Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)

1969-01-16 / nr. 12

Anul Anul XXI. Nr. 12 (3.367) Joi, 16 ianuarie 1969 4 pagini, 30 bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEMU MSB Organ al Comitetului județean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular județean provizoriu I I I I Entuziaste întruniri pentru propunerea de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste în alegerile de la 2 martie Tovarăşul 9 Ioan Pop D. Popa propus candidat în circumscripţia electorală nr. 8 Gurghiu Peste 400 de alegători din cir­cumscripţia electorală nr. 8 Gur­ghiu, reprezentanţi ai oamenilor muncii din aşezările înşiruite pe Valea Gurghiului, a Belci­i şi a Chiherului, precum şi din alte lo­calităţi s-au întîlnit ieri în marea şi frumos împodobita sală a căminului cultural din Gurghiu pentru a-şi desemna candidatul în alegerile de deputaţi în Marea A­­dunare Naţională. In entuziasta adunare a luat cu­­vîntul tovarăşul Vasile Şpan, se­cretar al comitetului judeţean de partid, membru al biroului exe­cutiv al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, care a vorbit pe larg despre însemnăta­tea alegerilor care vor avea loc la 2 martie. Vorbitorul a reliefat ma­rile succese dobîndite de poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român, în opera de desăvârşire a construcţiei socialiste. El a arătat că politica de industrializare şi de dezvoltare multilaterală a patriei a prins viaţă pretutindeni, în toate loca­lităţile, că astăzi ponderea judeţu­lui nostru în producţia industria­lă a ţării reprezintă 3,7 la sută. Vă rog să-mi permiteţi — a spus tovarăşul Şpan — ca din împuternicirea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste să propun drept candidat în cir­cumscripţia dumneavoastră pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul prof. univ. Ioan Pop D. Popa, doc­tor în medicină, prorector al I.M.F., şeful Clinicii chirurgicale II şi de chirurgie cardiovasculară din Tg.-Mureş. Propunerea a fost primită cu viu interes şi susţinută cu îndelungi aplauze. In numele cetăţenilor din co­munele Gurghiu, Hodac, Ibăneşti, (Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Sütő András propus candidat în circumscripţia electorală nr. 9 Brîncoveneşti La căminul cultural din Brîn­coveneşti s-au întîlnit ieri repre­zentanţi ai locuitorilor din această localitate, din comunele Aluniş, Batoş, Deda, Ideciul de Jos, Lun­ca Bradului, Răstoliţa, Ruşii Munţi, Suseni, Stînceni, Vătava şi Lunca Tecii precum şi din satele aparţinătoare, români, ma­ghiari, germani, pentru a-şi de­semna candidatul la alegerile de deputaţi în Marea Adunare Na­ţională. In cadrul adunării a luat cuvân­tul criticul literar Nagy Pál, re­dactor la revista Igaz Szó, vice­preşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste ca­re a subliniat importanţa alegeri­lor de la 2 martie. O trăsătură de bază a perioadei care s-a scurs de la alegerile precedente este adîn­­cirea democraţiei socialiste în ţa­ra noastră, atragerea maselor largi la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. In continuare, vorbitorul a trecut în revistă succesele do­bîndite de poporul nostru, sub conducerea partidului. In ultimii 4 ani, s-au dezvoltat intr-un ritm fără precedent industria şi agri­cultura patriei, determinînd spori­rea venitului naţional, ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii. In încheiere, din împuternici­rea Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste vorbitorul a propus drept candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea A­­dunare Naţională în circumscrip­ţia electorală nr. 9 Brîncoveneşti pe scriitorul Sütő András, Laureat al Premiului de Stat, redactor şef al revistei Uj Élet. Propunerea a fost aprobată cu căldură de participanţii la aduna­re. In acest sens au luat cuvîntul Dumitru Borzău, profesor la liceul din Deda, Florea Vultur, secreta­rul comitetului de partid din (Continuare în pag. a 3-a) Candidaţi pentru alegerile de deputat­ în Consiliul popular judeţean In municipiile, oraşele şi comu­nele judeţului nostru continuă, in însufleţite adunări, propunerile de candidaţi ai Frontului Unităţii So­cialiste pentru alegerile de depu­taţi de la 2 martie 1969. Sunt pro­­p­uşi şi susţinuţi cu căldură drept candidaţi cei mai buni muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, ac­tivişti de partid, de stat, ai orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti, ti­neri şi vârstnici, bărbaţi şi femei, români şi oameni ai muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoa­re, care şi-au cîştigat, prin întrea­ga lor activitate, încrederea şi sti­ma cetăţenilor. Pînă ieri diminea­ţă, la adunările pentru depunerea de candidaturi au participat peste 22.400 de cetăţeni din municipiile, oraşele şi comunele judeţului. Au fost propuşi 32 de candidaţi pen­tru alegerile de deputaţi în Consi­liul popular judeţean, 4 candidaţi pentru alegerile de deputaţi in consiliile populare municipale, 11 candidaţi pentru consiliile popu­lare orăşeneşti şi 146 candidaţi pentru consiliile populare comu­nale. Intr-o entuziastă adunare, cetă­ţenii din circumscripţia electorală nr. 67 Reghin au aprobat cu mul­tă însufleţire candidatura în ale­gerile de deputaţi pentru Con­siliul popular judeţean a tovară­şului Sebestyén Liviu, secretar al Comitetului judeţean de partid. Numeroşi vorbitori, precum şi toţi oamenii muncii prezenţi la aduna­re — români, maghiari, germani — reprezentând alegătorii din cir­cumscripţie, şi-au manifestat ade­ziunea la politica partidului şi gu­vernului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nimic pentru înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Făcind bilanţul realizărilor de seamă înregistrate în domeniile economiei, învăţămîn­­tului şi culturii, ei s-au angajat să depună toate eforturile pentru ob­ţinerea de noi şi noi succese în in­­timpinarea aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei şi a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In spaţioasa sală a căminului din Lunca Bradului s-au întrunit peste 400 de cetăţeni din comună, români şi maghiari, muncitori fo­restieri, ceferişti şi alţi oameni ai muncii, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, pentru a desemna candi­datul lor, pentru circumscripţia e­­lectorală nr. 152, în alegerile de deputaţi pentru Consiliul popular judeţean. In unanimitate, prin pu­ternice aplauze, apoi prin vot, par­ticipanţii la adunare au susţinut din nou candidatura tovarăşului Mihai Gheorghe, preşedintele Con­siliului judeţean al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România. Cei 10 vorbitori, care au luat cu­vântul, scoţînd în evidenţă reali­zările obţinute în comună în ulti­mii ani, s-au angajat să sprijine deputatul în îndeplinirea manda­tului, pentru continua ridicare a nivelului gospodăresc şi edilitar al comunei. Cetăţenii din comuna Suplac, în­truniţi în adunare, au desemnat drept candidat al Frontului Unită­ţii Socialiste, în circumscripţia e­­lectorală nr. 92, pentru alegerile de deputaţi în Consiliul popular judeţean, pe tovarăşul Mitică Giu­­ra, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de produc­ţie. Susţinînd candidatura, mai mulţi vorbitori au trecut în re­vistă succesele obţinute în pe­rioada scursă de la ultimele ale­geri, prin munca însufleţită a ţă­ranilor coopera­tori, simţind în permanenţă spri­jinul partidului şi statului. Printre altele, ei­ au a­­mintit succesele înregistrate în creşterea produc­ţiei agricole, in special la grîu, porumb şi sfecla de zahăr, anga­­jîndu-se să muncească cu hărnicie pentru continua dezvoltare şi con­solidare a cooperativei agricole. Tovarăşul Ioachim Haţegan, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc de partid, preşedintele Con­siliului popular al oraşului Re­ghin, a fost propus candidat al Frontului Unităţii Socialiste, în circumscripţia electorală nr. 66 Re­ghin, pentru alegerile de deputaţi în Consiliul popular judeţean. Sus­ţinînd candidatura, tovarăşii Va­(Continuare în pag. a 3-a). ★ ★ | Prin munţii noştri falnici (Foto: M. VASILESCU) PORTUL CONSTANTA Foto: V. MOLDOVAN SPORUL de producţie se va obţine prin creşterea­­ productivităţii muncii Prin investiţiile efectuate Fa­brica de confecţii ,,Tirnava“ din Sighişoara a fost înzestrată cu maşini şi utilaje noi, mărindu-şi capacitatea de producţie cu 70 la sută. Produsele ei — cămăşile bărbăteşti — sunt apreciate şi peste hotare. Efortul statului, pen­tru înzestrarea tehnică este con­-­ jugat cu cel al lucrătorilor de ridi­care a activităţii economice. Printre alte obiective propuse, colectivul fabricii urmăreşte creş­terea productivităţii muncii. Spo­rul de producţie şi angajamentele luate au ca bază de fundamenta­re creşterea gradului de folosire eficientă a utilajelor şi a forţei de muncă. L-am rugat pe inginerul-şef al fabricii Miron David, să ne vor­bească despre­ măsurile întreprinse pentru creşterea productivităţii muncii.­­ O dată cu punerea în func­ţiune a noii capacităţi am trecut la­ aşezarea pe baze ştiinţifice a activităţii întreprinderii. Din stu­diile efectuate a reieşit că cele mai mari rezerve de sporire a produc­ţiei există în domeniul producti­vităţii muncii. Locurile de muncă erau insuficient exploatate, se mai prom­ova­ empirismul în lansarea producții, m organizarea­­ fluxului tehnologic in formațiile de lucru e­­rau folosite insuficient. Toate a­­ceste­ rezerve vor fi valorificate în acest an prin aplicarea unor principii și metode noi în activi­tatea întreprinderii. — Care sunt aceste noi principii şi criterii care guvernează activi­tatea întreprinderii pe are o con­duceţi? — Exemplul cel mai concludent este rezultatul pe care l-am obţi­nut in reducerea ciclului de fa­bricaţie de la 16 la 8 zile. prin I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A TURISMULUI Interviu cu tovarăşul Pavel Chiorean, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean . In cursul anului­­, trecut, după cite suntem­ informări, s-au obţinut în judeţul nostru­ reali­zări importante în dezvoltarea bazei materiale a turismului. Vă rugăm să ne relataţi, pe scurt, cele mai semnificative dintre ele. — Intr-adevăr, în cursul anu­lui 1968, în judeţul Mureş s-au obţinut realizări importante în dezvoltarea şi modernizarea ba­zei materiale a turismului. O îmbunătăţire substanţială s-a înregistrat din punct de vedere calitativ, prin executarea unor lucrări de construcţii, de reame­­najări şi modernizări. Mă voi referi, pe scurt,­­ doar la cîteva exemple. In staţiunea Sovata au fost efectuate amenajări în valoare de 1,7 milioane lei, in­­troducîndu-se încălzirea centra­lă şi apa caldă în 2 vile cu 173 locuri. Tot în staţiunea Sovata s-a lărgit terasa cofetăriei cu 120 de locuri, s-au executat di­ferite lucrări de reparaţii, com­partimentări şi amenajări (in­clusiv cabana „Tivoli“), iar la campingul „Stina de vale“ s-au montat 10 căsuţe noi. S-a dat în exploatare campingul din Tg.-Mureş, cu 20 de căsuţe. La Sighişoara s-a amenajat un nou hotel, în spaţiul devenit liber în urma reorganizării adminis­­trativ-teritoriale. La sfârşitul a­­nului trecut s-au terminat lu­crările de amenajare la cabana Şoimilor din comuna Lunca Bradului. S-au dat in exploata­re, ,pe diferite, trasee turistice mai importante, în cadrul coo­peraţiei de consum: restauran­tul şi cofetăria din Cheţani, complexul de alimentaţie publi­că cu camping „Dealul viilor“ din Bălăuşeri, grădina de vară din Răstoliţa, campingul din dealul „Vatman“ şi a cofetării rurale-Va trebui să întreprindem măsuri pentru folosirea mai e­ficientă, în tot cursul anului, a celor 5 hoteluri aparţinînd de organizaţiile locale ale M.C.I., precum şi a campingurilor, a cabanelor, hanurilor, şi caselor vinătoreşti. De pildă, cele 11 cabane şi hanuri vinătoreşti a­­parţinătoare de M.E.F., deşi sunt situate în locuri deosebit de valoroase — atît din punct de vedere al turismului montan, cit şi al vînătoarei şi pescuitu­lui — au fost ocupate doar în proporţie de 8 la sută, pentru că nu au fost popularizate co­respunzător spre a fi cunoscute de turiştii din ţară şi din străi­nătate. In schimb, în staţiunea Sovata se face simţită lipsa spa­ţiului de cazare. Mai ales în ul­timii ani, o dată cu dezvoltarea turismului auto-individual, sta­ţiunea se bucură de un interes deosebit; tot mai mulţi vizita­tori din ţară şi de peste hotare doresc să petreacă aici o plăcută vacanţă curativă. — Cum se va dezvolta şi ce schimbări calitative va cunoaş­te baza materială a turismului în cursul acestui an? Ce obiec­tive mai importante se vor da ST. NECAN1TCH1 (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 2-a : Rubrica SCOALA T Un succes al naţionalei de fotbal Anglia - România­­-1 •Ieri pe stadionul Wembley din Londra s-a desfăşurat meciul de fotbal dintre echipele naţionale ale Aubhgliei şi României. Unspreze­­cele românesc a avut o comportare remarca­bilă, în faţa campionilor mondiali, reuşind să obţină un rezultat de egalitate. Au înscris Jacky Charlton și Dumitrache. I­I I­I­I • • • • La Bucureşti Centrală telefo­nică internaţio­nală semi­auto­­mată In noua aripă a Palatului Telefoanelor din Bucureşti a fost pusă în funcţiune cen­trala telefonică semiautoma­tă internaţională. Această centrală va reduce conside­rabil durata de obţinere a unei convorbiri, asigurînd o audiţie îmbunătăţită şi o mai judicioasă exploatare a instalaţiilor. In prima etapă, prin inter­mediul acestei centrale se pot facilita convorbiri direc­te cu Moscova, Varşovia, Berlin, Budapesta, Belgrad, Paris, Zürich, Amsterdam şi Bruxelles. Potrivit unor pre­vederi, în următorii ani se vor înfiinţa circuite directe şi spre marile oraşe din A­­sia, Africa şi America. (Agerpres) Un nou preparat biologic Un colectiv de cercetători ai Institutului dr. Ion Can­­tacuzino din Capitală, con­dus de dr. Romulus Arion, a realizat, pe baza unei teh­nologii originale, un nou preparat biologic: gamaglo­­bulină umană obţinută din singe placentar şi retropla­­centar. In urma unor ample veri­ficări, efectuate asupra aces­tui nou preparat de către Institutul pentru controlul de stat al medicamentului şi cercetări farmaceutice, s-a stabilit că el prezintă carac­teristici superioare produse­lor similare importate.­­(Agerpres) Secţie pentru reparat maşini de tricotat La Reghin se află în curs de amenajare o secţie (sin­gura din ţară) pentru repa­rarea maşinilor de tricotat. Secţia, care va începe să lucreze în trimestrul II a. c., se găseşte în strada Călăra­şilor, la nr. 34. Noua initate aparţine coo­perativei „Progresul“ din lo­calitate. Ger, ger de troznesc lemnele. Zăpada îşi cintă cîntecul de scrişnet sub picioarele grăbite ale că­lătorilor. In staţiile de autobuze, lume şi iar lume, grăbită către locurile de muncă, in special în orele de dimineaţă. Şi autobuzul nu mai vine ! Dar iatâ-l, se vede cum ia curba şi se îndreaptă spre staţie, spre staţiile de pe traseu unde este aşteptat. Soseşte. Oamenii dau buzna la intrare. Şoferul încearcă să facă ordine, taxatoarea îngheaţă de frig lingă uşa deschisă. Călătorii fac coadă la casă pentru bilete, blocînd intrarea şi condamnindu-i pe cei­lalţi, pe cei rămaşi jos, să aştepte alte autobuze, in timp ce în faţa lor, în multe cazuri, maşina e goală. — Dă-i drumul înainte, tovarăşe, de ce blo­chezi intrarea? — se aude vocea colectivă şi ner­voasă, pe bună dreptate, a celor de pe scări şi de pe trotuar. — Stai tovarăşe să-mi dea restul de la 100 — răspunde liniştit cel care s-a postat în faţa taxatoarei şi aşteaptă restul. Şi uite aşa, oamenii îngheaţă în staţie şi întâr­zie de la serviciu pentru că dumnealui, cel care­­nu se gîndeşte decit la el, grandomanul sau ne­chibzuitul, trebuie să schimbe o sută sau cinci­zeci de lei, pentru un bilet de 50 de bani. Aşa că, nu întreprinderea comunală este vi­novată de toate greutăţile ce le întîmpină trans­portul în comun. ION SIMA

Next