Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-10 / nr. 240

Anul XXI. Nr. 240 (3.595) Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Promovarea consecventă A PROGRESULUI TEHNIC - cerinţă a economiei moderne ANDREI KISS secretar al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al P.C.R. Pentru aplicarea în practică a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, organele şi or­ganizaţiile de partid, comitetele de direcţie sunt chemate să acorde o deosebită importanţă promovării progresului tehnic şi cercetării ştiinţifice, aplicării în practică a celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Avînd in vedere acest lucru, co­mitetul municipal de partid a pus la ordinea de zi şi a dezbătut in cadrul unei recente şedinţe plena­re felul în care organizaţiile noas­tre de partid, comitetele de direc­ţie se preocupă cu aceste probleme foarte importante ale vieţii noastre social-economice. Raportul prezentat în faţa ple­narei, discuţiile purtate au remar­cat că organizaţiile de partid, comi­tetele de direcţie, în cadrul activi­tăţilor lor multilaterale pentru tra­ducerea în viaţă a hotărârilor par­tidului au acordat şi acordă o aten­ţie tot mai mare promovării pro­gresului tehnic şi cercetării ştiinţi­fice. In acelaşi timp, plenara a scos in evidenţă şi lipsurile ce mai e­­xistă în aceste domenii. Desigur că promovarea progre­sului tehnic, introducerea noului nu se poate face la întîmplare. Se cere o'" muncă sistematică, organi­zată, care să se desfăşoare pe baza unui plan cu teme minuţios stabi­lite în raport cu nivelul atins de ştiinţa şi tehnica modernă, cit şi cu condiţiile, posibilităţile şi nece­sităţile existente în economie, în întreprinderile noastre. De aici se desprinde importanţa planurilor teh­nice ce se întocmesc de către co­mitetele de direcţie din întreprin­derile economice. In multe între­prinderi ca Metalotehnica, între­prinderea de utilaje pentru indus­tria uşoară, Prodcomplex, între­prinderea locală pentru materiale de construcţii, Electro-Mureş şi al­tele din municipiul Tg.-Mureş, te­mele prevăzute în planul tehnic corespund acestor criterii. In aces­te unităţi tematica recomandată de forurile tutelare a fost îmbogăţită cu iniţiative proprii şi cuprinse în planul tematic pe acest an. Totuşi sunt întreprinderi în care comitetele de direcţie se mulţu­mesc cu temele indicate de forul tutelar, care uneori nici nu cores­punde specificului întreprinderii, deci nu sunt în măsură să mobilize­ze rezervele existente în întreprin­derile noastre. In acest sens putem aminti industria cărnii, industria morăritului şi panificaţiei, indus­tria laptelui unde organizaţiile de partid, comitetele de direcţie vor trebui în viitor să acorde o mai mare atenţie acestei probleme. In alte unităţi economice, după elabo­rarea planurilor tehnice nu se mai urmăreşte aplicarea lor, din care cauză temele respective sunt repro­­gramate în fiecare an. La Fabrica de produse electrocalorice a între­prinderii Electro-Mureș, de exem­plu, în planul tehnic pe acest an e­­xistă teme care reapar de ani de zile, fără să-și găsească rezolvarea. Canalul principal prin care pro­gresul tehnic pătrunde în economie este alocarea unor sume tot mai mari de investiţii pentru construi­rea de noi obiective industriale, dezvoltarea şi modernizarea unită­­ţilor existente. Numai în primii trei ani ai cincinalului actual, în municipiul Tg.-Mureş sumele alo­cate în acest sens se cifrează la peste 1,6 miliarde lei, din care s-au construit şi dezvoltat o serie de în­treprinderi la un înalt nivel tehnic. In acest an în municipiul nostru se vor învesti încă peste 400 milioane de lei pentru sporirea capacităţii de producţie în întreprinderi şi crearea unor noi posibilităţi pentru creşterea productivităţii muncii. Sarcina noastră este ca să utilizăm judicios aceste fonduri iar după darea în funcţiune a obiectivelor să asigurăm folosirea noilor capaci­­tăţi în mod corespunzător, pentru a obţine de la ele rezultate maxi­me. Rezultate satisfăcătoare s-au ob­ţinut pe linia folosirii creditelor de mică mecanizare care oferă posibi­lităţi deosebit de mari pentru mă­rirea capacităţilor de producţie, in­troducerea unor utilaje moderne, şi ca atare pentru creşterea pro­ductivităţii muncii. Experienţa u­­nor întreprinderi ca Iprofil „23 Au­gust“, Prodcomplex, Ilefor, T.C.M., I.L.M.C., merită să fie evidențiate. Trebuie să arătăm însă că la mul­te întreprinderi nu sunt folosite (Continuare in pag. a 3 a) EMANATUL STRÎNGEREA RECOLTEI se vor face la timp numai dacă se va lucra pînă la ■ zi sfîrşitul campaniei şi noapte! După cum s-a arătat în cuvînta­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu ocazia „Zilei recoltei“, in pre­zent, întreaga atenţie a organelor şi unităţilor agricole, a organizaţii­­lor de partid, a tuturor oamenilor muncii din agricultură trebuie con­centrată spre organizarea şi reali­zarea, în cele mai bune condiţii, a lucrărilor de toamnă. In primul rind, este necesar să se asigure stringerea în cel mai scurt timp a recoltei de porumb, sfeclă de za­hăr, însilozarea unor cantităţi cit mai mari de furaje ... Lucrătorii din agricultură, cooperatorii trebu­­ie să înţeleagă că în acest sector de activitate nu există limită în ce pri­veşte orele de lucru­ Este necesar ca în cele citeva săptămîni care au mai rămas pînă la sfîrşitul cam­paniei de toamnă să se lucreze aşa cum se ştie că trebuie să se lucreze în agricultura românească, adică zi şi noapte ... Transpunerea în fapte a acestor preţioase indicaţii are o însemnăta­te hotărîtoare pentru soarta recol­tei de azi şi a celei viitoare, a că­rei baze, la grîu, se pun în aceste zile. In cele ce ureează prezentăm situaţia din citeva cooperative a­­gricole situate în bazinul sighişo­­rean. LA DANES SE ÎNSAMINŢEAZA PINA SEARA TÎRZIU Dat fiind că din epoca optimă de insămînţare a griului a mai rămas doar o decadă, ţăranii cooperatori din Daneş, dar mai ales mecaniza­torii care deservesc această unita­te, muncesc cu multă sîrguinţă atît la adunatul recoltei de pe cîmp cit şi REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3 a) LA I.A.S. ZAU, MAȘINILE DE SEMĂNAT SUNT OPERATIV APROVIZIONATE CU SAMÂN­ȚA. Vedere panorami­că a unei por­ţiuni a munici­­piului Sighişoara. (Foto: C. SZÁSZ) Situația lucrărilor agricole la data de 9 octombrie — INSAMÎNTAREA GRIULUI 57,1% — RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHAR 76,7% DIN CARE TRANSPORTATA 61,2%/0 — CULESUL PORUMBULUI 9,7% — SCOSUL CARTOFILOR 93,3% La C.A.P. Dedrad UN AUTOCAMION PLIMBĂRII­ Pretutindeni pe ogoare, toţi con­ducătorii de întreprinderi agricole de stat sau cooperative agricole de pe cuprinsul judeţului nostru sunt preocupaţi în aceste zile de toamnă să strîngă recolta de po­rumb, sfeclă de zahăr sau cartofi şi să o pună la adăpost în cel mai scurt timp şi fără pierderi. De ase­menea, se iau măsuri operative pentru a se folosi toate mijloacele de transport, de tracţiune animală sau auto, pentru eliberarea tere­nului, a deschide cale liberă trac­toarelor pentru a lucra cu spor la pregătirea solului, însămînţări- A­­ceasta, cu atît mai mult, cu cit pî­nă la 20 octombrie — dată cînd semănatul trebuie terminat, a mai rămas doar o decadă. Aşa stînd lucrurile, la stringerea la timp a recoltei, la însămînţarea operativă a griului, trebuie an­trenaţi, fără excepţie, toţi ţăranii cooperatori. Nici o lucrare neagri­colă nu poate fi mai urgentă ca însămînţarea griului şi recoltarea produselor. Tocmai de aceea, se cere ca în etapa actuală să se lu­creze zi şi noapte. In contrast cu acest efort gene­ral, ţăranii cooperatori din DE­DRAD, ieri — joi — au prefe­rat să plece la tirg la Reghin. Pe lingă faptul că ei nu au par­ticipat la lucrările agricole, cu în­voirea conducerii cooperativei agri­cole li s-a aprobat autocamionul pentru a-i transporta pe ei şi mar­fa pînă la tirg. Şi, culmea, nu a fost vorba de cîţiva cooperatori sau de un singur transport, ci de 3 curse, care s-au făcut de fiecare dată cu maşina plină de oameni şi produse. Situaţia este cu atît mai condam­nabilă cu cit preşedintelui acestei unităţi i s-a atras atenţia de către organele în drept de a nu aproba sub nici o formă sustragerea auto­camionului de la muncile agricole. Pentru încălcarea acestor dispo­­ziţiuni se face vinovat preşedintele C.A.P. DEDRAD — NAGY Mi­ll­al. Propunem conducerii Uniunii ju­deţene a C.A.P. de a i se imputa costul celor trei transporturi ilega­le (benzina, salariul şoferului, a­­mortismentele), precum şi pierde­rea ce a avut-o C.A.P. în urma lipsei oamenilor de la lucru și sus­tragerea autocamionului de la Ir'mrriAi'tiii nr/trliKplnr dp DP ClíTlD. I In pagina a 2-a: j j SĂPTÂMiNA VIITOARE j I PE SCENE SI PE ECRANE i I_________________!________ I Anul acesta Liceul „Al. Papiu Ilarian“ sărbătoreşte 50 de ani de activitate. Manifestarea are loc în anul care, prin evenimentele sale, va rămîne înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru. Con­gresul al X-lea al P.C.R. şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist au prilejuit bilanţul măreţelor în­făptuiri realizate de harnicul şi talentatul nostru popor, sub conducerea înţeleaptă a­ partidu­lui in sfertul de veac liber. Con­gresul, prin documentele adop­tate, a trasat programul dezvol­tării viitoare a României socia­liste în toate domeniile de acti­vitate, a precizat rolul învăţă­­mintului nostru în valorificarea potenţelor creatoare ale poporu­lui. Anul şcolar, în care are loc a­­niversarea liceului, marchează Prof. SIMION VASIEŞ directorul liceului „Al. Papiu Ilarian" (Continuare în pag. a 3-a) UTILAJ destinat dotării fabricilor de cărămizi La întreprinderea de industrie locală „Republica" din Reghin­­ se va construi o hală de pro­ducţie în care se vor fabrica uti­laje solicitate în fabricile de că­rămizi. Pină in prezent, astfel de utilaje se realizau disper-­­ sat la mai multe întreprinderi republicane din ţară. Prin intra­rea în funcţiune a acestei sec­ţii, se va crea posibilitatea de fabricare a acestor utilaje la Reghin. Capacitatea de produc­ţie se va ridica anual la suma de 15—20 milioane lei­ utilaje. BILANŢ rodnic în industria judeţului Bilanţul întocmit pe cele nouă luni ale anului la Direcţia jude­ţeană de statistică din Tîrgu-Mu­reş, arată că unităţile economice şi întreprinderile industriale şi din judeţul Mureş, depun efor­turi susţinute pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe întregul an. Din calculul întocmit reiese că industria judeţului şi-a depăşit cu 2 la sută planul producţiei globale, depăşire ce reprezintă 83,7 milioane lei. Cea mai mare parte a sporului producţiei a fost realizată pe baza creşterii productivităţii muncii. Planul producţiei marfă vîndută şi în­casată a fost depăşit cu 1,1 la sută, unităţile industriale înca­­sînd peste prevederi 45 milioane lei. Pe lista produselor date pes­te prevederile de plan se înscriu: 230 tone acid sulfuric, 2,8 milioa­ne cărămizi şi blocuri ceramice, 160.000 m­p geam tras, 1.400 m­c cherestea fag, mobilă în valoare de 5,6 milioane lei, 7.800 tone zahăr etc. Unele unităţi au obţi­nut rezultate remarcabile şi în ce priveşte producţia destinată exportului. S-au dat peste preve­derile de export pe cele 9 luni, 2.000 tone carbid, 130 tone con­serve de legume, confecţii in va­loare de 3,7 milioane lei precum şi alte produse. La Combinatul siderurgic din Galaţi Au început lucrările de montaj la hala principală a celui deal treilea grup tehnologic al fabricii de oxigen din cadrul Combinatului siderurgic din Galaţi. Potrivit gra­­ficului, construcţia acestui impor­­tant obiectiv al anului 1970 de pe platoul Smîrdanului se află în a­­vans cu 15 zile. (Agerpres) Vremea Ieri, cea mai scăzută tempera­tură la Tg.-Mureş a fost înregis­trată la ora 8 dimineaţa — 0,6 grade; la ora 12, temperatura aerului a fost de 13,8 grade. TIMPUL PROBABIL : Vre­mea se menţine frumoasă, rela­tiv caldă ziua şi rece , noaptea. Temperatura uşor variabilă, mi­nimele vor fi cuprinse între mi­nus 1 şi plus 6 grade, maximele între 13—18 grade. Vint slab. Dimineaţa ceaţă locală şi bru­mă. Miercuri, pe la ora 10 înainte de masă, intr-unul din birourile ser­viciului mecanic şef de la „Meta­­lotehnica“. Ca răspuns la bătaia in uşă, o tînără sare de pe un birou, întrerupindu-şi şueta. Gru­pul de ascultători — 3 bărbaţi şi o fată — se întoarce spre noul venit dar, cum acesta nu este nici directorul întreprinderii, nici in­ginerul şef, nici altă persoană cu­noscută, discuţia se reia cu brio. In aceeaşi cameră, la o masă alăturată, o funcţionară lucrează la o maşină de calculat. (Se mai intimplă şi de­ astea!!!). Martorul la această scenă a avut curiozitatea să se intereseze dacă a nimerit în biroul respec­tiv în timpul vreunei pauze. Sfîn­­tă naivitate! I. MATEI

Next