Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-21 / nr. 276
UN FILM CU JEAN MARAIS Căsătorie din interes Cunoscuta vedetă de film Jean Marais va putea fi văzută săptămîna viitoare, în noua coproducţie franco-spaniolă „Paria“, care va rula la cinematograful ARTA. Ca şi în alte filme ale sale, spectatorii îl vor putea vedea pe Jean Marais din nou în acţiuni urmărite cu sufletul la gură, în scene de un autentic lirism. Alături de el va apare şi tînăra actriţă franceză Marie-José Nat, remarcată de publicul românesc în special in filmul „Columna“. VIVIAN LEIGH şi SIMONE SIGNORET Două dintre cele mai mari vedete ale cinematografiei mondiale, regretata Vivian Leigh şi Simone Signoret, împreună cu un alt mare actor american Stanley Kramer, vor putea fi văzuţi în noua producţie a Studiourilor americane „Corabia nebunilor“. Filmul este ecranizarea cărţii „Ship of Fools“ a scriitoarei americane Katherine Anne Porter, roman de mari proporţii, care s-a bucurat de un deosebit succes, fiind un ,,best-seller“ al anului 1962. Intriga acestei comedii muzicale aduce faţă în faţă două medii cu mentalităţi aflate într-o flagrantă opoziţie, aceea a tinerilor pictori dăruiţi cu pasiunea artei lor şi cea a micilor afacerişti de cea mai joasă speţă. Această opoziţie se traduce prin modul de viaţă şi gîndire al celor doi îndrăgostiţi, Andrey, un tînăr pictor din Varşovia, şi Joana, şi al părinţilor acesteia, care vor s-o mărite cu fiul unor bogătaşi. Filmul va rula la cinematograful „Progresul“. La teatru, numai spectacole de mare succes Săptămina ce urmează, pe scena teatrului din localitate vor fi prezentate spectacole care s-au înscris deja ca succese ale scenei tîrgumureşene. Secţia maghiară va prezenta 5 matinee cu „Regele-i sub tron“ (miercuri ora 9,30 şi 15,30, sîmbătă ora 9,30 şi 15,30 şi duminică ora 15,30) pentru elevi, iar joi, ora 20. Secţia română prezintă „Aceşti îngeri trişti“ (vineri ora 20 şi sîmbătă ora 20). Surpriza săptămînii este spectacolul cu „Dragă mincinosule“, care va fi prezentat de Teatrul maghiar din Cluj, miercuri la ora 20. Manifestări pentru intelectuali La iniţiativa Comisiei judeţene pentru râspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Tîrgu-Mureş, recent s-a inaugurat un ciclu de interesante manifestări educative, cu caracter de informare, care se va ţine lunar pentru intelectuali, pe tema „TRIBUNA ŞTIINŢEI ŞI A CULTURII“. Prima conferinţă intitulată „CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA“ a fost expusă de profesorul universitar dr. docent Ion Zamfirescu din Bucureşti. Unele din temele propuse se vor susţine şi în celelalte oraşe ale judeţului. La multe manifestări vor fi invitaţi şi studenţii. La susţinerea manifestărilor îşi vor da concursul personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii din Bucureşti şi alte centre culturale din țară. CONCERT SIMFONIC Concertul simfonic de luni va avea ca oaspete pe tînăra violoncelistă sovietică Karine Gheorghian, care va interpreta cu acest prilej „Concertul în la mi, .nor pentru violoncel și orchestră" de Schuman. Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat, subconducerea dirijorului ei permanent Szalmán Lóránt, va mai executa Suita I din baletul „întoarcerea din adîncuri“ de Mihail Jóra și „Simfonia nr. 36 (Linz)“ de Mozart. ATÂ-I Mă cheamă Vasile Beldean. Sînt cioban. Nu am domiciliu stabil. Vara plec cu oile oamenilor departe, în inima pădurii. Acolo stau cu ele și rtti-stare dragi. îmi place mult să cint din fluier și să fiu ascultat de toată turma. Avînd destule clipe de răgaz, de multe ori stau de vorbă cu oile mele. Le spun tot felul de poveşti. Şi mă ascultă. Oricît de proaste par aceste animale, totuşi, una ascultă." M-am obişnuit aşa de mult cu poveştile incit acum simt nevoia să le spun zilnic cel puţin cite una. Şi cum nu stau numai între oi, poveşti de spun şi oamenilor. Am observat că şi lor le plac. Mai în glumă, mai în serios, m-am hotărît să-i pun la încercare pe oameni. Şi, vai, ce uşor se lasă păcăliţi. Prima poveste i-am spus-o lui Faluvégy Iosif, achizitor la D.C.A., centrul Sovata. M-a crezut. Urmarea? Am încheiat un contract de vînzare-cumpărare. M-am obligat că voi preda către D.C.A. 10 kg de lună, în termen de 6 luni. Dar, să vă spun drept, eu nu am nici o oaie. Ca avans am primit 200 de lei. Am semnat, am pus banii in buzunar și am rns una bună. înainte de a primi suma, contractul a fost și la Consiliul popular Sovata. Trebuia avizat în sensul că am în proprietate ei pentru a-mi putea îndeplini obligaţiile. I-am păcălit şi pe cei de la consiliu. Mi-au avizat contractul, deşi eu nici nu am domiciliul stabil în Sovata. Am prins curaj. Am mai încercat o dată cu o altă poveste. Cu un... porc. Achizitorul Megyes Mihály de la I.R.Î.C., centrul Sovata, m-a crezut. Am încheiat din nou un contract. Avizat favorabil tot de Consiliul popular Sovata. Am primit si aveuns: 400 de lei. Cekî mi s-au terminat banii, mi-am zis: nu-i rau sa mai încerc cu povestile. Am schimbat locul. M-am dus în comuna Ghindari. Acolo l-am găsit pe Kiss Albert, achizitor la D.C.A. Cînd i-am spus că vreau să vînd lînă, a sărit de bucurie. Imediat mi-a încheiat contractul. Mă gîndeam că la Consiliul popular Ghindari am s-o păţesc. Dar, nu a fost așa. Am spus o poveste că sînt cioban la Trei Sate şi cu asta imediat mi-au vizat contractul. Au scris negru pe alb că am în proprietate 31 oi... M-am dus cu contractul la C.E.C. — am primit 735 de lei. Aşa să tot trăieşti... Nici tu muncă, nici tu gînduri. Cîteva poveşti şi gata. Banii vin. Dar cum vin, se şi duc. Bată-i vina! ... Mi s-au golit din nou buzunarele. M-am dus la Székely Ana, achizitoare la I.C.I.L., centrul Sighișoara, punctul Trei Sate. — Vreau să vînd 1.000 kg de cas — i-am spus. — Ai de unde? — Cum să nu. Doar sînt cioban, in localitate. Am 120 de oi, proprietatea mea. — Foarte bine! Facem contractul. Atît am discutat. Contractul s-a şi făcut. De Consiliul popular Ghindari nu mi-a mai fost frică. Cum a mers prima dată, ştiam că va merge şi acum. Chiar aşa a şi fost. Contractul s-a vizat urgent. Urma să primesc avans o sumă frumuşică: 6.025 lei. Numai că mai trebuia şi aprobarea de la C.I.L. Sighişoara. M-am dus acolo. Ghinion: cei de acolo mă cunoşteau (i-am păcălit cu vreo 2 ani în urmă). Acum nu mi-a mai mers. N-au mai aprobat contractul. ... .Am spus eu o poveste de Miliţie, dar nu m-au crezut. Am ajuns insă în faţa judecătoriei. Eh! De-aş putea să-i păcălesc pe judecători... Pentru conformitate: PAUL MIRCEANU jurist CASTELUL DIN SâNCRAIU DE MUREŞ. (Foto: I. MARX) Csald fFrS^ IS. i. Așadar, stimata toamnă s-a instaurat definitiv în drepturile ei legitime. Acestui proces ireversibil n-au putut sâ-i pună stavilă nici măcar inimoşii suporteri ai celei de-a... VIII-a artă: fotbalul, care, chiar după o duminică roză a mondialilor noştri — în ciuda frigului şi a averselor direcţionale — s-au prezentat din nou cu mic cu mare la irezistibilul randes-vous prilejuit de orice etapă a campionatului. Cu toată această atragere magnetică spre fotbal, la apelul celei de-a Xll-a etape, au fost totuşi foarte mulţi tîrgumureşeni absenţi. Vina? Poate frigul, poate capriciile toamnei sau, cel mai sigur, capriciile fotbaliştilor de pe Mureş care, de la o vreme încoace nu-şi mai găseau nicicum cadenţa. Dar iată că, în ciuda poziţiei precare din clasament, coechipierii A.S.A. s-au recules totalmente din letargia unor predestinaţi la ,,pieire" şi, într-o manieră fără drept de apel au pus la punct răsfăţata echipă a stegarilor braşoveni, echipă care, prin nu ştiu ce minuni, a reuşit să se cocoţeze undeva deasupra . .. medianei. La rece vorbind, prea a fost Fortuna (sau poate alţi carii interni şi externirea cu echipa A.S.A., de vreme ce obiectiv vorbind — sînt atîtea alte surate mult mai slabe. In sfîrşit, aceasta este situaţia, iar implacabilitatea clasamentului nu o poate întoarce numai maestrul Steinbach (bineînţeles nu din condei) şi băieţii săi. Acestea fiind zise, permiteţi-ne să coborîm în arenă pentru a urmări la lucru cele două combatante: A.S.A. şi Steagul roşu. La fluierul arbitrului Limona — Bucureşti, pe gazonul verde se aliniază următoarele formaţii: A.S.A. — Bai, Şleam, Dondoş, Toth, Czako, Siko, Ciutac, Canaro, Nagy, Trăznea, Makkai (Lucaci). Steagul roşu: — Adamache, Ivăncescu, Jenei, Olteanu, Penzeş, (Rusu), Pescaru, Balint, Necula, Gane, Florescu, Györfy. încă de la primele „impresii" se vedea de departe că echipa gazdă este pusă pe lucruri . .. mari. Dispoziţia în teren: 4—2—4, cu o indicaţie,,specială pentru Ci.Mtoc de a se infiltra în dispozitivul ofensiv, a ■pftşr la grea încercare apărarea imediată a stegarilor. Aceştia, aureolaţi de cîteva rezultate fortisime pe teren propriu şi în deplasare, nu au acordat nici o atenţie distribuirii rolurilor din partea gazdelor. Eroarea avea să-i coste scump — de altfel, să ne fie iertat, dar punem la îndoială valoarea tehnicotactică trîmbiţată a echipei Steagul roşu, cu excepţia lui Olteanu şi Pescaru — atacul şi apărarea A.S.A. tocind ca un robot baloane după baloane. îmbucurător că încă din primele minute, cele două aripi: Caniaro — excelent acest băiat atunci cînd este pus să muncească — Makkai şi apoi Lucaci, au alimentat cu mingi preţioase vîrfurile: Trăznea şi Nagy care s-au infiltrat de nenumărate ori foarte, foarte periculos spre poarta lui Adamache. In minutul 19 o şarjă rapidă între Ciutac şi Trăznea avea să anunţe deschiderea scorului. Peste un minut, Nagy — excelent coordonator — ii lansează pe Canaro care, irezistibil, cu Olteanu în spate, intră in careu şi, imparabil, 1—0. Abia din acest moment stegarii îşi dau seama că tactica lor „a la hazard" ar putea să se răzbune foarte crunt. In consecinţă, îl scot din teren pe diletantul Penzes, introducîndu-l pe „inorogul" Rusu. Cu toate acestea acţiunile în trombă ale gazdelor nu pot fi oprite decit cu preţul unui penalti. In minutul 44, Makkai venit bolid din spate este cosit şi împins de Ivăncescu chiar în momentul cînd se pregătea să introducă în plasă. Lovitura este executată fără nici o emoţie de acelaşi Camaro: A.S.A. — Steagul roşu 2—0. La reluare, asiguraţi la bancă cu un fond . . . substanţial, gazdele, în loc să caute remanierea golaverajului negativ, se întrec în fel de fel de exhibiţii, delicioase pentru unii, dar total ineficace. Pe rind, Nagy, Lucaci şi Ciutac pierd mari ocazii pentru majorarea scorului. Suntem datori totuşi să consemnăm acţiunea din viteză a întregului pachet de atacanţi tîrgumureşeni soldată, în minutul 64 cu o lovitură de cap magistrală a lui Nagy şi, salvată în extremis de Adamache. Aceeaşi schemă: Sikio suur spre Trăznea, două balansări în dreapta şi în stingă, Ivăncescu este lăsat ca simplu spectator, Trăznea expediază la intercepţie şi... Ciutac reia fulgerător cu capul spre disperarea lui Adamache. A fost o fază electrizantă (minutul 70) care a făcut ca tribunele să uite totalmente capriciile toamnei dezlănţuite: 3—0. Aşadar, atunci cînd coechipierii A.S.A. se concentrează în mod serios, abordează cu toată puterea de luptă orice partidă, rezultatul nu poate să fie decit cel favorabil. Credem că a sosit momentul să se producă o cotitură radicală in evoluţia echipei A.S.A. şi, dincolo de orice . . . predestinare să se recupereze toate punctele pierdute cu atita seninătate acasă şi aiurea. Altfel, toate socotelile hîrtiei se vor încurca, căci niciodată calculele teoretice n-au putut rezista în faţa performanţelor sportive. Fotbalul este prin excelenţă un joc colectiv şi bărbătesc. Ca atare, să aruncăm la lada cu gunoi orice dantelării şi iluzii deşarte, căci numai aşa A.S.A. se va putea menţine în primul eşalon al fotbalului românesc. Concretizarea acestor cerinţe se poate realiza în partida de la Iaşi cinci, A.S.A. are datoria de a sări cu trei puncte peste „umbra" Politehnicii. ATANASIE POPA De-a lungul întregii emisiuni de televiziune prilejuită de transmiterea meciului de fotbal dintre echipele Steaua Bucureşti — F.C. Argeş, şi nici la sfîrşitul acesteia, telespectatorii n-au fost informaţi asupra situaţiei scorurilor de pe celelalte stadioane din ţară. Şi asta după ce alteori se făcea o adevărată risipă de fantezie in a stabili minutul rilor. Să fi noastră şi secunda marcării golurenunţat Radioteleviziunea la privilegiul pe care i-l dau mijloacele tehnice de care dispune, de a fi, inclusiv prin emisiunile sale televizate, sursa de la care opinia publică să fie cel mai operativ informată asupra desfășurării unor evenimente, fie chiar sportive?" Cu atît mai râu pentru . .. televiziune. O. HOSSU La tineret rezerve: Steagul roșu 3—0. A.S.A. iotecile şcolare — prin cafeniu la intelectuale Faptul că în ultimul timp coloanele diferitelor publicaţii au acordat spaţii largi problemelor care cu convers în esenţă către ceea ce se numeşte „necesitatea lecturii", pare intru totul justificat. Un asemenea atribut major, indispensabil pentru intelectualul format, se impune cu atît mai imperios a fi caracteristic tinerei generaţii care tinde, în concepţia şcolii moderne, a deveni un viitor lector cu gust, capabil să sesizeze frumosul operei de artă, să emită judecăţi şi opinii. In contextul acestei probleme majore, bibliotecii şcolare, ca principal factor de emulaţie intelectuală, îi revine un rol deosebit de important. De altfel, în scopul realizării acestui important deziderat, „Regulamentul şcolilor de cultură generală" la capitolul 3 stabileşte sarcini precise pentru activitatea bibliotecarului şcolar. La o analiză mai atentă a modului în care mulţi dintre bibliotecarii noştri (dar şi unii directori) înţeleg să-şi organizeze activitatea, ne conduce la ideea, de loc acceptabilă, potrivit căreia bibliotecii şcolare îi revine doar rolul unui subsidiar al şcolii, în care fiecare cumpără ce vrea şi ce găseşte. O asemenea optică determină ca, cel mai adesea, înzestrarea bibliotecilor cu fondul necesar de cărţi să nu urmeze unui studiu care să pornească de la criterii ştiinţifice, aceasta realizindu-se sub imperiul satisfacerii unor necesităţi imediate sau pur cantitative. Or, este clar că într-o asemenea situaţie, atît colectivul profesoral, cit şi, mai ales, elevii beneficiază în prea mică măsură de potenţele emulative ale acesteia. Mai întîi, în cadrul multor biblioteci vizitate de noi nu există nici cel puţin acel minim de volume necesar pentru perfecţionarea profesională şi metodică a cadrelor didactice, cit despre spaţiu.. . Ca să nu mai vorbim de colecţionarea şi păstrarea anumitor reviste sau opere de raritate, a căror existenţă ar servi atît ca sursă de informare, cit şi ca material didactic. O asemenea stare de fapt determină frecvent ca în multe situaţii, profesorii şi învăţătorii (mai ales cei din mediul rural) să piardă orice contact cu noutatea domeniului în care îşi desfăşoară activitatea. De aceea poate că nici nu pare de loc surprinzător răspunsul unei profesoare, care menţiona într-o ocazie, că studiază săptămînal „Gazeta literară", a cărei apariţie se ştie bine că a încetat de mult. In cazul elevilor există uneori o optică greşită din partea tuturor factorilor educativi ai şcolii despre sensul noţiunii de lectură. In concepţia unor bibliotecari, dar pe alocuri chiar şi a unor profesori sau directori, sensul noţiunii se confundă în exclusivitate cu cel al literaturii beletristice (înţelegînd însă prin aceasta numai operele prevăzute de programele şi manualele şcolare), acţiunea de popularizare a cărţilor convergind în acest singur sens. Or, este ştiut că munca cu cartea în şcoală presupune o activitate mult mai complexă şi cu o finalitate materializată intr-un orizont cultural care să depăşească conţinutul unor lucrări de istorie sau critica literară. De aceea, eforturile bibliotecarului trebuie conjugate cu cele cile tuturor profesorilor, dar în nici un caz acţiunea să nu-l privească numai pe cel de limbă şi literatură. Altfel riscăm ca elevii noştri să citească preferenţial, iar contribuţia celorlalţi profesori în formarea orizontului lor ştiinţific şi cultural să fie minimă. Intr-un asemenea context, biblioteca şcolară presupune un număr de volume care să reprezinte un raport acceptabil faţă de disciplinele studiate şi numărul elevilor din şcoală (ponderea constituind-o, evident, literatura beletristică). In alt sens, biblioteca şcolară trebuie să constituie şi un instrument al iniţierii în tehnica cercetării ştiinţifice. Căci este de neconceput ca un elev absolvent al clasei a Xll-a să nu posede nici cele mai elementare noţiuni despre o cotă, catalog, fişier bibliografic, foaie de titlu sau fişă bibliografică. In asemenea condiţii pare perfect explicabilă dezorientarea studenţilor începători (mult prea neîndemînatici), care din lipsa unor iniţieri antecedente se adaptează intr-un timp mult prea îndelungat la noul regim de studiu. Este adevărat că am întîlnit şi biblioteci şcolare cum sunt cele ale Liceului nr. 1 Sighişoara, Liceului nr. 2 Tîrnăveni, Grupului şcolar de chimie Tîrnăveni etc., bine înzestrate şi în care există preocupări asidue din partea tuturor factorilor înspre realizarea unor obiective ca cele de mai sus. Cum însă numărul bibliotecilor in care se lucrează cu adevărat la nivelul cerut este mult prea mic in raport cu numărul mare al unităţilor şcolare din judeţ, poate că n-ar fi lipsită de sens organizarea unui curs de iniţiere la nivel judeţean, cu participarea tuturor bibliotecarilor şcolari?!. Cu o asemenea ocazie , ar imprima, credem, un cadru mai organizat activităţii cu cartea, în consensul unor criterii ştiinţifice, de care cel puţin pînă acum, în multe şcoli s-a făcut abstracţie. Iată deci, doar cîteva probleme faţă de care nu putem manifesta indiferenţă, pentru că de realizarea lor depinde in mare măsură formarea intelectuală viitoare a actualilor noştri elevi. prof. GHEORGHE GIURGIU prof. GHEORGHE BOT CRONICA ETAPEI Rezultate tehnice Steaua — F.C. Argeş 0—0 Rapid — Dinamo Bucureşti 2—0 A.S.A. — Steagul roşu 3—0 Farul — Jiul 1—0 Dinamo Bacău — „U“ Cluj 2—1 C.F.R. — U.T.A. 1—0 „U“ Craiova — Petrolul 2—1 Crişul — Politehnica 2—0 Ieri, după „intermezzo-ul“ pricinuit de meciul cu Grecia, a fost reluat campionatul diviziei A de fotbal. Etapa a 12-a a campionatului a fost destul de săracă în goluri, totuşi, nu lipsită de unele neprevăzute. De pildă, surprinde înfringerea clară suferită de Dinamo Bucureşti, formaţia cu cei mai mulţi internaţionali, în faţa Rapidului. La fel, cu toate că a fost lipsit de aportul lui Dobrin aflat la tratament la Herculane, F.C. Argeş a reuşit să obţină un preţios punct la Bucureşti, în intilnirea cu Steaua. Cu deosebită satisfacţie consemnăm victoria şi în acelaşi timp scorul etapei, realizate de A.S.A. în meciul cu Steagul roşu. Acest rezultat, precum şi în fringerea Politehnicii la Oradea, a determinat o „rocadă“ la sfîrşitul clasamentului: „lanterna“ a trecut din nou la ieşeni. Dar „saltul“ pînă la locul următor este anevoios încă. Petrolul are un avans de 2 puncte faţă de A.S.A. şi 2 meciuri restante de jucat. Totuşi, situaţia echipei tirgumureşene se poate redresa încă in etapele următoare. „Cheia“ problemei este continua întărire a formaţiei, printr-o muncă fără preget. O echipă bună îşi va face, fără îndoială, loc pe verticala clasamentului. Suferind această înfringere, Dinamo Bucureşti şi-a pierdut avantajul de puncte în fruntea clasamentului. Doar golaverajul o menţine pe primul joc, înaintea Rapidului şi Universităţii Craiova, cu cite 15 puncte. Urmează F.C. Argeş, Dinamo Bacău, Jiul şi Farul cu cite 13 puncte. Steagul roşu şi U.T.A. cu cite 12 puncte, „U“ Cluj cu 11 puncte, Steaua, Crişul şi C.F.R. cu cite 10 puncte, Petrolul cu 9 puncte, A.S.A. cu 7 puncte şi Politehnica cu 6 puncte. E. LOR Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de 3,5 grade; la ora 12, temperatura era de 7,6 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine schimbătoare, cu cerul temporar noros, izolat va ploua slab. Temperaturile minitop vor fi cuprinse între minus 3 și plus 3 grade, maximele între 6—12 grade. Vînt potrivit din vest. AGENDA VINERI, 21 NOIEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Lupii albi. Select: O lume nebună, nebună, nebună şi Ultima lună de toamnă (la ora 20,30). Progresul: Omul, orgoliul, vendetta. Tineretului: In umbra colţului. Muncitoresc: Caporalul şi ceilalţi. Flacăra: Răutăciosul adolescent. SIGHIŞOARA — Lumina: Tigrul. LUDUŞ — Flacăra: Eu team iubit. SARMAŞU — Popular: Comisarul X şi banda „Trei cîini verzi“. REGHIN — Patria: Un glonte pentru general. Victoria: Căpitanul din Tenkes (ambele serii). TÎRNĂVENI — Melodia: Sherlock Holmes. SOVATA — Doina: Tata. SINGEORGIU DE PADURE — Popular: Pipele. FINTÎNELE — Patria: Heidi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Căsătorie pripită. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Aceşti îngeri trişti“, piesă de D. R. Popescu. TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI DIN ORADEA prezintă în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 11, 14 şi 16, piesa în limba maghiară „Piticul răutăcios“. TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 11, „Capra cu trei iezi“, iar la ora 16, „Doi muşchetari şi Ileana Cosînzeana“. Televiziune 17,00 — Consultaţii pentru elevi; 18,00 — Lumea copiilor; 18,30 — Podgoria de la Drăgăşani. Anchetă economică; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Emisiune pentru conducătorii auto; 19,30 — Mai aveţi o întrebare? (dialog între telespectatori şi personalităţi de prestigiu ale ştiinţei şi culturii); 20,15 — Film artistic: Moartea lui Joe indianul; 21,55 — Reflector; 22,05 — Actualitatea internaţională; 22,35 — Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern; 23,05 — Telejurnalul de noapte. Universitatea populară în sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Istoria civilizaţiei şi a culturii româneşti", va fi ţinută expunerea „In pragul lumii moderne. Secolul luminilor". Va vorbi: Ioan Moldovan, profesor. In sala nr. 8 a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Arta muzicii". Va fi ţinută lecţia „Arthur Rubinstein". MICA PUBLICITATE Parohia ortodoxă română Făgăraş, Protopopiatul Reghin, comunică pierderea ştampilei parohiale, pe care o declară nulă, în posesia oricui s-ar afla.