Steaua Roşie, decembrie 1968 (Anul 19, nr. 286-312)
1968-12-01 / nr. 286
Anul XX. Nr. 286 (3.329) Duminică, 1 decembrie 1968 4 pagini, 30 bani „Ctitorii“ vechi şi noi la Galaţi Programarea operativă şi ritmicitatea producţiei Dacă pentru întreprinderile industriale care au o producţie de masă sau de serie mare, factorii ce condiţionează o producţie ritmică se pot sistematiza, studia şi stăpîni mai lesne, la întreprinderile cu producţie individuală ori de serie mică şi mijlocie, cu o vastă nomenclatură de produse, care se repetă sporadic, executarea unei1] producfii trifthîce* Ridică"- prosbleme deosebite. Fabrica ,,Metaloteshmea“ din Tg.-Mureş produce, după'.cum este ştiut, utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. La ora actuală, nomenclatorul de produse al intreprinderii însumează nu mai puţin de 361 mii repere. Ţinînd seama de diversitatea sortimentelor de produse, cu cicluri de fabricaţie complet diferenţiate, de executarea acestora la maşini diferite de către muncitori de meserii şi cu calificări diferite, programarea fabricaţiei ridică serioase probleme. Cu toate acestea, colectivul de muncă al întreprinderii, pornind de la premiza că trebuie să obţină cu orice preţ o îmbunătăţire a ritmicităţii producţiei şi că acest lucru se poate realiza numai prin studierea aprofundată a fenomenelor, identificarea si sistematizarea lor, a stabilit in cadrul comitetului de direcţie, o serie de măsuri. Astfel, cu o lună înainte de lansarea în producţie se verifică existenţa documentaţiei tehnice, a S.D.V.-urilor şi a materiei prime, luîndu-se măsurile corespunzătoare. Toate reperele sunt date spre urmărire dispecerilor de secţie, care veghează trecerea loturilor de la o operaţie la alta, în cadrul atelierelor unde se execută prelucrările. In această privinţă mai apar unele fenomene de ordin subiectiv, care frînează circuitul normal al loturilor in procesul de fabricaţie. Sunt unele cazuri în care, datorită faptului că este vorba de loturi mici de piese, cu dificultăţi de prelucrare, muncitorii evită să ridice pentru executare asemenea lucrări, atenţia lor, mai ales a acelora care lucrează în acord, îndreptîndu-se spre loturi mari, cu execuţie uniformă şi cu posibilităţi mai lesnicioase de depăşire a normelor. In asemenea situaţii maiştrii trebuie să intervină cu măi'9 mi$f a*'fVrmIthte*’ pShttCUÎffnia* drarea executării lucrărilor,' ori fluxul lor'normal, t 1 i Unele loturi , îşi prelungesc ciclul de f fabricaţie, staţionind in magazia intermediară datorită faptului că, , ori utilajul la 'Care urmează să se execute operaţia este ocupat, ori muncitorul' de la' utilajul liber are o categorie, inferioară celei necesare pentru executarea lucrului. Sunt şi cazuri care prelungesc ciclul de fabricaţie, datorită faptului că muncitorul nu are la dispoziţie S.D.V.-urile necesare prelucrării şi verificării pieselor. Măsurile luate pentru realizarea unei producţii ritmice se concretizează în rezultatele obţinute în cursul lunii curente. Astfel, in timp ce în unele din perioadele precedente mai mult de jumătate din valoarea planului trecea în stadiul de produs finit în ultima decadă a lunii, în prima decadă a lunii noiembrie planul producţiei marfă a fost realizat în proporţie de 23 la sută, în decada a doua 39 la sută, iar în decada a treia 38 la sută din planul lunar. Este cunoscut faptul că pentru conducerea şi organizarea optima a procesului de producţie, trebuie însuşite fără încetare cunoştinţele necesare, prin studierea experienţei dobîndite de întreprinderile din ţara noastră şi din alte ţări. Suntem contemporanii fenomenului denumit „exploziainformaţională". Atit în activitatea de conducere a economiei cît şi în activitatea de cercetare, nu se poate face un singur pas fără o vastă informare asupra stadiului în care se află problema respectivă, în acel moment. Trebuie arătat faptul că în cadrul Ministerului Industriei Uşoare există o susţinută preocupare pentru activitatea de informare şi documentare a cadrelor din întreprinderi, prin participarea acestor 'ra'-fi'4 ■%£ dursurTIe . orgafilitate -dW i către*C.E.PIECI.A., fie:la 'cele organizate direct dei către’ minister. Astfel, din aparatul de conducere' al întreprinderii noastre (membrii comitetului de direcţie şi şefii serviciilor funcţionale) au participat 2 persoane, la cursurile organizate de C.E.P.E.C.A. la Otopeni, iar 13 persoane la cele organizate de Ministerul Industriei Uşoare la Snagov. In cadrul acestor cursuri, specialiștii de înaltă calificare, cunoscători ai problemelor pe plan mondial, au făcut cunoscut cele mai noi rezultate obţinute în problemele de organizare şi conducere a întreprinderilor. Comitetul de partid şi comitetul de direcţie au hotărît înfiinţarea unor cursuri de informare economică pentru tehnicieni şi ingineri şi de infonnare tehnică pentru contabili şi economişti în vederea cunoaşterii mai aprofundate a fenomenelor de către toţi angajaţii întreprinderii. VASILE POLIAC economist contabil şef la Fabrica „Metalotehnica“ Tg.-Mureş Ospătarul trece grăbit printre mese. Dintr-o fire înţelege şi nu uită să facă semn. După citeva clipe se întoarce cu o tavă. Pe o bucată de hîrtie — nota de plată. O iadiscret pe masă şi pleacă. Hirtia din tavă are atenţia: are o liniatură albastră piaţă, îngrijit imprimată. Printre linii, un cerc ben-portocaliu. In mijlocul său, abia canat vestitul turn al cetăţii, iar pe marginea , cinci cuvinte: Organizaţia comercială luă mixtă Sighişoara. Plăcut impresionat de amănunt, mai obţin ceva, pe reversul aceleiaşi hirtii, o altă apriză. Cu citeva rinduri, intr-un chenar, oţelul e o frumoasă invitaţie pentru cominatori înşiruind restaurantele, hotelurile şi fetăriile din diferite părţi ale pitorescului is supranumit „Perla Tirnavei“. În aparenţă, o chestiune minoră, măruntă în ea însă se degajă multe lucruri care sunt arte uşor de extins și în alte oraşe. _ S-a strecurat vreo greşeală în calcul, revine ospătarul văzîndu-te stăruind asun d? ‘pj'ltn — Nu. La dumneavoastră,nu P. GIURGIU Din fire cord La Combinatul de fibre artificiale din Brăila a luat fiinţă o secţie specială în care sunt produse diferite obiecte din fire cord, printre care jaluzele, şerveţele de baie, huse pentru sticle, jucării şi altele. Această secţie a fost creată în scopul valorificării integrale a producţiei de reţele cord şi rentabilizării acestui produs, folosit pînă acum numai la fabricarea anvelopelor auto şi curelelor cu inserţie de mare rezistenţă. (Continuare în pag. a 2 a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMA BOSK Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Conferinţe ale organizaţiilor municipale şi orăşeneşti ale U.T.C. Ieri după-amiază, a avut loc conferinţa organizaţiei municipale Tg.-Mureş a U.T.C. La lucrările conferinţei au luat parte tovarăşii: Jakab Ştefan, secretar al Comitetului municipal de partid, Popescu Ioan, secretar al C.C. al U.T.C., Eugen Trîmbitaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. După prezentarea dării de seamă şi după ce delegaţii au dezbătut activitatea Comitetului municipal U.T.C. de la ultimele alegeri şi pînă în prezent în problemele educaţiei patriotice şi cetăţeneşti ale tineretului de pe raza municipiului, conferinţa a ales noul organ municipal al organizaţiei U.T.C. In prima sa plenară comitetul a ales biroul compus din următorii tovarăşi: Balate Petru, Blazsanyi Eva, Fărcaş Valeriu, Iacob Alexandru, László Anton, Molnár Attila, Oroian Ioan, Páll Ella, Popa Vasile, Rogoşcă Mihai, Şuteu Adrian, Thois Günther, Vasile Ion. Ca membri supleanţi ai biroului au fost aleşi tovarăşii: Berekméri Anna, Feşteu Maria, Nagy Levente şi Praniţchi Teodor. Secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al U.T.C. a fost ales tov. Molnár Attila, iar ca locţiitori de secretar tovarăşii Páll Ella şi Şuteu Adrian. Tot ieri au avut loc conferinţele municipală U.T.C. Sighişoara şi orăşenească L.T.C. Tirnăveni. Expoziţia judeţeană de artă plastică De curînd, în sălile Muzeului de artă plastică din Tg.Mureş, a avut loc vernisajul Expoziţiei judeţene de artă plastică, eveniment de o deosebită importanţă în viaţa artistică a oraşului şi judeţului, aşteptat cu vădit interes de specialişti ca şi de marele public. Rod al unei activităţi de un an de zile a artiştilor plastici de la noi, actuala expoziţie judeţeană cuprinde peste 220 de lucrări, pictură, sculptură, grafică, afiş, faţă de 130 lucrări expuse la ediţia din 1967. După părerea unor specialişti actuala expoziţie are un aer primăvăratic, capacitatea de emoţionare, factură şi armonia coloristică fiind superioare celei de anul trecut. încă din primele zile de după vernisaj, expoziţia se bucură de o caldă apreciere din partea publicului vizitator. înconjurat de tihna căminului, stau la masă şi răsfoiesc o carte de istorie. Mina întoarce filele volumului, iar ochii descifrează conştiinţei, slovele cărţii. Unirea Transilvaniei cu România, Marea Adunare Naţionială, de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918 Ridicînd privirea de pe carte, încep să caut în memorie: unde şi cind am cunoscut prima oară acest eveniment ? La şcoală sau in alte împrejurări? Iar conştiinţa, care ne păstrează amintirea multor fapte, se luminează■ Am auzit prima oară despre adevărul Unirii de la un muncitor lemnar, membru al mişcării socialiste din România. Mărturisesc, atunci n-am înţeles pe deplin tot ceea ce mi-a spus■ Dar cred că s-ar bucura nespus de mult, dacă ar mai putea citi gîndurile pe care le aştern, căci truda nu va fost in zadar . .. Unirea Transilvaniei cu România este un eveniment de mare importanţă istorică în viaţa poporului nostru, încununare a procesului de făurire a statului naţional unitar român. Ca orice eveniment de mare importanţă istorică, Unirea este rodul unui proces îndelungat, o încununare firească a dezvoltării obiective a societăţii de pe teritoriul patriei noastre. Izvoarele acestui drum ne duc cu aproape două milenii in urmă, la formarea poporului român prin sinteza daco-romană și a asimilării altor popoare de pe aceste meleaguri■ Iar firul acestui proces ne poartă prin istoria noastră zbuciumată, dar plină de eroism, a veacurilor care au trecut- Căci este firesc şi logic ca un neam care are aceiaşi strămoşi, trăieşte laolaltă, care vorbeşte acelaşi grai şi are aceleaşiobiceiuri, să aspire la Unire- Gînduri pentru Unire Condiţiile social-economice ale orinduirii feudale din ţara noastră menţineau fărâmiţarea statală. Dar, dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste, lupta revoluţionară a maselor, făurirea conştiinţei naţionale, pregăteau şi cereau în mod necesar Unirea De la Mihai Viteazul şi pînă la Unirea Moldovei cu Ţara Românească au trecut secole, dar inima poporului n-a încetat să bată nici o clipă pentru acest ideal. Iar după împlinirea Unirii Principatelor din ianuarie 1859 şi până la câştigarea independenţei de stat în 1877 prin jertfa fiilor poporului român şi a vecinilor noştri ruşi şi bulgari, istoria continuă firul ei înţelept, marcind noi etape ale dezvoltării noastre La firul înţelepciunii istoriei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se adaugă un nou factor, care va avea, în anii ce vin un rol hotăritor: naşterea, formarea şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti revoluţionare din România, prin apariţia clasei proletareşi a mişcării socialiste- Revoluţionată de ideile lui Marx şi Engels, ea a ştiut să îmbine în mod armonios, lupta maselor împotriva exploatării şi asupririi naţionale cu idealul de libertate şi tinire. Lupta revoluţionară a maselor, dorinţa arzătoare de veacuri a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de a avea patria lor comună liberă, n-a fost în zadar. In împrejurările primului război mondial şi sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, prin lupta plină de jertfe a poporului nostru, Unirea a triumfat prin Marea Adunare de la Alba-Iulia şi prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. ştefan erdélyi directorul bibliotecii Teleki Bolyai — Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) CU Expoziţia documentară „50 de ani de la Unirea Transilvaniei România11 Sîmbătă la amiază, în sălile de la parterul Palatului culturii, s-a deschis, în prezenţa unui numeros public, expoziţia documentară ,,30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România“, organizată de Muzeul judeţean în colaborare cu Serviciul Arhivelor Statului Tg.Mureş. La deschidere au participat tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Vasile Şpan, Liviu Sebestyén, Szotyori Ernest, secretari ai Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Benkii Ioan, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Rus, primsecretar al Comitetului municipal Tirgu-Mureş al P.C.R, conducători ai unor instituţii culturale din localitate, activişti pe tărîm cultural şi obştesc. Despre însemnătatea acestei expoziţii, precum şi a actului Unirii Transilvaniei cu România a vorbit tovarăşul Ioan Kapus, inspector-şef al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Expoziţia cuprinde numeroase documente, de o deosebită însemnătate privitoare la istoria poporului nostru, pornind de la formarea limbii şi a poporului român şi terminind cu actul istoric al Unirii Transilvaniei cu România. Sunt expuse fotocopii, documente originale, reviste şi cărţi în care sunt oglindite aspectele cele mai semnificative ale luptei poporului nostru pentru eliberarea socială și națională. mmgxz •m ...■ Pregătirea lucratorului care deserveşte satul Cooperativizarea agriculturii, dezvoltarea intensivă şi multilaterală a acesteia în condiţiile dezvoltării puternice a industrializării ţării au dus la schimbări adinei în viaţa economică a satului, în relaţiile dintre oameni, în conştiinţa lor. Noile relaţii de producţie şi schimb, cadru deosebit de favorabil creat prin îmbunătăţirea administrativ-teritorială a ţării fac în prezent, şi mai mult în viitor, posibilă apropierea treptată a condiţiilor de viaţă existente în mediul sătesc de cel orăşenesc. In satul nostru contemporan a fost creată şi se va dezvolta în continuare o largă reţea de unităţi comerciale moderne şi pentru prestări de servicii pentru populaţie. Volumul de mărfuri de larg consum creşte şi el continuu şi se desface în cantităţi mereu sporite. Obiectele de uz casnic, electrotehnice de provenienţă industrială — frigiderul, maşina de spălat, aparatul de radio, televizorul etc. — au devenit familiare ţăranului cooperator concomitent cu electrificarea satelor. Pe fondul dezvoltării generale a localităţilor din mediul rural a devenit necesară şi se impune de la sine deservirea populaţiei cu o gamă tot mai largă de produse de larg consum, cu o diversitate de prestări de servicii. Ridicarea calitativă a întregii activităţi în acest domeniu depinde intr-o măsură hotărîtoare de munca oamenilor care lucrează în cooperaţia de consum şi meşteşugărească. Sunt numeroase unităţile comerciale de prestări de servicii care se bucură de aprecierea populaţiei. Analizînd însă mai profund toate laturile de servirii într-o localitate sau alta, se constată că în reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum mai persistă deficienţe, mai cu seamă în ce priveşte slaba aprovizionare şi desfacere a bunurilor de larg consum, în păstrarea şi prezentarea mărfurilor, ca şi în recomandarea competentă a acestora. Ele se mai reflectă în neobţinerea rezultatelor scontate, în aplicarea anevoioasă a formelor avansate de comerţ, în nepriceperea conducerii gestiunilor şi uneori chiar în nedoritele prejudicii materiale aduse statului. Deficienţele amintite, precum şi altele sunt cauzate într-o măsură de numărul încă ridicat al lucrătorilor care nu au o calificare cerută pentru exercitarea unui comerţ modern, a unor prestări de servicii pe măsura exigenţelor populaţiei şi a posibilităţilor materiale existente. Evident că în ultimii 3—4 ani — ne spune tov. Vasile Opreapopa, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum — a existat o preocupare mai mare in domeniul calificării şi perfecţionării lucrătorilor din cooperativele de consum. Au fost şcolarizaţi vînzători, cofetari, merceologi etc. Pentru lucrătorii din unităţi, fără a-i scoate de la locul de muncă, s-au organizat scurte cursuri şi instructaje, schimburi de experienţă. Totuşi, raportat la nevoile actuale ale cooperativelor de consum şi avînd în vedere perspectivele de dezvoltare ale satelor în viitor, şcolarizarea şi celelalte forme de pregătire ale lucrătorilor din sectorul de care ne ocupăm sunt încă sub nivelul cerinţelor. Insă nu luam este cert: reţeaua de şcoli în care in prezent se califică un număr sporit de tineri din judeţul nostru, atit pentru unităţile comerciale, de alimentaţie publică cit şi pentru cele de prestări de servicii, precum şi calificarea multor tineri la locul de muncă va determina ridicarea nivelului calitativ al activităţii deservirii populaţiei din mediul rural. Trebuie însă să subliniem un alt fapt care în prezent afectează într-o măsură mai mică sau mai mare activitatea în sectorul cooperaţiei de consum de la sate. Este un lucru bine cunoscut că, cunoaştereapermanentă a tendinţelor pieţii, a cerinţelor populaţiei, perfecţionarea continuă a modului de deservire, aprovizionarea şi desfacerea fondului de marfă depind în primul fună de nivelul de pregătire al conducerilor cooperativelor. Fără a diminua rezultatele obţinute pînă acum şi fără a ignora calităţile unor conducători de unităţi trebuie să recunoaştem că pregătirea unora este sub nivelul cerinţelor actuale. Există în reţeaua noastră vînzători, gestionari ale căror cunoştinţe economice, de specialitate, sunt superioare faţă de ale preşedinţilor de cooperative, ale unor merceologi, contabili etc. Se înţelege de la sine, că în asemenea situaţie coordonarea unităţilor, ridicarea în general a activităţii de deservire e mai ane C. CROITORII (Continuare în pag. a 2-a) Alte manifestări consacrate semicentenarului D Intr-o atmosferă entuziastă, sărbătorească, în sala de festivităţi a Institutului pedagogic de 3 ani din localitate, a avut loc o serbare închinată actului Unirii Transilvaniei cu Ţara, de la 1 decembrie 1918. Serbarea a fost deschisă prin cuvîntul. tov. lector Aurel Gafea, de la catedra de istorie ainstitutului, care a vorbit despre actul istoric de la 1 decembrie 1918. A urmat un program artistic compus din cîntece patriotice,, recitări, muzică uşoară , şiinstrumentală. Şi-au dat concursul corul facultăţii de muzică şi studenţi ai celorlalte facultăţi ale institutului. D In ziua de 29 noiembrie 1968, a avut loc la Casa de cultură din Reghin un reuşit spectacol artistic consacrat Unirii, susţinut de noua formaţie a oraşului, Ansamblul popular şi un grup de elevi de la Liceul nr. 2. Atit montajul literar-muzical: Lupta poporului român pentru unitatea statală (prezentat de elevii Liceului nr. 2), cîntecele corale, dansurile populare româneşti şi maghiare cit şi melodiile interpretetate de orchestra populară şi soliştii vocali s-au bucurat de un deosebit succes. Din sala festivă a Liceului „Unirea“ a avut loc o serbare şcolară la care au participat elevi şi cadre didactice. Despre însemnătatea evenimentului a vorbit, tovarăşul Mircea Chinezu, director-adjunct al liceului, după care a urmat o serbare şcolară constînd intr-un montaj literar, recitări, cîntece corale şi dansuri populare. După serbare s-a inaugurat o interesantă expoziţie în care sunt expuse fotocopii, cărţi şi reviste privitoare la unire, precum şi interesanta hartă cuprinzînd cele trei momente ale constituirii Statului Naţional Român : încercarea de unire realizată de Mihai Viteazul, unirea Munteniei cu Moldova şi cea a Transilvaniei cu România. serbare asemănătoare a avut loc şi la Şcoala generală nr. 10 din Tg.-Mureş, precum şi la alte numeroase şcoli, cămine culturale, întreprinderi din județul nostru. Exponatele sunt cercetate cu interes