Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)

1969-01-03 / nr. 1

Revelion 1969­­ Caxttaaatul­­-1­ 31 decembrie 1968. Peste ci­­teva ore se rupe ultima filă din calendar. Anul 1968, atit de bogat in evenimente şi rea­lizări pentru poporul nostru, ne părăseşte, predind „ştafeta“ u­­nui nou an, care ne va aduce noi satisfacţii şi bucurii. In această după-amiază, in ajun de sărbătoare, Tirgu-Mic­reşul pare un adevărat furni­car. De data aceasta, după cum se vede, bărbaţii şi-au asumat „sarcini“ grele, ocupindu-se cu aprovizionarea. In pivniţa ma­gazinului „GOSTAT“, butoaiele cu vin „puterea ursului“ se go­lesc mereu. Pivnicerul Kiss A­­lexandru ne declară că dispune încă de două vagoane de vin de la I.A.S. Zagăr, Seuca şi Dumbrăveni. Alte trei vagoa­ne de vin stau la LA S. Zagăr deoarece la Tg.-Mureş nu exis­tă spaţiu. Cu speranţa că in anul 1969 organele competente vor găsi soluţia pentru asigurarea spa­ţiului de depozitare a vinului la magazinul „GOSTAT“ (in vecini există o pivniţă potri­vită), ne-am continuat drumul, urmărind pregătirile pentru re­velion. La centrele de carne, la cele de pîine, în magazinele a­­limentare, afluenţa de cumpă­rători nu conteneşte. Oamenii se aprovizionează cu cantităţi mari, pentru mesele bogate de Anul nou. — Pentru aprovizio­narea populaţiei din Tg.-Mureş şi din celelalte oraşe — ne spu­ne tovarăşul Kapusi Iosif, di­rectorul Industriei cărnii din Tg.-Mureş — am livrat unită­ţilor de desfacere din judeţ o cantitate de carne echivalentă cu circa 4.500 de porci. E ora 20. Din anul 1968 au mai rămas doar patru ore. La orice bloc am intra, încă din casa scărilor ne intîmpină mi­rosul specific de sărmăluţe, mincarea tradiţională de Anul nou. Copiii se adună in jurul pomului de iarnă, primindu-şi darurile aduse de „Moş Gerilă“ şi plătite de părinţi. Anul aces­ta m­ai puţin, la anul mai mult. Aşa e in fiecare an. Timpul se scurge foarte repe­de. Orele trec pe nesimţite. Aşa trec şi zilele, săptăminile, lunile şi anii. Parcă numai ieri ne-am luat rămas bun de la anul 1967 şi iată că ne pără­seşte şi 1968. Şi acum, ca de altfel de fiecare dată, oamenii s-au pregătit din timp pentru intimpinarea noilui an. Unii în familie, împreună cu rude şi prieteni, alţii în grupuri mari, în localuri publice. Peste 250 de cetăţeni au pe­trecut sfîrşitul anului 1968 şi începutul lui 1969 la restauran­tul „Mureşul“. Şeful bucătar Iosif Pop a făcut tot ce a ştiut pentru ca oamenii să se simtă ca acasă. A pregătit aperitive, friptură de purcel, păstrăvi, sărmăluţe cu costiţă de porc a­­fumată, ciorbă de creier cu zeamă de varză etc. Şi s-a min­­cat şi s-a băut. A fost de unde. La dispoziţia celor ce şi-au pe­trecut revelionul aici au stat 2 000 de butelii de vin din cele mai renumite podgorii (Tîrna­­ve, Cotnar, Murfatlar, Odo­­beşti), 1.000 de sticle de cite un kilogram de vin alb şi roşu, cinci sortimente de vermut şi alte băuturi alese. Mai opera­tivi ca oricînd, ospătarii Simon Vilma, Kadar Miklós, Barabás Bela, László Maria şi alţii au servit aşa cum scrie la carte. Mişcare şi băutură din bel­şug, muzică, dans şi veselie. Cintăreţul Alexandru Grozuţă, artist emerit, a ciştigat multe ropote de aplauze. A cîntat şi Fogarasi Gheorghe, responsabil la acest restaurant, completind prin aceasta ambianţa şi voia bună. Rind pe rind, ne oprim şi la alte unităţi de alimentaţie pu­blică unde tirgumureşenii îşi petrec revelionul. La crama „La calul bălan“, la „Cafe central“, la bodega „La scara“ etc. Pes­te tot aceeaşi ambianţă, veselie şi voie bună După activitatea rodnică de un an, acum oame­nii petrec, beau, cintă şi dan­sează-E noapte, tirziu. In Aleea Carpaţi, in cartierul Tudor Vla­dimirescu, pe Bălcescu, pe tot cuprinsul municipiului Tg.-Mu­reş, apartamentele sunt puternic iluminate. Intr-un apartament din blocul 54 D din strada Băl­cescu, mai precis în apartamen­tul 46, ca de altfel în sute şi sute de apartamente, e mare veselie. Locatarii, împreună cu invitaţii, sărbătorind revelionul au inaugurat şi locuinţa. Oame­nii s-au mutat recent în casă nouă. S-au inaugurat multe lo­cuinţe. Şi în noul an, în 1969, se vor inaugura un număr şi mai mare. Ora 23:50. Pină la această oră s-au golit multe pahare de vin şi şampanie. In aceste momente, în localurile publice, in familii se face linişte şi se umplu toa­te paharele. La posturile de radio şi la televiziune vorbeşte secretarul general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Timp de 10 minute, milioane de oameni au sorbit cuvintele înflăcărate, de felicitare şi de îndemn la noi realizări, ale conducătoru­lui statului. Şi iată că anul 1968, îndepli­­nindu-şi misiunea, ne părăseş­te. Acele ceasornicelor se su­prapun pe cifra 12. Peste tot se ciocnesc şi se golesc paharele, oamenii se sărută şi îşi urează „La mulţi ani“, multă sănătate, fericire şi succese în viaţă. Petrecerea a continuat pină in zori. La restaurante şi-au fă­cut prezenţa artişti ai Teatru­lui de stat, s-a organizat tom­bolă, s-a jucat „Periniţa“. La restaurantul „Mureşul“ şi la bodega „La scara“ noul an a adus primul noroc, ciştigîn­­du-se la tombolă cite un purcel viu. Umpleţi din nou paharele şi să ciocnim împreună. Vă urăm la toţi ca anul 1969 să vă aducă numai bucurii, fericire şi suc­cese. La mulţi ani! P. POPŞOR *N IN IS Is Is Is *N *s I *N IN IV Is \\\\\\ \\\\ \\ Is Is II s Is îs I *s IN I *N Is \ I Sala de festivităţi a Liceului ,,Al. Papiu Ilarian" , din Tirgu-­­ Mureş a fost gazdă­ bună celor­­ cîteva sute de pionieri prezenţi la tradiţionalul carnaval al pio­nierilor, organizat de Consiliul municipal al pionierilor din Tg.­­Mureş. Cele mai reuşite măşti, răs­plătite deopotrivă de admiraţia şcolarilor şi părinţilor la carna­valurile ce au avut loc în fieca­re şcoală din municipiul Tîrgu- Mureş, şi-au dat întîlnire aici. Aspectul fermecător al sălii, muzica, dansul cit şi programul prezentat au făcut ca micii par­ticipanţi să petreacă în după­­amiaza festivităţii clipe minu­nate, de neuitat. Greu să poţi alege, la parada măştilor, pe cele mai frumoase. Zine, feţi frumoşi, muşchetari, Baba-cloanţa şi multe alte per­sonaje din basme, costumate cu multă fantezie, au prilejuit di­ficultăţi organizatorilor care au • • • • • • • • Carnavalul pionierilor • • • • • • • • • • trebuit in final să acorde premii — în cărţi — la nu mai puţin de 60 de măşti. Totuşi, cele mai sugestive şi totodată cele mai reuşite măşti ni s-au părut a fi: o pereche de bătrîni, realizată de pionierele Ildikó Dévai şi Judith Kok. Şcoala generală nr. 10, Marchi­zul — Ileana Hoţa, Şcoala ge­nerală nr 12, Mircea şi Baiazid — Mircea Rădulescu şi Marius Bălan, Liceul „Al. Papiu Ila­rian“, Muşchetarii — Dorina Rusu şi Rodica Ivácson, Şcoala generală nr. 13, Baba-cloanţa — Éva Szabó, Şcoala generală nr. 10, Vulpea — Smaranda Haiduc, Şcoala generală nr. 14, Noaptea — Judith Farkas, Li­ceul „Unirea“ şi, bineînţeles, Moş Gerilă — Ionel Şeuşan, Şcoala generală nr. 2. Atmosfera feerică a carnava­lului pionierilor a incîntat ima­ginaţia micuţilor şcolari şi Ie-a oferit un minunat prilej de dis­tracţie in preajma noului an. A. CONSTANTIN I! tineretului ! In toate casele cetină verde cu un miros pătrunzător, la fel de proaspăt ca cel pe care i! intilneşte drumeţul intrat în lu­mea de basm a falnicelor pă­duri de brad. Piftii de nea, vă­tuite. Daruri, multe şi frumoa­se, daruri pentru această minu­nată noapte a revelionului, da­ruri pentru cei dragi care au muncit în 1968, an al atîtor bucurii şi împliniri obţinute în toate domeniile de activitate. Frumosul Palat al culturii din Tg.-Mureş, îmbrăcat în haine de sărbătoare, a fost gazdă primi­toare a peste 500 de tineri care şi-au dat întîlnire în această ultimă zi a anului 1968 pentru a întîmpina sărbătoreşte, noul an pe care fiecare ni-l dorim mai fericit, mai bogat, mai fru­mos. Şi-au dat întîlnire tineri din toate întreprinderile şi in­stituţiile municipiului Tg.-Mu­­reş, fruntaşi in producţie, elevi şi studenţi fruntaşi la învăţătu­ră, harnici lucrători ai ogoare­lor judeţului Mureş. In ultimele ore ale anului ’68, tinerilor par­ticipanţi la acest minunat car­naval le-a fost oferit, de către Ansamblul tineretului, un bo­gat program, din repertoriul că­ruia n-au lipsit cele mai îndră­gite melodii de muzică uşoară şi populară, momente vesele, dansuri moderne etc. Dar iată că de ’69 ne mai despart doar cîteva minute. In sala mare a palatului s-a făcut linişte. Atenţia tuturor este în­dreptată înspre aparatele de ra­dio care transmit cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. Este ora 24. Cu paharele pli­ne, la mesele împodobite cu gustoase mîncăruri, răsună tra­diţionalul cîntec „Mulţi ani tră­iască!“. Veselia a cuprins în­tregul palat. Este nespus de greu de prezentat această minu­nată clipă în care ne-am des­părţit de vechiul an şi am in­trat într-un nou an pe care ni-l dorim mai prosper. Ne apropiem de una din me­se. Aici sunt tineri de la T.R.C.M., printre care secreta­rul comitetului U.T.C., Teodor Truţa, Ioan Pop — fierar beto­nist, Victoria Mureşan — vop­sitoare şi alţii. Pentru anul 1969, ne spune tovarăşul Truţa, comitetul U.T.C., cei peste 800 de utecişti din cadrul Trustu­lui de construcţii şi montaj ne-am propus ca toată hărnicia, priceperea şi energia noastră să o daruim chemării partidului, de a munci cu abnegaţie pen­tru înflorirea scumpei noastre Românii. — Este al doilea an cînd re­velionul mi-l petrec in mijlocul tinerilor — ne spune tov. Ba­lázs Vilmos, electrician la sec­ţia C.T. 4 din cadrul Complexu­­lui C.F.R., secretarul organiza­ţiei U.T.C. împreună cu soţia şi cei 16 tineri din cadrul comple­xului ne simţim minunat. Do­resc ca anul care vine să ne a­­ducă şi mai multe satisfacţii şi bucurii. Aş vrea ca prin inter­mediul presei să transmit în numele organizaţiei U.T.C. a Complexului C.F.R. Tg.-Mureş, tuturor tinerilor din judeţul nostru, multă sănătate şi tra­diţionala urare „La mulţi ani !“. La o altă masă, două tinere, Török Eva şi Iuliana, erau foar­te fericite. Cîştigaseră la tom­bolă un frumos tort. Una din cîştigătoare ne-a des­tăinuit că a intrat în noul an „cu dreptul“. E­ste nespus de bucuroasă, ţinînd cont de faptul că în ’69 şi-a pro­pus să se căsătorească cu tînă­rul de alături, cu care nu de mult s-a logodit. Noi îi dorim realizarea acestei dorinţi şi multă fericire. Cîntecul, dansul, voia bună au durat pină dimineaţa. Păcat — remarca inginerul Mátyás Ioan de la C.A.P. Gheorghe Doja, că aceste ore au trecut aşa de repede. Rind pe rind, participanţii la Carnavalul tineretului, tineri din municipiul Tg-Mureş şi din alte oraşe ale judeţului, plini de veselie şi optimism au pără­sit sala palatului cu gîndul ca şi la sfîrşitul acestui an să se în­tâlnească şi să cinstească reali­zările obținute în 1969. GHEORGHE PORA Un tort frumos, ciștigat la tombolă iarna-i , omătu-i ... Casele de pe cîmpie, ca şi cele de pe Mureş şi Tirnave şi-au pus demult cuşmele de ză­padă. Fuioarele lungi de fum ce se înalţă pretutindeni, îmbie la popas şi vestesc colindătorii că sarmalele sunt încă pe foc. Inserarea s-a lăsat şi la Rî­­ciu. Uliţele sunt încă tăcute şi pustii. Dar nu multă vreme. De departe, de la casele megieşe, soseşte zvon de clopoţei şi poc­nete de bice. Gazdele, primitoa­re ca întotdeauna, ies în prag, ascultă şi aşteaptă. — Vin, mămucă! Curtea se umple deodată de mugetul tînguit al buhaiului, de veselia clopoţeilor şi tros­netul bicelor. Un grup de flă­căi a pornit cu Pluguşorul să vestească sosirea Anului nou. — Iarna-i grea, omătu-i ma­re ... Tinerii urează gazdei sănătate, un an nou de pace, belşug şi fericire. ... La căminul cultural şi-a dat întâlnire aproape toată tine­­­­rîmea comunei. Petrecerea de­­ Revelion începe cu un program­­ artistic şi continuă cu joc­ul ve­­­­selie. Mişcarea şi băutura sunt din belşug. Muzicanţii au oste­nit, dar nimeni nu le dă răgaz. Tinerii sunt focoşi, mînji ne­astâmpăraţi. Tînărul fierar A­­vram Cioloboc şi conducătorul de atelaje Ioan Roş sunt la fel de aprigi la distracţii ca şi la muncă. Cei mai vârstnici au intimpi­nat miezul nopţii în sala res­taurantului gătită şi ea sărbăto­reşte. începutul petrecerii a fost mai domol, dar pe măsura sticlelor golite s-a asprit tot mai mult şi zorii primei zile a nou­lui an i-au găsit încă lingă pa­hare. Şeful de echipă Ioan Ber­­cean a închinat pentru succesele dobîndite, pentru un an şi mai plin în roade, îngrijitorul de animale Alexandru Bucur, pen­tru care anul 1968 a avut 600 de zile, şi-a dorit în pragul din­tre ani sănătate şi putere de muncă ca să-l facă ’69 de 800 de zile. Cu gînduri de mai bine au închinat în această seară de revelion şi harnicele grădină­­rese Maria Gîrbo, Elena Iuga, Vergina Bucur, Lucica Conţu şi alţi ţărani cooperatori prezenţi la veselie. Zorii zilei n-au putut pune capăt petrecerii. Tinerii Ioan Giurca, Rudolf Moldovan şi Gruia Dele, păstrînd obiceiul din bătrîni, au jucat din casă-n casă turca lor frumos gătită. Anul nou a adus veselie şi bucurie în toate satele mureşe­ne. La Şăulia, 300 de tineri coo­peratori şi-au petrecut Revelio­nul în frumoasa şi spaţioasa sa­lă a noului sediu al C.A.P., iar alţi 100 de ţărani cooperatori vârstnici au petrecut în sala bufetului. In comuna Acăţari cei mai mulţi şi-au petrecut seara de revelion în familie, în faţa tele­vizoarelor şi aparatelor de ra­dio. Şoferul Galambfalvi Vil­mos şi cooperatorul Szatmári Alexandru au intimpinat Anul nou în casă nouă. Bodi Mihai şi Bereczki Francisc au închinat cu rudele şi vecinii lor pentru belşugul agonisit în ’68. Anul care a trecut a avut pentru ei nu 365 de zile, ci 700 şi respec­tiv 600 de zile. Munca rodnică depusă de ei pentru creşterea rodniciei ogoarelor a făcut să sporească şi valoarea zilei-mun­­că la peste 30 lei. Vinul n-a lip­­sit din nici o casă. Cooperativa a repartizat membrilor săi cite 0,700 kg de vin la zi-muncă. Cooperatorul Bodi Mihai, de pildă, a adus acasă 490 litri de vin. Peste tot Anul nou a găsit în casele ţăranilor cooperatori bel­şug şi voie bună. A găsit de asemenea hotărîrea necesară u­­nor înfăptuiri şi mai mari în noul an 1969. MELIAN B­ALDE­AN­U Printre studenţi, în noaptea Anului nou Cantina Complexului studen­ţesc din Tîrgu-Mureş a întrunit condiţii optime pentru studenţii celor trei institute de învăţă­m­i­înt superior din oraşul nostru care, alături de profesorii lor, au intimpinat într-o atmosferă sărbătorească ANUL 1969. Ambianţa plăcută, atmosfera tinerească precum şi progra­mul ,­­ tradiţionalul „Plugu­­şor“, soliştii de muzică populară şi uşoară, dansul, tombola şi bineînţeles nelipsitele surprize, bine intercalate în bogatul pro­gram, au făcut ca cei aproxima­tiv 500 de studenţi tîrgumure­­şeni să petreacă minunat noap­tea de Anul nou. Sărbătoarea studenţimii de întimpinare a anului 1969 a fost onorată de prezenţa tova­răşului Liviu Sebestyén, secre­tar al Comitetului judeţean al P.C.R., a tovarăşului Vasile Rus, prim-secretar al Comitetu­lui municipal al P.C.R., prima­rul municipiului Tîrgu-Mureş, a tovarăşului Eugen Trîmbiţaş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean al U.T.C., a conducători­lor şi cadrelor didactice din in­stitutele de învăţămînt superior din localitate. Cu acest prilej a luat cuvântul tovarăşul Liviu Sebestyén, care a urat studenţilor şi cadrelor di­dactice un An nou în care să dobândească noi realizări în pro­cesul de învăţămînt şi în viaţă, în noile condiţii superioare de studiu şi trai create studenţimii şi slujitorilor şcolii superioare româneşti, fericire şi sănătate. Am cules şi cîteva gînduri ale studenţilor la cumpăna dintre 1968—1969. Ilie Cioba, anul II istorie-geo­­grafie, Institutul pedagogic de 3 ani: „îmi propun ca şi exa­menele din acest an să le trec cu note bune şi foarte bune. No­bila profesiune pentru care ne pregătim presupune pasiune şi o pregătire temeinică“. Vasile Sirbu, anul III medi­cină generală, I.M.F.: „Am ter­minat cu 10 primii doi ani de studii, îmi doresc ca şi în acest an să obţin aceleaşi rezultate la învăţătură şi să am satisfacţia maximă la practica în clinică. Doresc să-mi însuşesc cit mai temeinic profesia pe care mi-am ales-o. îmi place poezia, am scris multe versuri, aş dori să pot publica în revistele de spe­cialitate. Ca membru al comi­tetului U.T.C. din institut vreau să contribui la realizarea dorin­ţei studenţilor pentru a înfăptui cit mai mult pe linie de turism şi sport, activitate mult îndră­gită de majoritatea studenţilor noştri“. Viorel Herşcovici, anul VI stomatologie, I.M.F.: „Fiind în ultimul an de studii, preocupă­rile mele în anul ce-l începem sunt multiple. In primul rind, pregătirea lucrării de diplomă, pe care vreau s-o fac cut mai bună pentru a obţine la exame­nul de absolvire aceleaşi re­zultate ca în decursul celor şase ani de studii. In al doilea rind îmi doresc ca acolo unde voi fi repartizat să mă comport în aşa fel, incit să fiu cit mai folosi­tor oamenilor, să cîştig simpa­tia şi încrederea lor, pentru a face cinste institutului pe care-l voi absolvi. Sunt doar cîteva din proiec­tele tinerilor studenţi, mărturi­site acum la început de an, dornici să obţină noi succese în domeniul profesiunii pe care şi-au ales-o. C. ALBU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Spor la muncă în noul an! (Urmare din pag. I.) fa­ce sarcinile de plan pe secții şi locuri de muncă, şi pe această ba­ză, să împletească strîns dezbate­rea sarcinilor de plan cu preocu­parea pentru stabilirea obiective­lor şi a angajamentelor în fiecare întreprindere, pentru valorificarea deplină a rezervelor interne, folo­sirea raţională a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, în scopul creşterii producţiei şi a producti­vităţii muncii, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi sporirea renta­bilităţii producţiei. Lucrătorilor din domeniul pro­iectărilor le revine sarcina de a-şi concentra întreaga activitate pen­tru a asigura beneficiarilor proiec­tele la termen şi în condiţii de înaltă calitate, a găsi soluţii cit mai economicoase pentru reduce­rea cheltuielilor, gospodărirea ju­dicioasă a terenului; în construc­ţia de locuinţe să elaboreze în timp util şi cu cheltuieli minime, proiectele cu confort diferenţiat. In unităţile agricole de stat şi cooperatiste, organizaţiile de par­tid sunt chemate să mobilizeze toa­te forţele pentru utilizarea inte­grală a parcului de tractoare şi maşini agricole, folosirea judicioa­să a fondului funciar şi extinde­rea suprafeţelor irigate, în vederea obţinerii unor producţii sporite, vegetale şi animale. In acest an creşte considerabil rolul sindicatelor în organizarea şi desfăşurarea" întrecerii " socialiste. La această importantă mişcare, să fie antrenaţi toţi muncitorii, in­ginerii, tehnicienii şi maiştrii,­ sa folosească şi să popularizeze expe­rienţa bună a fruntaşilor, astfel ca metodele lor de muncă să devină un bun al întregului colectiv.’ Ne-am angajat la fapte mari, dar realist gîndite; ele pot fi înfăp­tuite prin efortul şi contribuţia fiecărui om al muncii din judeţul nostru. Inmănunchiate, aceste e­­forturi se vor concretiza în reali­zările şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. A­­vem în faţă un an care solicită în­treaga capacitate şi iniţiativă, pu­terea de muncă şi inteligenţa noastră. Să ne angajăm că le vom pune în slujba îndeplinirii sarci­nilor măreţe puse de partid, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, animaţi de dragos­tea nemărginită faţă de partid şi patria socialistă, vom munci cu ab­negaţie pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne-am propus, con­tribuind astfel la întărirea conti­nuă a economiei naţionale, la ridi­carea bunăstării întregului popor.

Next