARE A GRIULUI ŞI TRANSPORTULUI PRODUSELOR AGRICOLE DE PE CIMP. EVITAŢI DEPLASĂRILE ÎN GOL. EXECUTAŢI NUMAI LUCRĂRI DE CALITATE. ORGANIZAŢI SCHIMBURI PRELUNGITE, DE NOAPTE, PE TRACTOARE! SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA 17 OCTOMBRIE ÎN C.A.P. — INSAMÍNTAREA GRIULUI 25,3° % — SCOSUL SFECLEI DE ZAHAR 56,5% — RECOLTAREA PORUMBULUI 13,6% — RECOLTAREA CARTOFILOR 47,3% La unitatea ,,B“ din Sighişoara a Uzinei textile Mediaş, lucrările de dezvoltare a ţesătoriei de bumbac sunt mult rămas în urmă. Stadiul actual al obiectivului arată că constructorul, Şantierul 506 Odorhei, aparţinînd Trustului 5 Braşov, beneficiarul şi proiectantul, I.P.I.U. Bucureşti, dau dovadă de o evidentă lipsă de preocupare pentru sarcinile ce le au de îndeplinit pe acest şantier. Numai aşa se explică „performanţele“ unice pe care le-au obţinut în materie de construcţii în judeţul nostru. Pe acest şantier se înregistrează cele mai mici realizări: 37 la sută la total şi 55 la sută la construcţii-montaj. Obiectivele au un grad de execuţie foarte diferenţiat. Există încă lucrări mari, neatacate, şi nici una terminată, făcînd ca termenul de punere în funcţiune să fie prelungit mult, peste cel planificat, care de altfel este stabilit cu destulă largheţe. Se vede că realizatorii acestei fabrici nu şi-au înţeles menirea în executarea obiectivelor. Statul nostru face eforturi deosebite pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a economiei naţionale, alocă oparte însemnată din venitul naţional pentru investiţii, încredinţîndu-le constructorilor sarcina nobilă de zidire a noi fabrici şi uzine, în timpul cel mai scurt. Ritmul timpului nostru nu-i poate lăsa pe constructori să se „odihnească“. Viitoarele şantiere îi aşteaptă să ia cu asalt noi înălţări, să înscrie pe harta ţării importante obiective. Producţia cere noi capacităţi moderne şi eficiente. De aceea, e nepermis ca constructorii de pe acest şantier să tărăgăneze punerea în funcţiune a obiectivului, să risipească timpul şi banii„ Răspunderea pentru nerealizările de pe acest şantier o poartă deopotrivă constructorul, beneficiarul şi proiectantul. Iată statistica faptelor: Acest şantier a constituit un loc de promenadă pentru constructori. — Nici un şef de lot nu a stat aici mai mult de 2—3 luni — ne spune inginerul,şef adjunct al fabricii, Partémé Seildhuber. Nici nu apucau să intre p line în problemele şantierului şi erau transferaţi. Se lăsa totul baltă, venea altul şi aceeaşi poveste continua. Dar beneficiarul s-a preocupat mai mult? Nu. Nici el nu şi-a făcut datoria şi, la rîndul lui, nici proiectantul. Pînă acum două luni obiectivul n-a avut un diriginte de şantier, n-a fost pusă la dispoziţia constructorului documentaţia tehnică completă, iar proiectantul a depăşit considerabil termenul de predare a proiectelor. E permis oare ca după un an şi jumătate de la începerea obiectivului să mai existe probleme de proiectare nerezolvate? Să vedem situaţia de fapt. Ne gîndeam că, măcar în ceasul al doisprezecelea „cei trei“ s-au mobilizat cu toate forţele, să colaboreze pentru scoaterea din impas a obiectivului, dar lucrările merg slab şi în prezent. Graficele stabilite împreună cu tovarăşul ministru adjunct Crăciun, din Ministerul Industriei Uşoare, nu se respectă. — Nu se pot respecta termenele de execuţie — ne spune şeful lotului, ing. Socrate Popescu, pentru că nu avem utilaje. La preparaţia ţesătoriei şi la grupul social nu putem zidi stilpii de beton din lipsa macaralei. Trustul 5 Braşov ne-a trimis o macara cu întîrziere de 10 zile, ne-a lăsat-o două zile şi apoi ne-a luat-o. Nici celelalte lucrări de zidărie nu se desfăşoară în ritm corespunzător. Deşi există pe şantiere basculante, funcţionează numai una, iar celelalte cu intermitenţă, pentru că se defectează des. La transportarea betonului sintem nevoiţi să folosim roaba. Deşi există un şef de coloană de la S.U.C.T. Braşov, însărcinat să se ocupe de această problemă, totuşi întreţinerea maşinilor se face necorespunzător, lipsesc piesele de schimb. Ne deplasăm pe șantier. Există încă de executat un volum mare de lucrări: vopsitoria este neacoperită, blocul administrativ și atelierul mecanic abia sunt atacate, atelierul de tîmplărie încă n-a început. Timpul este frumos, dar majoritatea lucrărilor stau. Acolo unde se poate lucra, materialele nu seaflă la locul de muncă, iar o parte aşteptau noi lămuriri la proiecte, pentru că există detalii importante încă nedefinitivate. — De două* săptămîni insistăm să nevină pe şantier proiectanţii ce ne spune ing. Partenie Seidlhuber — şi încă n-au venit. Avem probleme pe care nu le putem rezolva fără dinşii, pentru că calitatea proiectelor e slabă. In sfîrşit, în acea clipă sosise proiectantul instalator, ing. Arion Gheorghe, de la I.P.I.U. Bucureşti. E bun şi dînsul, dar cel mai necesar ar fi ing. proiectant Sădeanu Paul, proiectantul părţii de construcţii, pentru că ION CISMAŞ(Continuare în pag. ■ a 2-a) Anchetă socială ADEVĂRATA TATA A PARAZITISMULUI Ne vine greu să înţelegem cum pot exista printre noi oameni care, aparent, sunt la fel ca toţi oamenii, dar care se deosebesc totuşi de noi toţi printr-o caracteristică esenţială : nu muncesc. De ce ? Pur şi simplu pentru că nu le place să muncească. Ii vedem îmbrăcaţi elegant, după ultimul „ţipăt“ al modei sau, dimpotrivă, intr-o ţinută vestimentară neglijentă — după cum le-a ieşit „pasenţa“. Se plimbă lejer pe stradă, discută pe la colţuri, petrec ore întregi în localuri omorîndu-şi plictiseala . Din lipsa unei ocupaţii mai serioase) şi cheltuindu-şi banii („cîştigaţi“ nu se ştie cum). Aceşti indivizi fac parte dintr-o specie pe cale de dispariţie : aceea a paraziţilor. Ca orice parazit, ei consumă fără să producă, întreţinîndu-şi existenţa prin afaceri ilicite. ... Un bărbat prezentabil şi-a făcut apariţia în holul hotelului „Transilvania“. De statură robustă, impunătoare, îmbrăcat elegant, părea un funcţionar venit cu treburi urgente la Tîrgu-Mureş. — Cu ce vă putem servi ? — Cu o cameră. Pe o singură noapte. — Da, vă rog. A doua zi dimineaţa a achitat respectuos suma de 45 de lei — costul camerei — şi a părăsit în grabă hotelul. Unde s-a grăbit , avea vreo treabă urgentă la o întreprindere, la o instituţie ? Nu ! S-a grăbit să .. . fure. Tînărul elegant, care a achitat cu atîta largheţe 45 de lei pentru o noapte petrecută la hotel, se numeşte Aurel Surd şi este cunoscut ca un hoţ ordinar. A mai fost condamnat de două ori pentru furturi repetate dar, în loc să muncească cinstit (e de profesie tractorist) a preferat să ... escaladeze locuinţele unor cetăţeni din Tîrgu-Mureş, Ogra, Vidrasău ... ... Bufetul gării. Doi bărbaţi discută, la un pahar cu bere, despre nişte treburi care îi privesc, pe semne, numai pe ei. Unul pare agitat. Celălalt se străduieşte să-l liniştească. — Doar ţi-am promis, domnule. Eu cînd promit ceva mă ţin de cuvînt. Am şi aranjat problema : băieţii vor reuşi cu siguranţă la admitere. Am un cunoscut, om cu greutate, care m-a asigurat că toţi trei vor reuşi... însă pretinde şi el ceva. I-am promis cite 500 de lei pentru fiecare caz în parte, deci 1.500 de lei... — N-am la mine atâţia bani. — Nu-i nimic. Faci rost de bani... şi treburile se aranjează. Trei familii „şi-au pus speranţa“ în Zaharia Bogdan, un escroc care a exploatat pur şi simplu nai- ŞT NECANIŢCHI Instalaţia de cracare de la secţia amoniac a Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. (Foto: Z. HARAGOS) (Continuare în pag. a 2-a) „ZIMBETII TINEREŢII“ (Fotó: C. SZÁSZ) Universitatea populară isi deschide porţile Lunii, 20 octombrie, la ora 17 va avea loc în sala mare a Palatului culturii deschiderea festivă a Universităţii populare din Tg.- Mureş. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. univ. dr. docent VASILE SARADEANU, preşedintele Comisiei judeţene pen- tru răspindirea cunoştinţelor, cultural-ştiintţifice Mureş. In continuare, academicianul ALEXANDRU GRAUR va expune conferinţa intitulată: „Limba şi societatea“. . * 1 Recoltă mare de porumb f !•. n • . • ' ' I' ’•» In cooperativa agricolă din Coroisînmărtin toate forţele sunt antrenate in aceste zile la recoltarea produselor de toamnă. Este îmbucurător că la toate culturile producţiile sunt foarte bune. Zilele trecute a fost terminat recoltatul porumbului într-o tarla de 7 hectare şi toată producţia a fost cîntărită. Rezultatul i-a uimit pe toţi. Producţia obţinută a fost în medie de 8.800 kg ştiuleţi la hectar în condiţii de neirigare. O asemenea recoltă nu s-a mai pomenit în condiţiile de aici. Inginerul agronom analizează acum factorii care au determinat creşterea producţieipentru ca în, anul viitor să ,jmată generaliza experienţa’, diclomolită. Au sosit banane Din îndepărtatul Ecuador, călătorind peste mări şi ţări, la Tg.Mureş au sosit primele cantităţi de banane. I.C.R.A. ne informează că cele 64 de tone de banane se repartizează magazinelor alimentare din Tg.-Mureş, Sighişoara, Timăveni, Reghin, Sovata şi din alte localităţi. Deci, intrînd în magazinele alimentare, aveţi posibilitatea să vă aprovizionaţi cu banane. Totodată ni se comunică că în acest trimestru I.C.R.A. Tg.-Mureş urmează să primească mari cantităţi de citrice: lămîi, portocale, mandarine etc. Căsuţe pentru familişti din careIn vederea lărgirii capacităţii de cazare, pentru numărul tot mai mare de oameni din ţară şi de peste hotare care vizitează staţiunea, la Sovata se lucrează la proiectarea construirii unor căsuţe elegante pentru familişti. In vederea construirii acestora, s-a alocat suma de 800.000 de lei. Căsuţele, confort I, vor asigura condiţii din cele mai bune de '^a^din fiind dotate cu instalaţii de duşuri, grupuri sanitare etc. Conducerea staţiunii ne uamează că în sezonul rece, mai piecis în luna decembrie a acestui întâi în lunile ianuarie, februarie la martie 1969 asigură cantonamente, pentru sportivi, punîndu-le la dispoziție și săli de antrenament. Construcţii şcolare In acest an, pe teritoriul judeţului nostru au fost construite şi date în folosinţă 48 săli de clasă noi şi o sală de gimnastică, dotate cu mobilier şi aparatură corespunzătoare. Nu peste mult timp, la Tg.-Mureş se vor mai da în folosinţă: un internat la Liceul pedagogic (180 de locuri), un internat cu 400 de locuri pentru elevii Grupului şcolar de construcţii, precum şi două cantine.