Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-18 / nr. 247
*s ! *sIsIK ›s *› s Is II I *V II I Is VIsIsIsIsIsIs ›sIsIsIsIsIsIsIs După cum ne-au povestit localnicii, la originea acestei denumiri a unei vile sighișorene stătea cîndva o idilă legată de localitatea italiană cu același nume. In orice caz, VILLAFRANCA DI VERONA e un fermecător orășel, înconjurat de ziduri medievale, aflat la numai 15 km de celebra Verona a palatului della Gran Guardia, a mormîntului Julietei şi a reşedinţei Capuleţilor. In orice caz, „Villafranca“ din Sighişoara este un local de prestigiu. Situat la 1 km 200 m distanţă de la centrul oraşului, la altitudinea de 400 m faţă de oraş şi la 800 m de la nivelul mării, la marginea unei păduri, acest restaurant, transformat şi amenajat din anul 1967 în stil rustic, gen cabană, oferă vizitatorilor momente plăcute de recreaţie şi distracţie, înainte de toate se impresionează captivanta panoramă a oraşului Sighişoara ce se deschide de pe terasă. Capacitatea de servire este de 72 consumatori în interior şi de 320 în exterior, unde stau la dispoziţia oaspeţilor o terasă cu umbrele cochete, 7 aşazise „ciuperci“ sau „mini-terase“, urmând ca la primăvară să se mai ridice un pavilion de sticlă şi metal. Interiorul este aranjat cu mult gust. „Decorurile“ sălii îl constituie barul cu perete din piatră cioplită, mobilierul din stejar, confecţionat în stilul secolului al XVII-lea, pe baza unui studiu efectuat la muzeul din localitate, lampioanele romantice, veveriţa, fazanul şi alţi reprezentanţi împăiaţi ai faunei carpatine care apar în toate colţurile, precum şi ornamentele de fierărie ca „Vînătorul de căprioare, cu săgeata“ şi altele. Şi ca o „carte de vizită“ incontestabilă mai putem consemna marea afluenţă de vizitatori (în sezonul 1 mai — 15 septembrie, de pildă, s-au desfăcut produse în valoare de 480.000 de lei, numărul vizitatorilor cifrîndu-se la circa 50.000). ... Şi să ni se permită şi o remarcă critică : am văzut în cele mai diferite locuri panouri şi alte mijloace de popularizare a localului, ceea ce e un fapt foarte lăudabil. Dar ne-a supărat lipsa de consecvenţă în ce priveşte denumirea lui (uneori figurează „Vilafranca“, alteori „Villa Franca“). Dacă intr-adevăr numele localului se trage de la oraşul amintit din Italia de nord, se cuvine ca să se scrie peste tot, Intr-un singur fel: „Villafranca“. STEFAN IZSÁK (Fotografii: C. SZÁSZ). 'S s IN IS *s IN Is *N Ms * Is *s IN IS \s *s IsIs * N Is IN Is Is \s I:+k pagina 2 steaua roșie ULTIMELE ZILE DIN EPOCA OPTIMA La transportul sfeclei de zahăr (Urmare din pag. 1) a rămas satul fără de oameni? Sau simţind că sunt prea mult ajutaţi de organele de partid şi de stat, uită că banii primiţi pentru producţia valorificată constituie un venit însemnat pentru C.A.P., pentru cooperatorii care muncesc. Paguba înregistrată de cooperativele arătate mai sus, ca şi de toate celelalte care procedează aşa este mult mai mare decit valoarea transportului. Calculele arată că sfecla de zahăr recoltată şi netransportată la un vagon lăsat neacoperit, zilnic produce pierderi de circa 100 kg de sfeclă şi 15 kg din conţinutul de zahăr, iar la cea acoperită la un vagon se pierd zilnic 85 kg de sfeclă şi 14 kg din conţinutul de zahăr. Aceasta înseamnă că într-o săptămînă la un vagon de sfeclă netransportată se înregistrează pierderi de peste 700 kg de sfeclă şi circa 100 kg din cont Jj ţinutul de zahăr. Pierderea este ■ evidentă, puţind fi calculată de orice producător de sfeclă. Intrucît după sfecla de zahăr urmează a se mai însămînţa pe unele suprafeţe grîu, este necesar ca peste tot să fie de urgenţă antrenate toate forţele pentru a deservi autocamioanele, pentru ca sfecla să fie operativ transportată de pe cîmp la bazele de recepţie sau la cele două fabrici de zahăr. In felul acesta nu numai că se evită pierderile, dar se folosesc raţional şi autocamioanele puse la dispoziţia cooperativelor agricole în acest scop. (Urmare din pag- 1) au rămas să se însăminţeze în 3 zile incă 100 de hectare. Acest lucru nu este de loc uşor, dacă avem în vedere că eliberarea terenului se face foarte încet. Nici măcar suprafeţele ocupate cu trifoi, care în alte unităţi sunt de mult însămînţate, nu sunt în întregime eliberate. Din cauza dispersării forţelor şi a slabei participări la muncă a membrilor cooperatori, se eliberează zilnic suprafeţe mici. In plus, ele sunt răspîndite, astfel că şi tractoarele sunt nevoite să se deplaseze de mai multe ori pe zi de la o brigadă la alta şi dintr-un capăt de hotar în altul, ceea ce face să se piardă timp preţios. După cum se vede, situaţia nu este de loc mulţumitoare. Ne-am fi aşteptat să vedem măcar dorinţa de a o îndrepta, să vedem măsuri mai concrete pentru impulsionarea lucrărilor. Deşi timpul este foarte înaintat, n-am întîlnit măsuri deosebite. Tovarăşul vicepreşedinte Iacob Ogrean, nu face altceva decit să se plîngă că ,nu vin cooperatorii la muncă, dar tot el îi şi scuză găsind pentru aceasta tot felul de motive. La consiliul popular comunal, tovarăşii trimişi de la judeţ să sprijine organizarea muncii din campanie şi mobilizarea cooperatorilor la muncă, discutau şi îşi împărtăşeau nemulţumirea. Acest lucru nu este însă suficient. De mult era timpul să se întreprindă şi ceva concret. Culturile barează drumul maşinilor de semănat Micro-foilefon S-a pierdut Mare ţi-e grădina, doamne ! Cea mai concludentă dovadă am avut-o zilele trecute. Un om în toată firea, şi pe deasupra unul cu multă ştiinţă de carte, s-a pierdut, aşa, tam-nesam. Nimeni nu ştie unde şi cum a fost posibil. îngrijorarea a cuprins tot satul. II caută peste tot pentru că nu e oricine, acolo un tercheaberchea, de care să se spună... „pagubă-n ciuperci“. E inginerul Petru Aldea de la cooperativa agricolă din Iclănzel. Cu lipsa lui paguba nu se face în ciuperci, ci un inginer la grîu. Păi, închipuiţi-vă şi dumneavoastră, ce garanţie de pîine pot avea oamenii pentru la anul, dacă din 670 de hectare cu grîu s-au însămînţat pînă în 16 octombrie doar 450 ha. Dacă el ar fi fost prezent, cu sfaturile şi cu ştiinţa lui, alta ar fi fost acum situaţia. Zvonuri de tot felul se încrucişează zilnic prin sat. Unele încurajatoare, altele dimpotrivă. Şi ca să ne aflăm şi noi în treabă, am zvonit că inginerul a fost răpit din pat. De cine credeţi? De Fantomas ! Cum nu toată lumea crede ca mine în ficţiunile cu acest monstru, s-au găsit destui să mă combată, ba chiar să mă constrîngă să retractez totul şi încă în scris la gazetă. Aş face şi acest lucru, dar pe ce bază ? „Cineva“ l-a auzit pe inginer vorbind cu „altcineva“ de o nuntă pe la Alba Iulia, a cărei dată ar corespunde cu dispariţia. Unii spun că a avut, tot cam pe atunci, o convorbire telefonică cu Bucureştiul în timpul căreia a fost auzit promiţînd că va fi şi el prezent. Unde şi la ce însă, nimeni nu ştie. Să fie la Bucu- reşti, să fie la Alba Iulia ? Oricum, după mine, dacă n-ar fi mîna lui Fantomas la mijloc, din 3 octombrie putea să se întoarcă şi de la capătul lumii. Pe jos. Şi totuşi mă, întorc şi, zic , — Soţia lui de ce nu este impacientată ? Oricare ar fi cauza, oricare ar fi motivele, cei care ştiu şi au putere, sunt rugaţi să-l expedieze pe adresa cunoscută, că suntem în plină campanie şi locul lui e în mijlocul cooperatorilor. M.Aldeanu Fotocritica de campanie Cooperativa agricolă de producţie din Iernut dispune de mari suprafeţe cu porumb, dar recoltarea şi punerea recoltei la adăpost se desfăşoară lent. Pentru a justifica acest lucru se invocă lipsa braţelor de muncă. Cînd este însă vorba de cositul miriştii de trifoi, unde cosaşilor li se acordă 30 la sută din recolta de fîn, se găsesc după cum se vede în fotografia de mai sus, destui oameni. Nu era oare mai bine să se mecanizeze cositul miriştii de trifoi, iar oamenii să fie folosiţi la lucrări unde forţa manuală nu poate fi înlocuită ? % * Nevinovatul s-a făcut singur vinovat ! (Urmare din pag. 1) De acest act avea nevoie chiar Ivan Odjacov. După părăsirea locului accidentului, fără nici o mustrare de conștiință, Ivan Odjacov, in garajul său propriu, a încercat singur să-și repare autovehiculul. I-a pus un far nou, l-a vopsit, dar urmele tot se cunoşteau. Ca atare, i-a fost frică să iasă cu el pe stradă. A apelat la un om de meserie. Acesta, cînd s-a prezentat să-i facă reparaţia, l-a întrebat: — In ce împrejurări v-aţi lovit Volga ? — In piaţă, de căruţa unui ţăran. El a fost de vină. — Cereţi mai întîi o dovadă de la miliţie pe baza căreia aş putea să vă repar maşina- Altfel mi-e frică, încălcăm legea şi n-o să fie bine nici pentru mine şi nici pentru dumneavoastră. Fără dovadă n-o repar... In ziua cînd Ivan Odiacov aştepta nerăbdător primirea dovezii cu care să-şi poată repara Volga (să șteargă urmele accidentului în care se angajase cu o lună în urmă), ne-am prezentat la el acasă. — De ce ați părăsit locul accidentului ? l-am întrebat. — Nu sunt eu omul pe care-1 căutați — a răspuns I. O, fîstîcindu-se. — Avem probe concludente. Recunoașteți că e mai bine pentru dv. Accidentul s-a produs nu din vina dv., ci a lui Lakasi Endre, care circula pe partea stingă, fără lumini, în zig-zag-uri şi in stare de ebrietate. Dumneavoastră sînteţi de vină pentru că aţi părăsit, contrar regulilor de circulaţie, locul unde s-a produs accidentul şi în care aţi fost angajat. — Nu cunosc nimic din ceea ce-mi spuneţi. Nu sunt eu vinovatul— Unde vă este maşina ? — In garaj. — Hai să confruntăm probele de care dispunem cu „urmele“ de pe autovehiculul dv. In garaj am găsit aruncate într-un colţ alte cioburi de sticlă, cioburi din acelaşi far care s-a spart în momentul accidentului. Pus în faţa mai multor probe, Ivan Odjacov şi-a recunoscut fapta. Regulamentul de circulaţie (art. 45), prevede că conducătorii auto sunt obligaţi „să oprească imediat cînd sunt angajaţi într-un accident şi să dea concursul ori de cite ori trec pe lingă locul unui accident, în scopul acordării primului ajutor şi transportări persoanelor accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară; să nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident pînă la sosirea organelor miliţiei şi să asigure păstrarea urmelor la locul accidentului“. Ivan Odjacov a încălcat aceste prevederi. Dacă nu fugea de la locul accidentului în care a fost angajat, ar fi fost absolvit de orice răspundere, deoarece vinovat a fost Lakasi Endre. Părăsind locul accidentului, I. Odjacov va fi deferit justiției. Pentru fapta săvîrşită de el, legea prevede pedeapsă cu închisoare de la o lună la un an. Din acest caz, conducătorii de autovehicule, pietonii pot trage o serie de concluzii. Ele se desprind din contextul acestui reportaj. Alte comentarii nu mai facem. Cetăţenilor care au contribuit la descoperirea infracţiunii săvîrşite de Ivan Odjacov, le aducem mulţumiri. Exemplul lor este o dovadă de comportare civică şi conştientă, umană, de respect faţă de lege. 1 Note Dacă nu vrea şoferul ! Ce ţi-e şi cu taximetrele astea. Cînd ai nevoie mai mare, să dai cu tunul şi nu găseşti măcar unul. Să nu mai vorbim de zilele cînd plouă. Noaptea... nici atît. Dacă din întîmplare găseşti vreunul, ţi se oferă o altă „supriză“, bineînţeles, neplăcută. O asemenea surpriză i s-a oferit şi lui Ioan Cordoş din Tg.-Mureş, cartierul Ady Fndre, bloc 24 apart 42. La gara mare s-a urcat în taximetrul cu nr. 1 MS— 938. De acolo s-a deplasat la blocurile din dreptul restaurantului Litoral, pentru a-şi lua soţia şi apoi să meargă în centrul oraşului. La blocuri a fost nevoie ca şoferul să aştepte citeva minute. Netam-nesam şoferul plictisit poate, a cerut să i se plătească imediat costul transportului şi pasagerul să coboare iute, că de nu... Ioan Cordoş şi-a scos ceasul din buzunar, l-a privit şi apoi l-a rugat pe şofer să mai aştepte trei minute. Acesta n-a vrut... şi pace. S-a repezit şi i-a luat ceasul din mină, zicîndu-i : plăteşti, îţi dau ceasul, dă-te jos că plec. Pasagerul l-a invitat pe şofer la întreprinderea comunală pentru a reclama conducerii comportarea acestuia. Bineînţeles, n-a vrut. Ba mai mult, s-a adresat lui I. Cordoş cu cuvinte injurioase. Văzînd că n-are cu cine discuta, I. Cordoş a plătit costul transportului, şi-a luat ceasul şi a plecat. Urmează acum ca şi conducerea întreprinderii comunale să „plătească“ şoferului pentru faptele sale. ION PETRESCU FLORI din sere şi de la particulari Cooperativa „Igiena“ din Tirgu- Mureş a preluat în administrare secţia de flori naturale şi artificiale care funcţionează pe lingă Consiliul popular municipal. Intre măsurile importante înscrise pentru deservirea cit mai operativă cu flori alese a populaţiei, cooperativa şi-a propus ca aprovizionarea atît a pieţii cît şi a unităţilor de specialitate să se facă atît din sere, cit şi de la producători particulari. __________ | 1 | Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Ulise şi... coincidenţele", comedie de M. Şeptilici şi Gh. Dumbrăveanu.* STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, „Luna dezmoşteniţilor“, piesă de Eugene O’Neill. Televiziune 15,00 — Fotbal: Dinamo Bucureşti —• Universitatea Craiova — transmisiune de la stadionul Dinamo din Capitală; 17,00 — Film serial: „Belle şi Sébastien“; 18,00 — Buletin de ştiri; 18,05 I. Ppodcoing»!«», Tîr^u-I^uveş STR. BOLYAI NR. 36, angajează imediat • SUDORI CALIFICAŢI pentru a obţine autorizaţie specială pentru sudarea şi construirea, montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat. Informaţii suplimentare se pot primi la centrala întreprinderii, serviciul personal. Telefon 5941. i RELAŢIA I vinzător - cumpărător i i i i i i i i i 1 I PE PRIMUL PLAN - CERINŢELE CUMPĂRĂTORILOR Nu este cetăţean care măcar o dată pe zi să inntre într-o unitate comercială pentru a, cumpăra o pîine, un pachet de ţigări, unt, o pereche de ciorapi etc., etc. Magazinele din oraşul Tîrgu-Mureş sunt vizitate zilnic de circa 100.000 de oameni. Fiecăruia dintre noi, cînd intrăm într-o unitate comercială ne place să fim servit prompt, civilizat. Cumpărătorul își alege marfa pe care o dorește. Pentru banii săi, cumpără ce-i place, încearcă un obiect, două, cel de-al treilea îi vine bine, plăteşte şi pleacă. Cumpărătorul are ultimul cuvint. Ii place, cumpără. Nu-i place, nu cumpără. Este şi normal. Fiecare cu gustul şi pretenţiile sale. Iţi este mai mare dragul atunci cînd păşeşti pragul unui magazin şi eşti întîmpinat de vînzători cu un cald „bună ziua“, cînd doi-trei dintre aceştia ţi se adresează cu cunoscutele cuvinte: ce doriţi? Mulţi, chiar foarte mulţi dintre lucrătorii din comerţ au o comportare civilizată faţă de cumpărători. Exemple elocvente şi demne de urmat le constituie lucrătorii de la magazinele nr. 4, 24, 32, 137, 152, 155, 200, 224, gestionarii Marin Costache, Eugen Biro, Dumitru Tolocan, Pécsi Pavel, Lukács Viorica, Koncz Karol, Depnor Ana etc., de la O.C.L. produse industriale, Szabó Iuliu de la magazinul C.L.F. Aleea Carpaţi şi mulţi alţii. Unităţi cu deservire exemplară, vînzători conştiincioşi, pricepuţi, se găsesc în toate localităţile din judeţul nostru. Am stat de vorbă cu mai mulţi cumpărători. Cu toţii s-au declarat mulţumiţi de felul cum sunt serviţi, de tonul cu care vorbesc lucrătorii din unităţile menţionate. Intre cumpărători şi lucrătorii acestor magazine există, dacă se poate spune aşa, o strînsă legătură. — Articolele de galanterie pentru soţul meu nu le cumpăr decit de la magazinul „Adam“, ne spune Tania Mureşan. Ştiţi, este de-a dreptul plăcut să intri în această unitate. De fiecare dată o fac cu plăcere. Şirul exemplelor este mult mai mare. CUVlNTUL VINZATORULUI Szabó László, magazinul de confecţii pentru dame nr. 231: — Cu majoritatea clienţilor ne înţelegem de minune. La cerere, le oferim mărfurile pe care le doresc. Intr-un cuvint, există un raport de reciprocitate. Satisfacem cerinţele clienţilor, iar ei sunt mulţumiţi. Sunt unii însă care atunci cînd îi întrebăm ce doresc ne răspund, nu e voie să mă uit? Uite domnule! De abia am intrat în magazin şi mă întreabă ce vreau. Vedeţi, aşa înţelegem noi, să existe solicitudine din partea noastră. Kerestesi Iudita, gestionara magazinului „Femina": — In general ne înţelegem bine cu clienţii. Sînt însă şi excepţii. Nu de puţine ori vin nervoşi în magazin şi chiar atunci cînd este aglomeraţie şi nu-i putem servi imedat, ne ameninţă spunînd: „Vă arăt eu vouă“. Ba mai mult, ni se aduc injurii şi suntem admonestaţi. In magazinul nostru lucrează numai femei. Trebuie să arăt faptul că, unii clienţi, în special bărbaţi, ni se adresează şi vorbesc urît cu noi. Nu ne convine acest ton. Sunt unităţi, de regulă cele de alimentaţie publică, în care trebuie să aştepţi zeci de minute pentru ca să fi servit. (Cofetăria Rîndunica, braseria Universităţii etc.) Este de la sine înţeles că asemenea situaţii clienţii sunt nemulţumiţi şi se adresea ospătarilor cu un ton mai ridicat sau pleacă. Relaţia vînzător-cumpărător trebuie să cunoască o continuă îmbunătăţire. Pentru realizarea acesteia este neapărat nevoie de mai multă solicitudine din partea lucrătorilor din comerţ şi o comportare civilizată, corespunzătoare a clienţilor. T. TANASESCU II 111 AGENDA SÎMBATA, 18 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: La nord prin nord,vest (la orele 10, 15, 18, 21). Progresul: Contesa Casei. (ambele serii). Select: Unchiul meu. Tineretului: Rio Bravo 11,15,17,30, 20. Muncitoresc: Tarzan, omul junglei. Flacăra: Copiii mării. SIGHIŞOARA — Lumina: Soarele vagabonzilor. LUDUŞ — Flacăra: Tinereţe fără bătrîneţe. SĂRMAŞU — Popular: Alexandru cel fericit. REGHIN — Patria : Apele primăverii. Victoria: In umbra coltului. TIRNAVENI — Melodia: Angelica şi sultanul. SOVATA — Doina: Un glonte pentru general. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Heroina. FÎNTlNELE — Patria: In umbra coltului. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Un om pentru eternitate. — Desene animate. 18,15 — O nouă întâlnire cu tinerii. Bună seara, fete! Bună seara, băieţi ! 19,20 — La volan — emisiune pentru automobilişti; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: „Răzbunătorii... Strănutul fatal“; 20,50 — Teleenciclopedia; 21,50 — Monografii contemporane. Cunoaşteţi oraşul? 22,10 — La margine de Bucureşti. Popas muzical la hanul „Prahova"; 22,40 — Telejurnalul de noapte; 22,55 — Cîn- la formaţia de muzică uşoară „Savoy“; 23,15 — închiderea emisiunii programului I. Loto Le tragerea Loto din 17 octombrie a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I: 52, 78, 90, 41, 33, 89, 68, 5, 63, 22, 62, 60 Fond de premii: 540.896 lei. Extragerea a II-a: 78, 26, 75, 34 Fond de premii: 282.891 lei. întreprinderea de construcţii industriale şi montaje BRAŞOV, STR. CARPAŢILOR NR. 9, angajeazî imediat: —4 electricieni bobinatori (b) categ. IV-Vili, cu salarizarea pe reţea acord, condiţii de cazare optime in cămine şi masa la cantină proprie, contra cost. Informaţii suplimentare se primesc la telefon 23582. fix de metde de CORNURI PRODUSE PATISERIE, produse de secfi/Ie d/n S/GH/SOARA, TÎRNÂVEMI și &EGM//V or Tddaăftaec 'ft' I