Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)

1969-08-01 / nr. 180

ACTIVITATE ÎNSUFLEŢITĂ ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI ŞI Slujirea promptă conştiincioasă a intereselor oamenilor muncii (Urmare din pag. 1) ţinor naturale, de creştere continuă a nivelului material şi spiritual al oamenilor muncii. Incontestabil, atribuţiile sporite ce revin organelor de stat impun per­fecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă, înlăturarea fe­nomenelor de formalism şi birocra­tism, creşterea operativităţii şi răs­punderii aparatului de stat în rezol­varea propunerilor, cererilor şi se­sizărilor cetăţenilor, slujirea promp­tă şi conştiincioasă a intereselor oamenilor muncii. De altfel, concep­tul socialist de administraţie de stat implică organizarea cadrului optim de satisfacere superioară a cerinţelor umane, aceasta derivând din însăşi esenţa societăţii noastre, prin­ exce­lenţă umanistă. Experienţa a de­monstrat că relaţia permanentă şi inalienabilă dintre organele admi­nistraţiei de stat şi masele largi ale populaţiei, constituie baza dezvoltă­rii activităţii noastre, participarea efectivă a maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, încă de la constituire. Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Sighişoara, sub directa îndrumare a Comitetului municipal de partid, şi-a asumat responsabili­tăţile organizatorice, punînd în cen­trul preocupărilor sale raporturile cu masele de cetăţeni şi determinând climatul de receptivitate şi solicitu­dine faţă de cerinţele acestora. Campania electorală din acest an,­­dezbaterea documentelor pentru­­Congresul al X-lea al partidului au­­demonstrat încă o dată că legătura strînsă cu cetăţenii dezvoltă iniţia­tivele, atrage oamenii muncii la o intensă activitate obştească. Sutele de propuneri făcute de locuitorii municipiului Sighişoara­­ s-au con­cretizat în angajamentele luate în cinstea Congresului partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, pentru buna gospodărire şi înfrumuseţarea localităţii. Astfel, răspunzînd chemării lansate de Consiliul popular al judeţului Ga­laţi, ne-am angajat să executăm în acest an, prin muncă patriotică, lu­crări în valoare de 9.600.000 lei, printre care, construcţii de trotuare pe 12.500 m­p, reparaţii de străzi şi trotuare pe 650.000 m­p. construcţii de drumuri pe 4 km. extinderea zo­nelor verzi pe două hectare şi în­treţinerea celor existente pe 135 ha. plantarea a 30.000 de­­pomi şi arbori ornamentali etc. Cetăţenii din oraş Ur l­a 4 s M­­­5 participa cu mult elan la înfăptuirea propriilor propuneri. Pînă la sfîrşi­­tul lunii mai, de pildă, în munici­piul nostru s-au executat lucrări de înfrumuseţare în valoare de peste 5.800.000 lei, revenind 211 lei pe lo­cuitor. In perioada scurtă care a trecut de la constituirea consiliului popu­lar, în condiţiile create de noua organizare administrativ-teritorială, comitetul executiv a căutat să-şi îmbunătăţească continuu stilul de muncă, folosind metodele şi mijloa­cele cele mai corespunzătoare pen­tru întărirea raporturilor cu cetăţe­nii. Ceea ce caracterizează stilul de muncă adoptat de comitetul execu­tiv in acest domeniu este insistenţa pentru creşterea continuă a gradu­lui de receptivitate a tuturor facto­rilor de răspundere, a întregului a­­parat al consiliului popular munici­pal şi a unităţilor subordonate. In primul semestru al acestui an, mem­brii comitetului executiv au avut contact direct cu peste 6.000 de ce­tăţeni. In audienţă au fost primiţi peste 1.000 de oameni ai muncii, peste 4.800 s-au adresat cu cereri privind diferite acte de stare civilă, pentru spaţiu locativ etc. Pe baza sesizărilor făcute de cetăţeni cu pri­lejul audienţelor sau prin scrisorile adresate, comitetul executiv a între­prins măsuri concrete privind apro­vizionarea prin unităţile comerciale, lărgirea şi dezvoltarea spaţiului co­mercial, îmbunătăţirea transportului în comun etc. Fără doar şi poate, în unele situa­­ţii, cu­m ar fi, de pildă, problema spaţiului locativ, cerinţele nu pot fi satisfăcute imediat. In­activitatea noastră s-a încetăţenit practica de a prezenta în faţa cetăţenilor în mod realist condiţiile de care dispunem, posibilităţile ce le avem, aceasta întărind încrederea oamenilor mun­cii în organul de stat şi mobilizîn­­du-i la înfăptuirea obiectivelor pro­puse. Practica ne-a arătat că solicitudi­nea, principialitatea şi răspunderea în soluţionarea cererilor, sesizărilor şi propunerilor cetăţenilor determină sprijinul şi angajarea plenară a a­­cestora la activitatea consiliului popular. Pe baza sarcinilor izvorîte din Te­zele Comitetului Central, noi vom strînge tot mai mult legăturile cu cetăţenii, vom perfecţiona continuu formele de relaţie şi de lucru, aces­tea constituind elementele funda­mentale ale succesului în activita­tea noastră. Coordonatele viabile ale uriaşului fluviu de energii (Urmare din pag. 1), te în întrecere. Cei aproape 4.000 de salariaţi ai combinatu­lui, din care peste 1.400 comu­nişti, cinstesc Congresul parti­dului cu importante cantităţi de carbid, sulfat de aluminiu, a­­cid sulfuric, bicromat şi alte produse date peste plan. In nu­mai 6 luni, de pildă, s-au dat peste plan 1.593 tone de car­bid, 2.714 tone de sulfat de alu­miniu, 130 tone de acid sulfu­ric etc., depă­şindu-se angaja­mentele pe perioada respectivă cu peste 400 tone la carbid, cu 1.414 tone la sulfatul de alumi­niu, cu 40 tone la acidul sulfu­ric etc. Pe combinat, faţă de 5.080.000 lei cit era angajamen­tul, s-a realizat o producţie glo­bală suplimentară de peste 9 milioane lei. La producţia marfă vândută şi încasată angajamen­tul s-a depăşit cu peste 15,5 mi­lioane lei. La temperatură Înaltă, in fa­ţa cuptoarelor de carbid, maiş­trii Iosif Dicher, Emil Suciu, Aurel Nist­or, Szabó Andrei, Sánta Géza, Parkalab Ioan, Con­stantin Cernea, Victor Hirişcău, şeful de echipă Eugen Socaciu, muncitorii Mircea Moţoiu, E­­perjesi Francisc, Ioan Sîvu, Dézsi Ştefan şi alţi şi alţi mun­citori, accelerează continuu rit­mul în lupta cu focul şi greu­tăţile, hotărîţi să adauge succe­selor de pină acum altele tot mai însemnate. Pentru mine personal, rit şi pentru întreg colectivul nos­tru de muncă — ne spune ing. Vasile Crişan, şef adjunct de secţie la carbid — Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român constituie un eveniment istoric de o excepţională însem­nătate. Făcind bilanţul remar­cabilelor succese dobindite de poporul nostru în construcţia socialistă, forul suprem al parti­dului nostru va dezbate şi adop­ta programul înfloririi şi pro­păşirii patriei noastre în pe­rioada următoare. De aceea sin­tem­ hotărîţi să intimpi­năm Con­gresul cu izbinzi cit mai mari în activitatea noastră şi să ne concentrăm eforturile pentru înfăptuirea Directivelor Con­gresului al X-lea, în vederea ri­dicării patriei pe culmi tot mai înalte ale progresului şi civili­zaţiei. Raportează realizarea angaja­mentelor şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de geamuri, fabrică care, prin grija partidului şi a guvernului, in ultimii ani a cunoscut o mare dezvoltare şi cunoaşte şi în con­tinuare. — Ne-am angajat — ne spu­ne maistrul Teodor Libeg — ca pină la Congres să realizăm pes­te plan 3 milioane lei la pro­ducţia globală şi 3 milioane lei la producţia marfă vândută şi încasată. In numai 11 luni am depăşit angajamentele cu peste un milion lei la producţia glo­bală şi cu 783.000 lei la produc­ţia marfă vândută şi încasată, realizind totodată un beneficiu suplimentar în valoare de 2.141.000 lei. Datorită importan­telor fonduri de investiţii alo­cate de stat, în anul 1970 pro­ducţia noastră va creşte cu 46 la sută faţă de acest an, iar in viitorul cincinal se va dubla. La Fabrica de cărămizi şi ţi­gle ..Hercules“, la cooperativa de producţie meşteşugărească ..Tehnolemn“, la toate unităţile economice, in toate secţiile in­­tilnim in aceste zile premergă­toare Congresului al X-lea al P.C.R. o pasionată întrecere, peste tot oamenii muncii fiind hotărîţi să-şi aducă un aport tot mai mare la înflorirea pa­triei socialiste. In cinstea marelui eveniment, Tirnăveniul a îmbrăcat haină nouă, ţesută de mii şi mii de miini, din iarbă, flori şi arbori. Răspunzind chemării de înaltă ţinută patriotică lansată de Con­siliul popular al judeţului Ga­laţi, cetăţenii din Timăveni, de la mic la mare, s-au avântat in întrecere, schimbind înfăţişarea oraşului, dindu-i tinereţe, culoa­re şi ritm. Prin amenajarea şi întreţinerea parcurilor şi zone­lor verzi pe o suprafaţă de pes­te 20 hectare, prin repararea şi întreţinerea de străzi şi trotua­re pe 54.000 m­p, prin planta­rea a 6.000 de arbori şi arbuşti ornamentali, confecţionarea de balustrade înflorate, prin efec­tuarea altor lucrări de înfru­museţare a oraşului, cetăţenii din Timăveni au depăşit anga­jamentul luat iniţial, cu două milioane lei. Şi nu se opresc aici. Ei vor continua şi in viitor activitatea, hotărîţi fiind să rea­lizeze în acest an lucrări in va­loare de cel puţin 7 milioane lei, faţă de 3,5 milioane cit era angajamentul iniţial. T * s­s­a ÎNTRE DOUĂ * ** ’’I ‘ ,* « Priviţi fotografiile de mai sus. Imaginile nu sunt prea clare, sunt însă deosebit de convingătoare. Fotografiile ne-au fost expediate de un amator, de Leon Tompea din Tg.-Mureş, strada 6 Martie nr. 80. Imaginile sint luate din acelaşi unghi şi din acelaşi loc, dar in perioade diferite: una in preajma Congresului al IX-lea şi alta acum, în preajma Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Este o perioadă relativ scurtă, dar deosebit de bogată in realizări. înfăptuind Directivele Congresului al IX-lea, oamenii muncii din ţara noastră au înregistrat an de an noi şi noi izbinzi în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al poporului. Fotografia din stingă înfăţişează cartierul Tudor Vladimirescu din Tg.-Mureş înainte de Congresul al IX-lea, iar cea din dreapta e imaginea de azi. Terenul viran de odinioară, presărat cu căsuţe mici, a fost transformat intr-un cartier modern, intr-un adevărat orăşel cu zeci de blocuri, ce se înalţă mindre spre soare. De altfel, pri in care parte a ţării am merge, în aceste zile in faţa privirilor noastre apare la bioul măreţ, luminos al României noi, socialiste. In ultimii ani harta patriei s-a îmbogăţit cu noi combinate şi fabrici, centrale electrice, mine, noi cartiere, şcoli etc., rod al politicii înţelepte a partidului nostru, al muncii pline de avînt a întregului popor. 1 . Succesele dobindite in dezvoltarea economiei, în creşterea venitului naţional au dat posibilitate statului să înfăptuiască un amplu program de măsuri destinate ridicării continue a nivelului de viaţă al poporului. Printre acestea, continua îmbunătăţire a condiţiilor de locuit ocupă un loc important. In municipiul Tg. Mureş, în actualul cincinal s-a construit şi este în curs de construcţie o suprafaţă locuibilă suficientă pentru populaţia unui oraş de mărimea Cîmpiei Turzii sau de trei ori a oraşului Azuga. _ _ . . ..... Astăzi, poate, alţi şi alţi fotografi amatori imortalizează pe peliculă unele cartiere sau unele locuri încă virane. Peste ciţiva ani, la încheierea cincinalului viitor, din nou vor pune faţă în faţă imaginile vechi şi noi, demonstrînd prin aceasta paşii făcuţi de poporul nostru pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei, înain­tăm pe o cale sigură, avînd un cîrmaci înţelept şi încercat: Partidul Comunist Român. Declaraţiile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani (Urmare din pag. 1) uite ale Americii. Sper, de aseme­nea, că veţi continua să întăriţi prietenia cu America. Dacă aveţi sugestii cu privire la căile pe care noi am putea contribui la întări­rea prieteniei cu România vă ru­găm să ne spuneţi. Noi suntem­ gata să facem totul pentru acest ţel. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: In ce priveşte influenţarea po­liticii S.U.A. în Vietnam, după pă­rerea mea, sarcina revine poporu­lui american, deci şi dumneavoas­tră, noi vă urăm să obţineţi re­zultate cit mai bune, să reuşiţi să convingeţi conducerea S.U.A. să înceteze cit mai grabnic războiul din Vietnam. Desigur, apreciem că şi opinia publică internaţionala are un rol important in acest sens. In ce ne priveşte, vom expune, ca şi in trecut, poziţia noastră, punctul nostru de vedere, asupra căilor pentru soluţionarea războiu­lui din Vietnam, ca şi a altor con­flicte de pe glob. In legătură cu dezvoltarea rela­ţiilor dintre ţările noastre ţin să arăt că România a nutrit şi nu­treşte sentimente de prietenie faţă de poporul american d­intre popoa­rele noastre nu au existat nicio­dată litigii şi sperăm să nu exis­te nici de acum înainte. Apreciem că sunt condiţii bune pentru dez­voltarea şi mai largă a relaţiilor de colaborare intre România şi S.U.A. Vă mulţumim pentru activitatea pe care o desfăşuraţi şi o veţi des­făşura pentru a face ca Români să fie cit mai bine cunoscută în rindurile poporului american. Ceea ce dorim, este să spuneţi nu­mai adevărul despre România, să o prezentaţi aşa cum este în rea­litate. In scurta dumneavoastră, vizită, ati putut vedea ceea ce s-a reali­zat in ultimii ani in România pe drumul construcţiei socialiste , în dezvoltarea industriei, culturii, ştiinţei, învăţămintului, a nivelu­lui de viaţă al poporului. Tot ceea ce Înfăptuieşte poporul român in construcţia socialistă este destinat să asigure creşterea bunăstării tu­turor celor ce muncesc, şi in a­­celaşi timp, să servească dezvoltă­rii prieteniei şi colaborării cu toa­te popoarele lumii. Spuneţi despre poporul român că­­doreşte să-şi făurească o viaţă fericită, să tră­iască liber, să meargă pe calea socialismului , pe care şi-a ales-o şi pe care o consideră calea menită să-i asigure prosperitatea, progresul — să convieţuiască în pace şi prietenie cu toate popoa­rele. Făcind aceasta veţi contribui la dezvoltarea prieteniei între po­poarele noastre, la cauza păcii in lume. Prof. Jerome Davis: Vom fi foarte fericiţi, domnule preşedinte să facem totul pentru promovarea colaborării între Sta­tele Unite ale Americii şi România. Grupul meu m-a însărcinat să vă adresez mai multe întrebări, iată una dintre acestea: Care este cea mai mare, cea mai importantă problemă socială care preocupă România in momentul de faţă? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Un răspuns scurt este greu de dat, dar aş dori să arăt că proble­ma principală, obiectivul principal care stă astăzi în faţa poporului român este cel al dezvoltării rapi­de a forţelor de producţie, al dez­voltării industriei, agriculturii, şti­inţei, crearea condiţiilor materiale şi culturale pentru un nivel de viaţă ridicat. In acest sens s-a des­făşurat activitatea de pină acum a partidului nostru şi a guvernului, aceasta va fi şi problema care va sta in centrul dezbaterilor Con­gresului al X-lea al Partidului Comunist, care se va deschide la 6 august. Congresul îşi propune să traseze programul dezvoltării României pînă în 1980, in aşa fel, incit, pe baza dezvoltării susţinute a forţelor de producţie, să ne pu­tem apropia din punct de vedere economic şi cultural de ţările a­­vansate ale lumii. Prof. Jerome Davis: Care consideraţi că este cea mai mare piedică în calea realiză­rii păcii în lumea de astăzi? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După părerea mea, principala piedică in calea instaurării păcii este politica ţărilor care nu do­resc, sau nu acceptă încă, să recu­noască dreptul la independenţă şi dezvoltare liberă a altor popoare, care duc, intr-o formă sau alta, o politică de dominaţie asupra altor state. Pentru a se ajunge la in­staurarea unei păci trainice este necesar să se pună capăt pentru totdeauna politicii de dominaţie asupra altor naţiuni, sub orice for­mă s-ar exercita aceasta: să se a­­sigure respectarea deplină a egali­tăţii în drepturi, a suveranităţii, a independenţei naţionale, să se instaureze relaţii de colaborare in­tre popoare, in toate domeniile de activitate. Prof. Jerome Davis: înţeleg că Statele Unite ar tre­bui să dezvolte comerţul cu Ro­mânia, cu China, cu toate ţările lumii; prin aceasta ar ajuta la pro­movarea păcii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Desigur, aceasta presupune ca Statele Unite — ca orice stat, a 1­­­1 lunii — să ducă­ o politică de ega­litate in drepturi cu toate naţiu­­­nile,­ să meargă pe linia comerţ­u­­­lui şi colaborării tehnico-ştiinţifi­­ce cu toate ţările, inclusiv cu Chi­na, cu România. Noi apreciem că politica de colaborare, de dezvol­tare a legăturilor economice, teh­­nico-ştiinţifice este singura politi­că raţională care poate servi păcii şi securităţii internaţionale. Prof. Jerome Davis: Cred că răspunsul dumneavoas­tră a fost foarte util. Aş dori să vă pun o altă întrebare, la care de altfel aţi răspuns în parte. Este oare posibil ca socialismul şi capi­talismul să coexiste în mod paşnic in lumea viitorului? Dacă răspun­sul este da, ce concesii sau acomo­dări reciproce trebuie să facă fie­care dintre cele două sisteme pen­tru a putea trăi în pace şi cola­borare? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Problema este ceva mai comple­xă. Desigur, noi suntem­ partizanii coexistenţei paşnice între ţări cu orinduiri sociale diferite şi apre­ciem că, atîta timp cit în lume vor exista state cu regimuri deosebi­te, este necesar ca între ele să se stabilească relaţii de colaborare şi cooperare în toate domeniile de activitate, ca problemele litigioa­se care apar să fie rezolvate pe ca­lea tratativelor şi înţelegerii, re­­nunţîndu-se la folosirea forţei. In ce priveşte coexistenţa intre socialism şi capitalism, aceasta es­te o altă problemă. Partidul Comu­nist Român, noi, comuniştii ro­mâni, pornim de la concepţia că orînduirile sociale nu sunt veşnice. Istoria —­ şi dumneavoastră ca profesor cunoaşteţi bine aceasta — a demonstrat că, mai devreme sau mai tîrziu, orice societate trebuie să dispară şi să facă loc alteia, su­perioară din punct de vedere al organizării sociale. Noi avem con­vingerea că pină la urmă capita­lismul trebuie să facă loc socialis­mului in întreaga lume. Aceasta este o legitate care nu poate fi în­lăturată, dar problema trebuie re­zolvată de forţele sociale proprii, de poporul din fiecare ţară. Apreciem că viitorul este al so­cialismului, al comunismului, al societăţii care nu va mai fi îm­părţită nu bogaţi şi săraci, realiza­rea acestui ideal al omenirii de­pinde de fiecare popor, de forţele progresiste din fiecare ţară. Noi, fiind comunişti, dorim, desigur, ca acest ideal să se realizeze cit mai repede, dar în America el depinde de dumneavoastră, de poporul a­­merican. Prof. Jerome Davis: Vă suntem­ foarte recunoscători, domnule preşedinte, pentru expu­nerea inspirată şi, în acelaşi timp, plină de informaţii, pe care ne-aţi făcut-o. Dacă înţelegem poziţia dumneavoastră, consideraţi că so­cialismul şi comunismul vor în­locui în ultimă instanţă capitalis­mul în lumea Întreagă, dar că, în­tre timp, trebuie să trăim în pace şi înţelegere. Vă mulţumim foarte mult pen­tru "contribuţia pe care o aduceţi la înţelegere, la pace. .."vf Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Intr-adevăr, noi apreciem că pi­nă la victoria socialismului in în­treaga lume, oamenii trebuie să lucreze şi să trăiască în pace, dar şi după victoria comunismului tot in pace trebuie să trăiască, tot îm­preună trebuie să colaboreze. Sin­tem­ partizanii colaborării paşnice intre popoare şi dorim sincer să lărgim relaţiile cu poporul ameri­can, cu Statele Unite ale Americii. Aş dori să vă rog să transmiteţi din partea mea, a poporului ro­mân, cele mai bune urări de pros­peritate corpului didactic din Sta­tele Unite, întregului popor ameri­can. Vă urez, dumneavoastră, mul­tă sănătate și fericire ! ­ Balanţa faragera (Urmare din pag. 1) schimbat. Totul se adună cu gri­jă şi in cea mai mare parte se de­pozitează în finare. Fără rezerve, preşedintele Ilarie Moraru susţinea că pînă în prezent deşi clasa a Il-a nu s-a încheiat, unitatea are mai multe furaje depozitate (din care peste 50 la sută în finare) decit a avut anul trecut în luna noiem­brie. Pentru a se evita orice risipă totul se cântăreşte, cooperatorii Vasile Morar şi Petri Axente sunt împuterniciţi de adunarea genera­lă cu ţinerea evidenţei a tot ceea ce se depozitează atit la Viişoara cit şi în brigada din satul Dobald. Cu toate că practica a demon­strat că producţia de furaje numai atunci este la adăpost cînd se a­­flă în sire sau finare, to­tuşi au fost cazuri cînd la C.A.P. Albeşti, Vînâtori şi in alte părţi, trifoiul din coasa I a fost dus de pe cimp in urma celui rezultat din coasa a Il-a. Şi in prezent la C.A.P. Ţigmandru, Zagâr, Agrişteu, Găeşti, etc., se află un mare număr de căpiţe de trifoliene sau fineţe naturale pe cimp netransportate. Pare surprinzător că unii con­ducători de unităţi după ce au de­pus eforturi serioase pentru strîn­­gerea la timp a furajelor, le a­­şează cu grijă în sire, apoi nu se mai interesează cum sunt folosite ele in hrana animalelor. Astfel de lucruri se petrec la C.A.P. din Măgherani şi Ghindari, unde în­grijitorii sunt lăsaţi să facă ce vor, folosind cantităţi exagerate de nu­treţuri gata uscate în hrana, mai ales, a cailor. Raidul-anchetă a scos în evi­denţă că faţă de perioada în care ne aflăm recoltarea trifolienelor este întirziată. De asemenea, încă se desfăşoară lent insăminţările in cultură dublă a plantelor furajere. Din raidul-anchetă nu am omis nici părerea specialiştilor de la Di­recţia agricolă judeţeană. Dr. Şte­fan Oltean, director adjunct, sus­ţinea că grijă deosebită trebuie a­­cordată mai ales rezervării unor suprafeţe cit mai mari cu trifoliene de sămînţă. Acest lucru este foarte necesar, deoarece anul acesta din lipsă de sămînţă nu s-a realizat suprafaţa planificată a fi insămin­­tată cu trifoi. Din această cauză pentru la anul suprafaţa de tri­foi faţă de acest an va trebui ex­tinsă cu 7.000—8.000 ha. Mai multă atenţie ar trebui acordată şi balo­­turii furajelor. Prin această acţiu­ne se păstrează prin conservare mai mult cu 20 la sută din valoa­rea furajelor decât atunci când ele nu se balotează. Timpul când pre­sele nu sunt folosite la strînsul pa­ielor ele ar putea lucra, cu succes, la balotatul furajelor din căpiţe chiar staţionar. Din controalele de pe teren reiese că în C.A.P. tre­buie manifestată mai multă grijă faţă de folosirea orzului deja treie­rat, în hrana animalelor şi care trebuie furajate neapărat în ames­tec cu alte produse. De asemenea, atenţie deosebită trebuie acordată adunatului paielor şi depozitării a­­cestora, care la nevoie constituie o sursă de furaje pentru perioada de stabulaţie. Greu, foarte greu se înaintează în C.A.P. cu construcţia de finare. Concluzia este că întrucit ba­lanţa furajeră se echilibrează de pe acum, se impune ca paralel cu alte lucrări agricole, tot urgente, recoltarea şi depozitarea fin­uri­lor naturale și trifolienelor să se facă cit mai operativ. STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next