Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)
1969-01-03 / nr. 1
Revelion 1969 Caxttaaatul-1 31 decembrie 1968. Peste citeva ore se rupe ultima filă din calendar. Anul 1968, atit de bogat in evenimente şi realizări pentru poporul nostru, ne părăseşte, predind „ştafeta“ unui nou an, care ne va aduce noi satisfacţii şi bucurii. In această după-amiază, in ajun de sărbătoare, Tirgu-Micreşul pare un adevărat furnicar. De data aceasta, după cum se vede, bărbaţii şi-au asumat „sarcini“ grele, ocupindu-se cu aprovizionarea. In pivniţa magazinului „GOSTAT“, butoaiele cu vin „puterea ursului“ se golesc mereu. Pivnicerul Kiss Alexandru ne declară că dispune încă de două vagoane de vin de la I.A.S. Zagăr, Seuca şi Dumbrăveni. Alte trei vagoane de vin stau la LA S. Zagăr deoarece la Tg.-Mureş nu există spaţiu. Cu speranţa că in anul 1969 organele competente vor găsi soluţia pentru asigurarea spaţiului de depozitare a vinului la magazinul „GOSTAT“ (in vecini există o pivniţă potrivită), ne-am continuat drumul, urmărind pregătirile pentru revelion. La centrele de carne, la cele de pîine, în magazinele alimentare, afluenţa de cumpărători nu conteneşte. Oamenii se aprovizionează cu cantităţi mari, pentru mesele bogate de Anul nou. — Pentru aprovizionarea populaţiei din Tg.-Mureş şi din celelalte oraşe — ne spune tovarăşul Kapusi Iosif, directorul Industriei cărnii din Tg.-Mureş — am livrat unităţilor de desfacere din judeţ o cantitate de carne echivalentă cu circa 4.500 de porci. E ora 20. Din anul 1968 au mai rămas doar patru ore. La orice bloc am intra, încă din casa scărilor ne intîmpină mirosul specific de sărmăluţe, mincarea tradiţională de Anul nou. Copiii se adună in jurul pomului de iarnă, primindu-şi darurile aduse de „Moş Gerilă“ şi plătite de părinţi. Anul acesta mai puţin, la anul mai mult. Aşa e in fiecare an. Timpul se scurge foarte repede. Orele trec pe nesimţite. Aşa trec şi zilele, săptăminile, lunile şi anii. Parcă numai ieri ne-am luat rămas bun de la anul 1967 şi iată că ne părăseşte şi 1968. Şi acum, ca de altfel de fiecare dată, oamenii s-au pregătit din timp pentru intimpinarea noilui an. Unii în familie, împreună cu rude şi prieteni, alţii în grupuri mari, în localuri publice. Peste 250 de cetăţeni au petrecut sfîrşitul anului 1968 şi începutul lui 1969 la restaurantul „Mureşul“. Şeful bucătar Iosif Pop a făcut tot ce a ştiut pentru ca oamenii să se simtă ca acasă. A pregătit aperitive, friptură de purcel, păstrăvi, sărmăluţe cu costiţă de porc afumată, ciorbă de creier cu zeamă de varză etc. Şi s-a mincat şi s-a băut. A fost de unde. La dispoziţia celor ce şi-au petrecut revelionul aici au stat 2 000 de butelii de vin din cele mai renumite podgorii (Tîrnave, Cotnar, Murfatlar, Odobeşti), 1.000 de sticle de cite un kilogram de vin alb şi roşu, cinci sortimente de vermut şi alte băuturi alese. Mai operativi ca oricînd, ospătarii Simon Vilma, Kadar Miklós, Barabás Bela, László Maria şi alţii au servit aşa cum scrie la carte. Mişcare şi băutură din belşug, muzică, dans şi veselie. Cintăreţul Alexandru Grozuţă, artist emerit, a ciştigat multe ropote de aplauze. A cîntat şi Fogarasi Gheorghe, responsabil la acest restaurant, completind prin aceasta ambianţa şi voia bună. Rind pe rind, ne oprim şi la alte unităţi de alimentaţie publică unde tirgumureşenii îşi petrec revelionul. La crama „La calul bălan“, la „Cafe central“, la bodega „La scara“ etc. Peste tot aceeaşi ambianţă, veselie şi voie bună După activitatea rodnică de un an, acum oamenii petrec, beau, cintă şi dansează-E noapte, tirziu. In Aleea Carpaţi, in cartierul Tudor Vladimirescu, pe Bălcescu, pe tot cuprinsul municipiului Tg.-Mureş, apartamentele sunt puternic iluminate. Intr-un apartament din blocul 54 D din strada Bălcescu, mai precis în apartamentul 46, ca de altfel în sute şi sute de apartamente, e mare veselie. Locatarii, împreună cu invitaţii, sărbătorind revelionul au inaugurat şi locuinţa. Oamenii s-au mutat recent în casă nouă. S-au inaugurat multe locuinţe. Şi în noul an, în 1969, se vor inaugura un număr şi mai mare. Ora 23:50. Pină la această oră s-au golit multe pahare de vin şi şampanie. In aceste momente, în localurile publice, in familii se face linişte şi se umplu toate paharele. La posturile de radio şi la televiziune vorbeşte secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Timp de 10 minute, milioane de oameni au sorbit cuvintele înflăcărate, de felicitare şi de îndemn la noi realizări, ale conducătorului statului. Şi iată că anul 1968, îndeplinindu-şi misiunea, ne părăseşte. Acele ceasornicelor se suprapun pe cifra 12. Peste tot se ciocnesc şi se golesc paharele, oamenii se sărută şi îşi urează „La mulţi ani“, multă sănătate, fericire şi succese în viaţă. Petrecerea a continuat pină in zori. La restaurante şi-au făcut prezenţa artişti ai Teatrului de stat, s-a organizat tombolă, s-a jucat „Periniţa“. La restaurantul „Mureşul“ şi la bodega „La scara“ noul an a adus primul noroc, ciştigîndu-se la tombolă cite un purcel viu. Umpleţi din nou paharele şi să ciocnim împreună. Vă urăm la toţi ca anul 1969 să vă aducă numai bucurii, fericire şi succese. La mulţi ani! P. POPŞOR *N IN IS Is Is Is *N *s I *N IN IV Is \\\\\\ \\\\ \\ Is Is II s Is îs I *s IN I *N Is \ I Sala de festivităţi a Liceului ,,Al. Papiu Ilarian" , din Tirgu- Mureş a fost gazdă bună celor cîteva sute de pionieri prezenţi la tradiţionalul carnaval al pionierilor, organizat de Consiliul municipal al pionierilor din Tg.Mureş. Cele mai reuşite măşti, răsplătite deopotrivă de admiraţia şcolarilor şi părinţilor la carnavalurile ce au avut loc în fiecare şcoală din municipiul Tîrgu- Mureş, şi-au dat întîlnire aici. Aspectul fermecător al sălii, muzica, dansul cit şi programul prezentat au făcut ca micii participanţi să petreacă în dupăamiaza festivităţii clipe minunate, de neuitat. Greu să poţi alege, la parada măştilor, pe cele mai frumoase. Zine, feţi frumoşi, muşchetari, Baba-cloanţa şi multe alte personaje din basme, costumate cu multă fantezie, au prilejuit dificultăţi organizatorilor care au • • • • • • • • Carnavalul pionierilor • • • • • • • • • • trebuit in final să acorde premii — în cărţi — la nu mai puţin de 60 de măşti. Totuşi, cele mai sugestive şi totodată cele mai reuşite măşti ni s-au părut a fi: o pereche de bătrîni, realizată de pionierele Ildikó Dévai şi Judith Kok. Şcoala generală nr. 10, Marchizul — Ileana Hoţa, Şcoala generală nr 12, Mircea şi Baiazid — Mircea Rădulescu şi Marius Bălan, Liceul „Al. Papiu Ilarian“, Muşchetarii — Dorina Rusu şi Rodica Ivácson, Şcoala generală nr. 13, Baba-cloanţa — Éva Szabó, Şcoala generală nr. 10, Vulpea — Smaranda Haiduc, Şcoala generală nr. 14, Noaptea — Judith Farkas, Liceul „Unirea“ şi, bineînţeles, Moş Gerilă — Ionel Şeuşan, Şcoala generală nr. 2. Atmosfera feerică a carnavalului pionierilor a incîntat imaginaţia micuţilor şcolari şi Ie-a oferit un minunat prilej de distracţie in preajma noului an. A. CONSTANTIN I! tineretului ! In toate casele cetină verde cu un miros pătrunzător, la fel de proaspăt ca cel pe care i! intilneşte drumeţul intrat în lumea de basm a falnicelor păduri de brad. Piftii de nea, vătuite. Daruri, multe şi frumoase, daruri pentru această minunată noapte a revelionului, daruri pentru cei dragi care au muncit în 1968, an al atîtor bucurii şi împliniri obţinute în toate domeniile de activitate. Frumosul Palat al culturii din Tg.-Mureş, îmbrăcat în haine de sărbătoare, a fost gazdă primitoare a peste 500 de tineri care şi-au dat întîlnire în această ultimă zi a anului 1968 pentru a întîmpina sărbătoreşte, noul an pe care fiecare ni-l dorim mai fericit, mai bogat, mai frumos. Şi-au dat întîlnire tineri din toate întreprinderile şi instituţiile municipiului Tg.-Mureş, fruntaşi in producţie, elevi şi studenţi fruntaşi la învăţătură, harnici lucrători ai ogoarelor judeţului Mureş. In ultimele ore ale anului ’68, tinerilor participanţi la acest minunat carnaval le-a fost oferit, de către Ansamblul tineretului, un bogat program, din repertoriul căruia n-au lipsit cele mai îndrăgite melodii de muzică uşoară şi populară, momente vesele, dansuri moderne etc. Dar iată că de ’69 ne mai despart doar cîteva minute. In sala mare a palatului s-a făcut linişte. Atenţia tuturor este îndreptată înspre aparatele de radio care transmit cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. Este ora 24. Cu paharele pline, la mesele împodobite cu gustoase mîncăruri, răsună tradiţionalul cîntec „Mulţi ani trăiască!“. Veselia a cuprins întregul palat. Este nespus de greu de prezentat această minunată clipă în care ne-am despărţit de vechiul an şi am intrat într-un nou an pe care ni-l dorim mai prosper. Ne apropiem de una din mese. Aici sunt tineri de la T.R.C.M., printre care secretarul comitetului U.T.C., Teodor Truţa, Ioan Pop — fierar betonist, Victoria Mureşan — vopsitoare şi alţii. Pentru anul 1969, ne spune tovarăşul Truţa, comitetul U.T.C., cei peste 800 de utecişti din cadrul Trustului de construcţii şi montaj ne-am propus ca toată hărnicia, priceperea şi energia noastră să o daruim chemării partidului, de a munci cu abnegaţie pentru înflorirea scumpei noastre Românii. — Este al doilea an cînd revelionul mi-l petrec in mijlocul tinerilor — ne spune tov. Balázs Vilmos, electrician la secţia C.T. 4 din cadrul Complexului C.F.R., secretarul organizaţiei U.T.C. împreună cu soţia şi cei 16 tineri din cadrul complexului ne simţim minunat. Doresc ca anul care vine să ne aducă şi mai multe satisfacţii şi bucurii. Aş vrea ca prin intermediul presei să transmit în numele organizaţiei U.T.C. a Complexului C.F.R. Tg.-Mureş, tuturor tinerilor din judeţul nostru, multă sănătate şi tradiţionala urare „La mulţi ani !“. La o altă masă, două tinere, Török Eva şi Iuliana, erau foarte fericite. Cîştigaseră la tombolă un frumos tort. Una din cîştigătoare ne-a destăinuit că a intrat în noul an „cu dreptul“. Este nespus de bucuroasă, ţinînd cont de faptul că în ’69 şi-a propus să se căsătorească cu tînărul de alături, cu care nu de mult s-a logodit. Noi îi dorim realizarea acestei dorinţi şi multă fericire. Cîntecul, dansul, voia bună au durat pină dimineaţa. Păcat — remarca inginerul Mátyás Ioan de la C.A.P. Gheorghe Doja, că aceste ore au trecut aşa de repede. Rind pe rind, participanţii la Carnavalul tineretului, tineri din municipiul Tg-Mureş şi din alte oraşe ale judeţului, plini de veselie şi optimism au părăsit sala palatului cu gîndul ca şi la sfîrşitul acestui an să se întâlnească şi să cinstească realizările obținute în 1969. GHEORGHE PORA Un tort frumos, ciștigat la tombolă iarna-i , omătu-i ... Casele de pe cîmpie, ca şi cele de pe Mureş şi Tirnave şi-au pus demult cuşmele de zăpadă. Fuioarele lungi de fum ce se înalţă pretutindeni, îmbie la popas şi vestesc colindătorii că sarmalele sunt încă pe foc. Inserarea s-a lăsat şi la Rîciu. Uliţele sunt încă tăcute şi pustii. Dar nu multă vreme. De departe, de la casele megieşe, soseşte zvon de clopoţei şi pocnete de bice. Gazdele, primitoare ca întotdeauna, ies în prag, ascultă şi aşteaptă. — Vin, mămucă! Curtea se umple deodată de mugetul tînguit al buhaiului, de veselia clopoţeilor şi trosnetul bicelor. Un grup de flăcăi a pornit cu Pluguşorul să vestească sosirea Anului nou. — Iarna-i grea, omătu-i mare ... Tinerii urează gazdei sănătate, un an nou de pace, belşug şi fericire. ... La căminul cultural şi-a dat întâlnire aproape toată tinerîmea comunei. Petrecerea de Revelion începe cu un program artistic şi continuă cu jocul veselie. Mişcarea şi băutura sunt din belşug. Muzicanţii au ostenit, dar nimeni nu le dă răgaz. Tinerii sunt focoşi, mînji neastâmpăraţi. Tînărul fierar Avram Cioloboc şi conducătorul de atelaje Ioan Roş sunt la fel de aprigi la distracţii ca şi la muncă. Cei mai vârstnici au intimpinat miezul nopţii în sala restaurantului gătită şi ea sărbătoreşte. începutul petrecerii a fost mai domol, dar pe măsura sticlelor golite s-a asprit tot mai mult şi zorii primei zile a noului an i-au găsit încă lingă pahare. Şeful de echipă Ioan Bercean a închinat pentru succesele dobîndite, pentru un an şi mai plin în roade, îngrijitorul de animale Alexandru Bucur, pentru care anul 1968 a avut 600 de zile, şi-a dorit în pragul dintre ani sănătate şi putere de muncă ca să-l facă ’69 de 800 de zile. Cu gînduri de mai bine au închinat în această seară de revelion şi harnicele grădinărese Maria Gîrbo, Elena Iuga, Vergina Bucur, Lucica Conţu şi alţi ţărani cooperatori prezenţi la veselie. Zorii zilei n-au putut pune capăt petrecerii. Tinerii Ioan Giurca, Rudolf Moldovan şi Gruia Dele, păstrînd obiceiul din bătrîni, au jucat din casă-n casă turca lor frumos gătită. Anul nou a adus veselie şi bucurie în toate satele mureşene. La Şăulia, 300 de tineri cooperatori şi-au petrecut Revelionul în frumoasa şi spaţioasa sală a noului sediu al C.A.P., iar alţi 100 de ţărani cooperatori vârstnici au petrecut în sala bufetului. In comuna Acăţari cei mai mulţi şi-au petrecut seara de revelion în familie, în faţa televizoarelor şi aparatelor de radio. Şoferul Galambfalvi Vilmos şi cooperatorul Szatmári Alexandru au intimpinat Anul nou în casă nouă. Bodi Mihai şi Bereczki Francisc au închinat cu rudele şi vecinii lor pentru belşugul agonisit în ’68. Anul care a trecut a avut pentru ei nu 365 de zile, ci 700 şi respectiv 600 de zile. Munca rodnică depusă de ei pentru creşterea rodniciei ogoarelor a făcut să sporească şi valoarea zilei-muncă la peste 30 lei. Vinul n-a lipsit din nici o casă. Cooperativa a repartizat membrilor săi cite 0,700 kg de vin la zi-muncă. Cooperatorul Bodi Mihai, de pildă, a adus acasă 490 litri de vin. Peste tot Anul nou a găsit în casele ţăranilor cooperatori belşug şi voie bună. A găsit de asemenea hotărîrea necesară unor înfăptuiri şi mai mari în noul an 1969. MELIAN BALDEANU Printre studenţi, în noaptea Anului nou Cantina Complexului studenţesc din Tîrgu-Mureş a întrunit condiţii optime pentru studenţii celor trei institute de învăţămiînt superior din oraşul nostru care, alături de profesorii lor, au intimpinat într-o atmosferă sărbătorească ANUL 1969. Ambianţa plăcută, atmosfera tinerească precum şi programul , tradiţionalul „Pluguşor“, soliştii de muzică populară şi uşoară, dansul, tombola şi bineînţeles nelipsitele surprize, bine intercalate în bogatul program, au făcut ca cei aproximativ 500 de studenţi tîrgumureşeni să petreacă minunat noaptea de Anul nou. Sărbătoarea studenţimii de întimpinare a anului 1969 a fost onorată de prezenţa tovarăşului Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., a tovarăşului Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., primarul municipiului Tîrgu-Mureş, a tovarăşului Eugen Trîmbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C., a conducătorilor şi cadrelor didactice din institutele de învăţămînt superior din localitate. Cu acest prilej a luat cuvântul tovarăşul Liviu Sebestyén, care a urat studenţilor şi cadrelor didactice un An nou în care să dobândească noi realizări în procesul de învăţămînt şi în viaţă, în noile condiţii superioare de studiu şi trai create studenţimii şi slujitorilor şcolii superioare româneşti, fericire şi sănătate. Am cules şi cîteva gînduri ale studenţilor la cumpăna dintre 1968—1969. Ilie Cioba, anul II istorie-geografie, Institutul pedagogic de 3 ani: „îmi propun ca şi examenele din acest an să le trec cu note bune şi foarte bune. Nobila profesiune pentru care ne pregătim presupune pasiune şi o pregătire temeinică“. Vasile Sirbu, anul III medicină generală, I.M.F.: „Am terminat cu 10 primii doi ani de studii, îmi doresc ca şi în acest an să obţin aceleaşi rezultate la învăţătură şi să am satisfacţia maximă la practica în clinică. Doresc să-mi însuşesc cit mai temeinic profesia pe care mi-am ales-o. îmi place poezia, am scris multe versuri, aş dori să pot publica în revistele de specialitate. Ca membru al comitetului U.T.C. din institut vreau să contribui la realizarea dorinţei studenţilor pentru a înfăptui cit mai mult pe linie de turism şi sport, activitate mult îndrăgită de majoritatea studenţilor noştri“. Viorel Herşcovici, anul VI stomatologie, I.M.F.: „Fiind în ultimul an de studii, preocupările mele în anul ce-l începem sunt multiple. In primul rind, pregătirea lucrării de diplomă, pe care vreau s-o fac cut mai bună pentru a obţine la examenul de absolvire aceleaşi rezultate ca în decursul celor şase ani de studii. In al doilea rind îmi doresc ca acolo unde voi fi repartizat să mă comport în aşa fel, incit să fiu cit mai folositor oamenilor, să cîştig simpatia şi încrederea lor, pentru a face cinste institutului pe care-l voi absolvi. Sunt doar cîteva din proiectele tinerilor studenţi, mărturisite acum la început de an, dornici să obţină noi succese în domeniul profesiunii pe care şi-au ales-o. C. ALBU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Spor la muncă în noul an! (Urmare din pag. I.) face sarcinile de plan pe secții şi locuri de muncă, şi pe această bază, să împletească strîns dezbaterea sarcinilor de plan cu preocuparea pentru stabilirea obiectivelor şi a angajamentelor în fiecare întreprindere, pentru valorificarea deplină a rezervelor interne, folosirea raţională a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, în scopul creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi sporirea rentabilităţii producţiei. Lucrătorilor din domeniul proiectărilor le revine sarcina de a-şi concentra întreaga activitate pentru a asigura beneficiarilor proiectele la termen şi în condiţii de înaltă calitate, a găsi soluţii cit mai economicoase pentru reducerea cheltuielilor, gospodărirea judicioasă a terenului; în construcţia de locuinţe să elaboreze în timp util şi cu cheltuieli minime, proiectele cu confort diferenţiat. In unităţile agricole de stat şi cooperatiste, organizaţiile de partid sunt chemate să mobilizeze toate forţele pentru utilizarea integrală a parcului de tractoare şi maşini agricole, folosirea judicioasă a fondului funciar şi extinderea suprafeţelor irigate, în vederea obţinerii unor producţii sporite, vegetale şi animale. In acest an creşte considerabil rolul sindicatelor în organizarea şi desfăşurarea" întrecerii " socialiste. La această importantă mişcare, să fie antrenaţi toţi muncitorii, inginerii, tehnicienii şi maiştrii, sa folosească şi să popularizeze experienţa bună a fruntaşilor, astfel ca metodele lor de muncă să devină un bun al întregului colectiv.’ Ne-am angajat la fapte mari, dar realist gîndite; ele pot fi înfăptuite prin efortul şi contribuţia fiecărui om al muncii din judeţul nostru. Inmănunchiate, aceste eforturi se vor concretiza în realizările şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. Avem în faţă un an care solicită întreaga capacitate şi iniţiativă, puterea de muncă şi inteligenţa noastră. Să ne angajăm că le vom pune în slujba îndeplinirii sarcinilor măreţe puse de partid, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, animaţi de dragostea nemărginită faţă de partid şi patria socialistă, vom munci cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne-am propus, contribuind astfel la întărirea continuă a economiei naţionale, la ridicarea bunăstării întregului popor.