Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)

1968-10-19 / nr. 249

Organ al Comitetului județean Mureș al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XX. Nr. 249 (3.292) Sîmbătă, 19 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Aşadar, după cîteva­­zile bune de lucru care s-au menţinut în cursul acestei săptămîni, vremea­­ s-a schimbat din nou, îngreunând mersul lucrărilor pe ogoare. Cu toate acestea, în multe cooperati­ve agricole, unde zilele bune de lucru, ca şi „ferestrele“ dintre ploi au fost folosite cu chibzuinţă, s-a reuşit să se avanseze cu însă­­mînţarea griului. Pînă la 17 oc­tombrie, din cele 60.000 hectare planificate a se însămînţa cu grîu in C.A.P din judeţul nostru, a­­ceastă lucrare a fost efectuată pe 15.186 ha, adică în proporţie de 25,3 la sută. Desigur, situaţia nu este de loc satisfăcătoare. Practica pe teren arată că, în aceleaşi condiţii de lucru, unele C.A.P. au rezultate bune la însă­­minţări, pe cînd altele bat pasul pe loc. In timp ce cooperativa a­­gricola din Pogăceaua are însămân­ţate cu grîu 221 ha, altele, situate tot în zona de cîmpie a judeţului nostru, ca cele din Grebeniş sau Finaţe, au efectuat aceeaşi lucrare abia pe 80 ha. Insămînţarea griu­lui se desfăşoară slab şi în unită­ţile situate pe valea Mureşului. Dacă C.A.P. Nazna (deţinătoarea diplomei de fruntaşă pe judeţ în cultura griului pe acest an) are în­­sămînţate cu grîu aproape 100 ha. C.A.P. vecină din Mureşeni abia a efectuat semănatul griului pe 22 de hectare. Slab se avansează cu insămin­­ţarea griului şi la C.A.P. Corun­­ca, Sîngeorgiu de Mureş, Sîntioana de Mureş, care au realizări cu­prinse abia între 30—32 hectare. Mai grav stau lucrurile în C.A.P. „Viaţa nouă“ din Tg.-Mureş, din comuna Gheorghe Doja, care încă la această dată nu au însămânţat nici un bob-de griu, sau la Gălă­­ţeni. Aici, sunt arate­ şi pregătite pentru însămînţări peste 1300 ha, dar aşteptîndu-se­­ timpul frumos, încă nu s-a trecut la semănat. Dat fiind faptul că în toamna a­­­ceasta la semănatul griului se lu­crează în condiţii mai grele decit în alţi ani, este necesar ca pentru asigurarea recoltei viitoare să se dea o cantitate corespunzătoare de sămînţă la hectar. In interviul a­­cordat zilele trecute de ing. Ioan Oltean, director adjunct al Direc­ţiei agricole judeţene ziarului nos­tru, acesta recomanda ca în con­diţiile acestui an să se asigure 600 boabe germinabile la metru pătrat. Cu toate acestea, zilele trecute la C.A.P. Bîciu au fost găsite semă­nători în lucru la brigada de la „Coasta Mare“ care erau reglate pentru încorporarea în sol a unei cantităţi mai mici decit cea reco­mandată. Tot aici s-a constatat că rămânea la suprafaţă, neingropată, o bună parte din sămînţă. In a­­ceastă situaţie se impunea ataşarea după semănătoare de grape sau punerea de greutăţi suplimentare pe brăzdare. Deşi timpul favorabil însămîn­­ţării griului este atât de redus, se mai găsesc conducători de unităţi care nu iau măsuri ca semănători­­le să fie folosite cu întreaga lor capacitate. Miercuri, de exemplu, la C.A.P. Ceuaş, din lipsă de să­­mînţă, 3 tractoare și tot atîtea se­mănători au stat de pomană la ca­pătul tarlalei. Că prea mult se aș­teaptă după timp frumos reiese și din următorul exemplu: Zile de-a rîndul, cînd timpul a fost (Continuare în pag. a 2 an ilor a freest -CU TOATE FORJELE LA ÍNSÁMÍNTAREA GRIU ~ S' H ‘ I! ÎL".. ' r . ' .1. ÍNSAMÍNTAREA GRIULUI LA C.A.P. SARMAS ŢARANI COOPERATORI ! FOLOSIŢI FIECARE ORA ŞI ZI BUNA DE LUCRU PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP ŞI FARA PIERDERI A RECOLTEI DE CARTOFI, SFECLA DE ZAHĂR ŞI PORUMB. PARTICIPAŢI CU TOATE FORŢELE LA ELIBE­RAREA TERENULUI, PENTRU CA ÎNSAMINŢAREA GRIULUI SĂ FIE TERMINATĂ ÎN TIMPUL CEL MAI SCURT ! MECANIZATORI ! FOLOSIŢI CU PRICEPERE ŞI CUIB­ZUINŢA TRACTOARELE ŞI MAŞINILE AGRICOLE, PENTRU IMPULSIONAREA RITMULUI DE INSAMÎNŢARE A GRIULUI ŞI TRANSPORTULUI PRODUSELOR AGRICOLE DE PE CI­MP. EVITAŢI DEPLASĂRILE ÎN GOL. EXECUTAŢI NUMAI LUCRĂRI DE CALITATE. ORGANIZAŢI SCHIMBURI PRE­LUNGITE, DE NOAPTE, PE TRACTOARE! SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA 17 OCTOMBRIE ÎN C.A.P. — INSAMÍNTAREA GRIULUI 25,3° % — SCOSUL SFECLEI­­ DE ZAHAR 56,5% — RECOLTAREA PORUMBULUI 13,6% — RECOLTAREA CARTOFILOR 47,3% La unitatea ,,B“ din Sighişoara a Uzinei textile Mediaş, lucră­rile de dezvoltare a ţe­­sătoriei de bumbac sunt mult rămas în ur­mă. Stadiul actual al obiectivului arată că constructorul, Şantierul 506 Odorhei, aparţinînd Trustului 5 Braşov, beneficiarul şi proiec­tantul, I.P.I.U. Bucu­reşti, dau dovadă de o evidentă lipsă de pre­ocupare pentru sarci­nile ce le au de înde­plinit pe acest şantier. Numai aşa se explică „performanţele“ unice pe care le-au obţinut în materie de construc­ţii în judeţul nostru. Pe acest şantier se înregistrează cele mai mici realizări: 37 la sută la total şi 55 la sută la construcţii-mon­­taj. Obiectivele au un grad de execuţie foarte diferenţiat. Există încă lucrări mari, neatacate, şi nici una terminată, făcînd ca termenul de punere în funcţiune să fie prelungit mult, pes­te cel planificat, care de altfel este stabilit cu destulă largheţe. Se vede că realiza­torii acestei fabrici nu şi-au înţeles menirea în executarea obiecti­velor. Statul nostru fa­ce eforturi deosebite pentru accelerarea rit­mului de dezvoltare a economiei naţionale, a­­locă o­­parte însemnată din venitul naţional pentru investiţii, încre­­dinţîndu-le­­ constructo­rilor sarcina nobilă de zidire a noi fabrici şi uzine, în timpul cel mai scurt. Ritmul tim­pului nostru nu-i poate lăsa pe constructori să se „odihnească“. Vii­toarele şantiere îi aş­teaptă să ia cu asalt noi înălţări, să înscrie pe harta ţării impor­tante obiective. Pro­ducţia cere noi capaci­tăţi moderne şi eficien­te. De aceea, e neper­­mis ca constructorii de pe acest şantier să tă­răgăneze punerea în funcţiune a obiectivu­lui, să risipească tim­pul şi banii„ Răspunderea pentru nerealizările de pe a­­cest şantier o poartă deopotrivă constructo­rul, beneficiarul şi proiectantul. Iată sta­tistica faptelor: Acest şantier a constituit un loc de promenadă pen­tru constructori. — Nici un şef de lot nu a stat aici mai mult de 2—3 luni — ne spune inginerul,şef ad­junct al fabricii, Parté­mé Seildhuber. Nici nu apucau să intre p line în problemele şantierului şi erau transferaţi. Se lăsa totul baltă, venea altul şi aceeaşi poveste continua. Dar beneficiarul s-a preocupat mai mult? Nu. Nici el nu şi-a fă­cut datoria şi, la rîn­­dul lui, nici proiectan­tul. Pînă acum două luni obiectivul n-a a­­vut un diriginte de şantier, n-a fost pusă la dispoziţia construc­torului documentaţia tehnică completă, iar proiectantul a depăşit considerabil termenul de predare a proiecte­lor. E permis oare ca după un an şi jumătate de la începerea obiec­tivului să mai existe probleme de proiectare nerezolvate? Să vedem situaţia de fapt. Ne gîndeam că, măcar în ceasul al doi­sprezecelea „cei trei“ s-au mobilizat cu toate forţele, să colaboreze pentru scoaterea din impas a obiectivului, dar lucrările merg slab şi în prezent. Graficele stabilite împreună cu tovarăşul ministru ad­junct Crăciun, din Mi­­­nisterul Industriei U­­şoare, nu se respectă. — Nu se pot respec­ta termenele de execu­ţie — ne spune şeful lotului, ing. Socrate Popescu, pentru că nu avem utilaje. La pre­­paraţia ţesătoriei şi la grupul social nu putem zidi stilpii de beton din lipsa macaralei. Trustul 5 Braşov ne-a trimis o macara cu întîrziere de 10 zile, ne-a lăsat-o două zile şi apoi ne-a luat-o. Nici celelalte lucrări de zidărie nu se desfăşoară în ritm corespunzător. Deşi e­­xistă pe şantier­e bas­culante, funcţionează numai una, iar celelalte cu intermitenţă, pentru că se defectează des. La transportarea betonului sintem­ nevoiţi să folo­sim roaba. Deşi există un şef de coloană de la S.U.C.T. Braşov, în­sărcinat să se ocupe de această problemă, to­tuşi întreţinerea maşi­nilor se face necores­punzător, lipsesc piese­le de schimb. Ne deplasăm pe șan­tier. Există încă de e­­xecutat un volum ma­re de lucrări: vopsito­­ria este neacoperită, blocul administrativ și atelierul mecanic abia sunt atacate, atelierul de tîmplărie încă n-a început. Timpul este frumos, dar majoritatea lucrărilor stau. Acolo unde se poate lucra, materialele nu se­­află la locul de muncă, iar o parte aşteptau noi lămuriri la proiecte­, pentru că există deta­lii importante încă ne­definitivate. — De două* săptă­­mîni insistăm să ne­­vină pe şantier proiec­tanţii ce ne spune ing. Partenie Seidlhuber — şi încă n-au venit. A­­vem probleme pe care nu le putem rezolva fără dinşii, pentru că calitatea proiectelor e slabă. In sfîrşit, în acea cli­pă sosise proiectantul instalator, ing. Arion Gheorghe, de la I.P.I.U. Bucureşti. E bun şi dînsul, dar cel mai ne­cesar ar fi ing. proiec­tant Sădeanu Paul, proiectantul părţii de construcţii, pentru că ION CIS­MAŞ­­(Continuare în pag. ■ a 2-a) Anchetă socială ADEVĂRATA TATA A PARAZITISMULUI Ne vine greu să înţelegem cum pot exista printre noi oameni ca­re, aparent, sunt la fel ca toţi oa­menii, dar care se deosebesc totuşi de noi toţi printr-o caracteristică esenţială : nu muncesc. De ce ? Pur şi simplu pentru că nu le pla­ce să muncească. Ii vedem îmbră­caţi elegant, după ultimul „ţipăt“ al modei sau, dimpotrivă, intr-o ţinută vestimentară neglijentă — după cum le-a ieşit „pasenţa“. Se plimbă lejer pe stradă, discută pe la colţuri, petrec ore întregi în lo­caluri omorîndu-şi plictiseala . Din lipsa unei ocupaţii mai serioase) şi cheltuindu-şi banii („cîştigaţi“ nu se ştie cum). Aceşti indivizi fac parte dintr-o specie pe cale de dis­pariţie : aceea a paraziţilor. Ca ori­ce parazit, ei consumă fără să pro­ducă, întreţinîndu-şi existenţa prin afaceri ilicite. ... Un bărbat prezentabil şi-a făcut apariţia în holul hotelului „Transilvania“. De statură robus­tă, impunătoare, îmbrăcat elegant, părea un funcţionar venit cu tre­buri urgente la Tîrgu-Mureş. — Cu ce vă putem servi ? — Cu o cameră. Pe o singură noapte. — Da, vă rog. A doua zi dimineaţa a achitat respectuos suma de 45 de lei — costul camerei — şi a părăsit în grabă hotelul. Unde s-a grăbit , a­­vea vreo treabă urgentă la o în­treprindere, la o instituţie ? Nu ! S-a grăbit să .. . fure. Tînărul elegant, care a achitat cu atîta largheţe 45 de lei pentru o noapte petrecută la hotel, se nu­meşte Aurel Surd şi este cunoscut ca un hoţ ordinar. A mai fost con­damnat de două ori pentru furturi repetate dar, în loc să muncească cinstit (e de profesie tractorist) a preferat să ... escaladeze locuinţe­le unor cetăţeni din Tîrgu-Mureş, Ogra, Vidrasău ... ... Bufetul gării. Doi bărbaţi discută, la un pahar cu bere, des­pre nişte treburi care îi privesc, pe semne, numai pe ei. Unul pare agitat. Celălalt se străduieşte să-l liniştească. — Doar ţi-am promis, domnule. Eu cînd promit ceva mă ţin de cuvînt. Am şi aranjat problema : băieţii vor reuşi cu siguranţă la admitere. Am un cunoscut, om cu greutate, care m-a asigurat că toţi trei vor reuşi... însă pretinde şi el ceva. I-am promis cite 500­ de lei pentru fiecare caz în parte, deci 1.500 de lei... — N-am la mine atâţia bani. — Nu-i nimic. Faci rost de bani... şi treburile se aranjează. Trei familii „şi-au pus speranţa“ în Zaharia Bogdan, un escroc ca­re a exploatat pur şi simplu nai- ŞT NECANIŢCHI Instalaţia de cracare de la secţia amoniac a Combinatului de în­grăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. (Foto: Z. HARAGOS) (Continuare în pag. a 2-a) „ZIMBETII TINEREŢII“ (Fotó: C. SZÁSZ) Universitatea populară isi deschide porţile Lunii, 20 octombrie, la ora 17­ va avea loc în sala mare a Pa­latului culturii deschiderea fes­tivă a­ Universităţii populare din Tg.- Mureş. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. univ. dr. docent VASILE SARADEANU,­ preşe­­­dintele Comisiei judeţene pen-­ tru răspindirea cunoştinţelor, cultural-ştiintţifice Mureş. In continuare,­ academicianul ALEXANDRU GRAUR va ex­pune conferinţa intitulată:­­ „Limba şi societatea“. . * 1 Recoltă mare de porumb f !•. n • . • ' ' I' ’•» In cooperativa agricolă din Co­­roisînmărtin toate forţele sunt an­trenate in aceste zile la recoltarea produselor de toamnă. Este îmbu­curător că la toate culturile pro­ducţiile sunt foarte bune. Zilele trecute a fost terminat recoltatul porumbului într-o tarla de 7 hec­tare şi toată producţia a fost cîn­­tărită. Rezultatul i-a uimit pe toţi. Producţia obţinută a fost în medie de 8.800 kg ştiuleţi la hectar în condiţii de neirigare. O asemenea recoltă nu s-a mai pomenit în con­diţiile de aici. Inginerul agronom analizează acum factorii care au determinat creşterea producţiei­­pentru ca în, anul viitor să ,jm­ată generaliza experienţa’, diclomolită. Au sosit banane Din îndepărtatul Ecuador, călă­torind peste mări şi ţări, la Tg.­­Mureş au sosit primele cantităţi de banane. I.C.R.A. ne informează că cele 64 de tone de banane se re­partizează magazinelor alimentare din Tg.-Mureş, Sighişoara, Timă­­veni, Reghin, Sovata şi din alte localităţi. Deci, intrînd în magazi­nele alimentare, aveţi posibilitatea să vă aprovizionaţi cu banane. Totodată ni se comunică că în a­­cest trimestru I.C.R.A. Tg.-Mureş urmează să primească mari canti­tăţi de citrice: lămîi, portocale, mandarine etc. Căsuţe pentru familişti d­in ca­re­In vederea lărgirii capacităţii­ de cazare, pentru numărul tot mai mare de oameni din ţară şi de peste hotare care vizitează staţiu­nea, la Sovata se lucrează la pro­iectarea construirii unor căsuţe e­­legante pentru familişti. In vede­rea construirii acestora, s-a alo­cat suma de 800.000 de lei. Căsu­ţele, confort I, vor asigura con­diţii din cele mai bune de '^a^din fiind dotate cu instalaţii de duşuri, grupuri sanitare etc. Conducerea staţiunii ne u­­­a­mează că în sezonul rece, mai pi­e­­cis în luna decembrie a acestui înt­âi în lunile ianuarie, februarie la martie 1969 asigură cantonamente, pentru sportivi, punîndu-le la dis­poziție și săli de antrenament. Construcţii şcolare In acest an, pe teritoriul judeţului nostru au fost construite şi date în folosinţă 48 săli de clasă noi şi o sală de gimnastică, dotate cu mobilier şi aparatură corespunzătoare. Nu peste mult timp, la Tg.-Mureş se vor mai da în folo­sinţă: un internat la Liceul pedagogic (180 de locuri), un internat cu 400 de locuri pentru elevii Grupului şcolar de construcţii, pre­cum şi două cantine.

Next