Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-21 / nr. 276

UN FILM CU JEAN MARAIS Căsătorie din interes Cunoscuta vedetă de film Jean Marais va putea fi văzută săptă­­m­îna viitoare, în noua coproducţie franco-spaniolă „Paria“, care va rula la cinematograful ARTA. Ca şi în alte filme ale sale, spectatorii îl vor putea vedea pe Jean Marais din nou­ în acţiuni urmărite cu su­fletul la gură, în scene de un autentic lirism. Alături de el va apare şi tînăra actriţă franceză Marie-José Nat, remarcată de publicul ro­mânesc în special in­ filmul „Columna“. VIVIAN LEIGH şi SIMONE SIGNORET Două dintre cele mai mari vedete ale cine­matografiei mondiale, regretata Vivian Leigh şi Simone Signoret, împreună cu un alt mare actor american Stanley Kramer, vor putea fi văzuţi în noua producţie a Studiouri­lor americane „Cora­bia nebunilor“. Filmul este ecranizarea cărţii „Ship of Fools“ a scrii­toarei americane Ka­therine Anne Porter, roman de mari pro­porţii, care s-a bucurat de un deosebit succes, fiind un ,,best-seller“ al anului 1962. Intriga acestei comedii muzi­cale aduce faţă în faţă două me­dii cu mentalităţi aflate într-o flagrantă opoziţie, aceea a tineri­lor pictori dăruiţi cu pasiunea artei lor şi cea a micilor aface­rişti de cea mai joasă speţă. A­­ceastă opoziţie se traduce prin modul de viaţă şi gîndire al celor doi îndrăgostiţi, Andrey, un­ tînăr pictor din Varşovia, şi Joana, şi al părinţilor acesteia, care vor s-o mărite cu fiul unor bogă­taşi. Filmul va rula la cinematogra­ful „Progresul“.­ La teatru, numai spectacole de mare succes Săptămina ce urmează, pe sce­na teatrului din localitate vor fi prezentate spectacole care s-au înscris deja ca succese ale sce­nei tîrgum­ureşene. Secţia maghiară va prezenta 5 matinee cu „Regele-i sub tron“ (miercuri ora 9,30 şi 15,30, sîmbă­­tă ora 9,30 şi 15,30 şi duminică ora 15,30) pentru elevi, iar joi, ora 20. Secţia română prezintă „Aceşti îngeri trişti“ (vineri ora 20 şi sîmbătă ora 20). Surpriza săptămînii este spec­tacolul cu „Dragă mincinosule“, care va fi prezentat de Teatrul maghiar din Cluj, miercuri la ora 20. Manifestări pentru intelectuali La iniţiativa Comisiei judeţene pentru râspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Tîrgu-Mu­­reş, recent s-a inaugurat un ciclu de interesante manifestări educa­tive, cu caracter de informare, care se va ţine lunar pentru in­telectuali, pe tema „TRIBUNA ŞTIINŢEI ŞI A CULTURII“. Pri­ma conferinţă intitulată „CUL­TURA ŞI CIVILIZAŢIA“ a fost expusă de profesorul universitar dr. docent Ion Zamfirescu din Bucureşti. Unele din temele pro­puse se vor susţine şi în cele­lalte oraşe ale judeţului. La mul­te manifestări vor fi invitaţi şi studenţii. La susţinerea manifes­tărilor îşi vor da concursul perso­nalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii din Bucureşti şi alte cen­­tre culturale din țară. CONCERT SIMFONIC Concertul simfonic de luni va avea ca oaspete pe tînăra vio­loncelistă sovietică Karine Gheor­­ghian, care va interpreta cu a­­cest prilej „Concertul în la mi­, .nor pentru violoncel și orchestră" de Schuman. Orchestra simfoni­că a Filarmonicii de stat, sub­­conducerea dirijorului ei perma­nent Szalmán Lóránt, va­­ mai executa Suita I din baletul „în­toarcerea din adîncuri“ de Mihail Jóra și „Simfonia nr. 36 (Linz)“ de Mozart. ATÂ-I Mă cheamă Vasile Beldean. Sînt cioban. Nu am domiciliu stabil. Va­ra plec cu oile oamenilor departe, în inima pădurii. Acolo stau cu ele și rtti-s­tare dragi. îmi place mult să cint din fluier și să fiu ascultat de toată turma. Avînd destule clipe de răgaz, de multe ori stau de vorbă­ cu oile me­le. Le spun tot felul de poveşti. Şi­ mă ascultă. Oricît de proaste par aceste animale, totuşi, una as­c­ultă." M-am obişnuit aşa de mult cu po­veştile incit acum simt nevoia să le spun zilnic cel puţin cite una. Şi cum nu stau numai între oi, poveşti de spun şi oamenilor. Am observat că şi lor le plac. Mai în glumă, mai în serios, m-am hotărît să-i pun la încercare pe oa­meni. Şi, vai, ce uşor se lasă păcă­liţi. Prima poveste i-am spus-o lui Fa­­luvégy Iosif, achizitor la D.C.A., centrul Sovata. M-a crezut. Urma­rea? Am încheiat un contract de vînzare-cumpărare. M-am obligat că voi preda către D.C.A. 10 kg de lună, în termen de 6 luni. Dar, să vă spun drept, eu nu am nici o oaie. Ca a­­vans am primit 200 de lei. Am sem­nat, am pus banii in buzunar și am rns una bună. înainte de a primi suma, contrac­tul a fost și la Consiliul popular So­vata. Trebuia avizat în sensul că am în proprietate ei pentru a-mi putea îndeplini obligaţiile. I-am păcălit şi pe cei de la consiliu. Mi-au avizat contractul, deşi eu nici nu am do­miciliul stabil în Sovata. Am prins curaj. Am mai încercat o dată cu o altă poveste. Cu un... porc. Achizitorul Megyes Mihály de la I.R.Î.C., centrul Sovata, m-a cre­zut. Am încheiat din nou un con­tract. Avizat favorabil tot de Consi­liul popular Sovata. Am primit si aveuns: 400 de lei. Cekî mi s-au terminat banii, mi-am zis: nu-i rau sa mai încerc cu povestile. Am schimbat locul. M-am dus în comuna Ghindari. A­­colo l-am găsit pe Kiss Albert, achi­zitor la D.C.A. Cînd i-am spus că vreau să vînd lînă, a sărit de bucu­rie. Imediat mi-a încheiat contractul. Mă gîndeam că la Consiliul popu­lar Ghindari am s-o păţesc. Dar, nu a fost așa. Am spus o poveste că sînt cioban­ la Trei Sate şi cu asta imediat mi-au vizat contractul. Au scris negru pe alb că am în proprie­tate 31 oi... M-am dus cu contrac­tul la C.E.C. — am primit 735 de lei. Aşa să tot trăieşti... Nici tu mun­că, nici tu gînduri. Cîteva poveşti şi gata. Banii vin. Dar cum vin, se şi duc. Bată-i vina! ... Mi s-au golit din nou buzunare­le. M-am dus la Székely Ana, achizi­toare la I.C.I.L., centrul Sighișoara, punctul Trei Sate. — Vreau să vînd 1.000 kg de cas — i-am spus. — Ai de unde? — Cum să nu. Doar sînt cioban, in localitate. Am 120 de oi, proprie­tatea mea. — Foarte bine! Facem contractul. Atît am discutat. Contractul s-a şi făcut. De Consiliul popular Ghindari nu mi-a mai fost frică. Cum a mers prima dată, ştiam că va merge şi acum. Chiar aşa a şi fost. Contractul s-a vizat urgent. Urma să primesc avans o sumă frumuşică: 6.025 lei. Numai că mai trebuia şi aproba­rea de la C.I.L. Sighişoara. M-am dus acolo. Ghinion: cei de acolo mă cunoşteau (i-am păcălit cu vreo 2 ani în urmă). Acum nu mi-a mai mers. N-au mai aprobat contractul. ... .Am spus eu o poveste de Mi­liţie, dar nu m-au crezut. Am ajuns insă în faţa judecătoriei. Eh! De-aş putea să-i păcălesc pe judecători... Pentru conformitate: PAUL MIRCEANU jurist CASTELUL DIN SâNCRAIU DE MUREŞ. (Foto: I. MARX) Csald fFrS^ IS. i. Așadar, stimata toamnă s-a in­staurat definitiv în drepturile ei legitime. Acestui proces ireversibil n-au putut sâ-i pună stavilă nici măcar inimoşii suporteri ai celei de-a... VIII-a artă: fotbalul, care, chiar după o duminică roză a mondialilor noştri — în ciuda fri­gului şi a averselor direcţionale — s-au prezentat din nou cu mic cu mare la irezistibilul randes-vous prilejuit de orice etapă a campio­natului. Cu toată această atragere mag­netică spre fotbal, la apelul celei de-a Xll-a etape, au fost totuşi foarte mulţi tîrgumureşeni absenţi. Vina? Poate frigul, poate capriciile toamnei sau, cel mai sigur, capri­ciile fotbaliştilor de pe Mureş ca­re, de la o vreme încoace nu-şi mai găseau nicicum cadenţa. Dar iată că, în ciuda poziţiei precare din clasament, coechipierii A.S.A. s-au recules totalmente din letargia unor predestinaţi la ,,pie­­ire" şi, într-o manieră fără drept de apel au pus la punct răsfăţata echipă a stegarilor braşoveni, echi­pă care, prin nu ştiu ce minuni, a reuşit să se cocoţeze undeva de­asupra . .. medianei. La rece vor­bind, prea a fost Fortuna (sau poa­te alţi carii interni şi externi­­rea cu echipa A.S.A., de vreme ce obiectiv vorbind — sînt atîtea alte surate mult mai slabe. In sfîrşit, a­­ceasta este situaţia, iar implacabi­litatea clasamentului nu o poate întoarce numai maestrul Stein­­bach (bineînţeles nu din condei) şi băieţii săi. Acestea fiind zise, permite­­ţi-ne să coborîm în arenă pentru a urmări la lucru cele două comba­tante: A.S.A. şi Steagul roşu. La fluierul arbitrului Limona — Bucureşti, pe gazonul verde se aliniază următoarele formaţii: A.S.A. — Bai, Şleam, Dondoş, Toth, Czako, Siko, Ciutac, Can­aro, Nagy, Trăznea, Makkai (Lucaci). Steagul roşu: — Adamache, Ivăn­­cescu, Jenei, Olteanu, Penzeş, (Ru­­su), Pescaru, Balint, Necula, Gane, Florescu, Györfy. încă de la primele „impresii" se vedea de departe că echipa gazdă este pusă pe lucruri . .. mari. Dis­poziţia în teren: 4—2—4, cu o in­­dicaţi­e,,specială pentru Ci.Mtoc de a se infiltra în dispozitivul ofensiv, a ■pftşr la grea încercare apărarea imediată a stegarilor. Aceştia, au­reolaţi de cîteva rezultate fortisime pe teren propriu şi în deplasare, nu au acordat nici o atenţie distri­buirii rolurilor din partea gazdelor. Eroarea avea să-i coste scump — de altfel, să ne fie iertat, dar pu­nem la îndoială valoarea tehnico­­tactică trîmbiţată a echipei Stea­gul roşu, cu excepţia lui Ol­teanu şi Pescaru — atacul şi apă­rarea A.S.A. tocind ca un robot baloane după baloane. îmbucură­tor că încă din primele minute, ce­le două aripi: Caniaro — excelent acest băiat atunci cînd este pus să muncească — Makkai şi apoi Lucaci, au alimentat cu mingi pre­ţioase vîrfurile: Trăznea şi Nagy care s-au infiltrat de nenumărate ori foarte, foarte periculos spre poarta lui Adamache. In minutul 19 o şarjă rapidă între Ciutac şi Trăznea avea să anunţe deschide­rea scorului. Peste un minut, Nagy — excelent coordonator — ii lan­sează pe Can­aro care, irezistibil, cu Olteanu în spate, intră in ca­reu şi, imparabil, 1—0. Abia din acest moment stegarii îşi dau sea­ma că tactica lor „a la hazard" ar putea să se răzbune foarte crunt. In consecinţă, îl scot din teren pe diletantul Penzes, introducîndu-l pe „inorogul" Rusu. Cu toate acestea acţiunile în trombă ale gazdelor nu pot fi oprite decit cu preţul u­­nui penalti. In minutul 44, Makkai venit bolid din spate este cosit şi împins de Ivăncescu chiar în mo­mentul cînd se pregătea să intro­ducă în plasă. Lovitura este execu­tată fără nici o emoţie de acelaşi Cam­aro: A.S.A. — Steagul roşu 2—0. La reluare, asiguraţi la bancă cu un fond . . . substanţial, gazdele, în loc să caute remanierea golavera­jului negativ, se întrec în fel de fel de exhibiţii, delicioase pentru u­­nii, dar total ineficace. Pe rind, Nagy, Lucaci şi Ciutac pierd mari ocazii pentru majorarea scorului. Suntem­ datori totuşi să consemnăm acţiunea din viteză a întregului pa­chet de atacanţi tîrgumureşeni sol­dată, în minutul 64 cu o lovitură de cap magistrală a lui Nagy şi, sal­vată în extremis de Adamache. A­­ceeaşi schemă: Sikio suur spre Trăznea, două balansări în dreap­ta şi în stingă, Ivăncescu este lăsat ca simplu spectator, Trăznea expe­diază la intercepţie şi... Ciutac reia fulgerător cu capul spre dispe­rarea lui Adamache. A fost o fază electrizantă (minutul 70) care a fă­cut ca tribunele să uite totalmente capriciile toamnei dezlănţuite: 3—0. Aşadar, atunci cînd coechipierii A.S.A. se concentrează în mod se­rios, abordează cu toată puterea de luptă orice partidă, rezultatul nu poate să fie decit cel favorabil. Credem că a sosit momentul să se producă o cotitură radicală in e­­voluţia echipei A.S.A. şi, dincolo de orice . . . predestinare să se re­cupereze toate punctele pierdute cu atita seninătate acasă şi aiurea. Altfel, toate socotelile hîrtiei se vor încurca, căci niciodată calculele teoretice n-au putut rezista în faţa performanţelor sportive. Fotbalul este prin excelenţă un joc colectiv şi bărbătesc. Ca atare, să aruncăm la lada cu gunoi orice dantelării şi iluzii deşarte, căci numai aşa A.S.A. se va putea menţine în pri­mul eşalon al fotbalului românesc. Concretizarea acestor cerinţe se poate realiza în partida de la Iaşi cinci, A.S.A. are datoria de a sări cu trei puncte peste „umbra" Poli­tehnicii. ATANASIE POPA De-a lungul întregii emisiuni de televiziune prilejuită de transmite­rea meciului de fotbal dintre echi­pele Steaua Bucureşti — F.C. Ar­geş, şi nici la sfîrşitul acesteia, te­lespectatorii n-au fost informaţi a­­supra situaţiei scorurilor de pe ce­lelalte stadioane din ţară. Şi asta după ce alteori se făcea o adevă­rată risipă de fantezie in a stabili minutul rilor. Să fi noastră şi secunda marcării golu­renunţat Radioteleviziunea la privilegiul pe care i-l dau mijloacele tehnice de care dis­pune, de a fi, inclusiv prin emisiu­nile sale televizate, sursa de la ca­re opinia publică să fie cel mai operativ informată asupra desfășu­rării­ unor evenimente, fie chiar sportive?" Cu atît mai râu pentru . .. televiziune. O. HOSSU La tineret rezerve: Steagul roșu 3—0. A.S.A. iotecile şcolare — prin c­af­eniu la intelectuale Faptul că în ultimul timp coloa­nele diferitelor publicaţii au acor­dat spaţii largi problemelor care cu convers în esenţă către ceea ce se numeşte „necesitatea lectu­rii", pare intru totul justificat. Un asemenea atribut major, indispen­sabil pentru intelectualul format, se impune cu atît mai imperios a fi caracteristic tinerei generaţii care tinde, în concepţia şcolii mo­derne, a deveni un viitor lector cu gust, capabil să sesizeze frumosul operei de artă, să emită judecăţi şi opinii. In contextul acestei pro­bleme majore, bibliotecii şcolare, ca principal factor de emulaţie in­telectuală, îi revine un rol deose­bit de important. De altfel, în sco­pul realizării acestui important de­ziderat, „Regulamentul şcolilor de cultură generală" la capitolul 3 stabileşte sarcini precise pentru activitatea bibliotecarului şcolar. La o analiză mai atentă a mo­dului în care mulţi dintre biblio­tecarii noştri (dar şi unii directori) înţeleg să-şi organizeze activita­tea, ne conduce la ideea, de loc acceptabilă, potrivit căreia biblio­tecii şcolare îi revine doar rolul unui subsidiar al şcolii, în care fiecare cumpără ce vrea şi ce gă­seşte. O asemenea optică deter­mină ca, cel mai adesea, înzestra­­rea bibliotecilor cu fondul necesar de cărţi să nu urmeze unui stu­diu care să pornească de la cri­terii ştiinţifice, aceasta realizindu-se sub imperiul satisfacerii unor ne­cesităţi imediate sau pur cantitati­ve. Or, este clar că într-o aseme­nea situaţie, atît colectivul profe­soral, cit şi, mai ales, elevii bene­ficiază în prea mică măsură de potenţele emulative ale acesteia. Mai întîi, în cadrul multor biblio­teci vizitate de noi nu există nici cel puţin acel minim de volume necesar pentru perfecţionarea pro­fesională şi metodică a cadre­lor didactice, cit despre spaţiu.. . Ca să nu mai vorbim de colecţio­narea şi păstrarea anumitor re­viste sau opere de raritate, a că­ror existenţă ar servi atît ca sursă de informare, cit şi ca material didactic. O asemenea stare de fapt determină frecvent ca în mul­te situaţii, profesorii şi învăţătorii (mai ales cei din mediul rural) să piardă orice contact cu noutatea domeniului în care îşi desfăşoară activitatea. De aceea poate că nici nu pare de loc surprinzător răspunsul unei profesoare, care menţiona într-o ocazie, că studia­ză săptămînal „Gazeta literară", a cărei apariţie se ştie bine că a încetat de mult. In cazul elevilor există uneori o optică greşită din partea tuturor factorilor educativi ai şcolii des­pre sensul noţiunii de lectură. In concepţia unor bibliotecari, dar pe alocuri chiar şi a unor profesori sau directori, sensul noţiunii se confundă în exclusivitate cu cel al literaturii beletristice (înţelegînd însă prin aceasta numai operele prevăzute de programele şi ma­nualele şcolare), acţiunea de popularizare a cărţilor convergind în acest singur sens. Or, este ştiut că munca cu cartea în şcoală pre­supune o activitate mult mai com­plexă şi cu o finalitate materiali­zată intr-un orizont cultural care să depăşească conţinutul unor lu­crări de istorie sau critica litera­ră. De aceea, eforturile biblioteca­rului trebuie conjugate cu cele cile tuturor profesorilor, dar în nici un caz acţiunea să nu-l pri­vească numai pe cel de limbă şi literatură. Altfel riscăm ca elevii noştri să citească preferenţial, iar contribuţia celorlalţi profesori în formarea orizontului lor şti­inţific şi cultural să fie minimă. Intr-un asemenea context, biblio­teca şcolară presupune un număr de volume care să reprezinte un raport acceptabil faţă de discipli­nele studiate şi numărul elevilor din şcoală (ponderea constituind-o, evident, literatura beletristică). In alt sens, biblioteca şcolară trebuie să constituie şi un instru­ment al iniţierii în tehnica cerce­tării ştiinţifice. Căci este de necon­ceput ca un elev absolvent al cla­sei a Xll-a să nu posede nici cele mai elementare noţiuni despre o cotă, catalog, fişier bibliografic, foaie de titlu sau fişă bibliogra­fică. In asemenea condiţii pare perfect explicabilă dezorientarea studenţilor începători (mult prea neîndemînatici), care din lipsa u­­nor iniţieri antecedente se adap­tează intr-un timp mult prea în­delungat la noul regim de studiu. Este adevărat că am întîlnit şi biblioteci şcolare cum sunt cele ale Liceului nr. 1 Sighişoara, Liceului nr. 2 Tîrnăveni, Grupului şcolar de chimie Tîrnăveni etc., bine înzes­trate şi în care există preocupări asidue din partea tuturor factorilor înspre realizarea unor obiective ca cele de mai sus. Cum însă nu­mărul bibliotecilor in care se lu­­crează cu adevărat la nivelul cerut este mult prea mic in raport cu numărul mare al unităţilor şcolare din judeţ, poate că n-ar fi lipsită de sens organizarea unui curs de iniţiere la nivel judeţean, cu participarea tuturor bibliotecarilor şcolari?!. Cu o asemenea ocazie , ar imprima, credem, un cadru mai organizat activităţii cu cartea, în consensul unor criterii ştiinţifi­ce, de care cel puţin pînă acum, în multe şcoli s-a făcut abstracţie. Iată deci, doar cîteva probleme faţă de care nu putem manifesta indiferenţă, pentru că de realiza­rea lor depinde in mare măsură formarea intelectuală viitoare a ac­tualilor noştri elevi. prof. GHEORGHE GIURGIU prof. GHEORGHE BOT CRONICA ETAPEI Rezultate tehnice Steaua — F.C. Argeş 0—0 Rapid — Dinamo Bucureşti 2—0 A.S.A. — Steagul roşu 3—0 Farul — Jiul 1—0 Dinamo Bacău — „U“ Cluj 2—1 C.F.R. — U.T.A. 1—0 „U“ Craiova — Petrolul 2—1 Crişul — Politehnica 2—0 Ieri, după „intermezzo-ul“ pri­cinuit de meciul cu Grecia, a fost reluat campionatul diviziei A de fotbal. Etapa a 12-a a campionatului a fost destul de săracă în goluri, totuşi, nu lipsită de unele nepre­văzute. De pildă, surprinde în­­fringerea clară suferită de Dina­mo Bucureşti, formaţia cu cei mai mulţi internaţionali, în faţa Rapidului. La fel, cu toate că a fost lipsit de aportul lui Dobrin aflat la tratament la Herculane, F.C. Argeş a reuşit să obţină un preţios punct la Bucureşti, în intilnirea cu Steaua. Cu deosebită satisfacţie con­semnăm victoria şi în acelaşi timp scorul etapei, realizate de A.S.A. în meciul cu Steagul ro­şu. Acest rezultat, precum şi în fringerea Politehnicii la Oradea, a determinat o „rocadă“ la sfîrşi­tul clasamentului: „lanterna“ a trecut din nou la ieşeni. Dar „saltul“ pînă la locul următor es­te anevoios încă. Petrolul are un avans de 2 puncte faţă de A.S.A. şi 2 meciuri restante de jucat. Totuşi, situaţia echipei tir­­gumureşene se poate redresa încă in etapele următoare. „Cheia“ problemei este continua întărire a formaţiei, printr-o muncă fără preget. O echipă bună îşi va fa­ce, fără îndoială, loc pe verticala clasamentului. Suferind această înfringere, Di­namo Bucureşti şi-a pierdut a­­vantajul de puncte în fruntea clasamentului. Doar golaverajul o menţine pe primul joc, înaintea Rapidului şi Universităţii Craio­va, cu cite 15 puncte. Urmează F.C. Argeş, Dinamo Bacău, Jiul şi Farul cu cite 13 puncte. Stea­gul roşu şi U.T.A. cu cite 12 puncte, „U“ Cluj cu 11 puncte, Steaua, Crişul şi C.F.R. cu cite 10 puncte, Petrolul cu 9 puncte, A.S.A. cu 7 puncte şi Politehnica cu 6 puncte. E. LOR Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregis­trată la Tg.-Mureş a fost de 3,5 grade; la ora 12, temperatura era de 7,6 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine schimbătoare, cu cerul temporar noros, izolat va ploua slab. Temperaturile minitop vor fi cuprinse între minus 3 și plus 3 grade, maximele între 6—12 grade. Vînt potrivit din vest. AGENDA VINERI, 21 NOIEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Lupii albi. Select: O lume nebună, ne­bună, nebună şi Ultima lună de toamnă (la ora 20,30). Progresul: Omul, orgoliul, vendetta. Tine­retului: In umbra colţului. Mun­citoresc: Caporalul şi ceilalţi. Flacăra: Răutăciosul adolescent. SIGHIŞOARA — Lumina: Tigrul. LUDUŞ — Flacăra: Eu team iu­bit. SARMAŞU — Popular: Co­misarul X şi banda „Trei cîini verzi“. REGHIN — Patria: Un glonte pentru general. Victoria: Căpitanul din Tenkes (ambele se­rii). TÎRNĂVENI — Melodia: Sherlock Holmes. SOVATA — Doina: Tata. SINGEORGIU DE PADURE — Popular: Pipele. FINTÎNELE — Patria: Heidi. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul. Căsătorie pripită. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.­­MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Aceşti îngeri trişti“, piesă de D. R. Popescu. TEATRUL DE STAT DE PĂ­PUŞI DIN ORADEA prezintă în sala de spectacole a Casei de cul­tură a sindicatelor, azi, la orele 11, 14 şi 16, piesa în limba ma­ghiară „Piticul răutăcios“. TEATRUL DE STAT DE PĂ­PUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia ro­mână, prezintă azi, la ora 11, „Capra cu trei iezi“, iar la ora 16, „Doi muşchetari şi Ileana Cosîn­­zeana“. Televiziune 17,00 — Consultaţii pentru e­­levi; 18,00 — Lumea copiilor; 18,30 — Podgoria de la Drăgă­­şani. Anchetă economică; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Emisiune pentru conducătorii auto; 19,30 — Mai aveţi o între­bare? (dialog între telespectatori şi personalităţi de prestigiu ale ştiinţei şi culturii); 20,15 — Film artistic: Moartea lui Joe indianul; 21,55 — Reflector; 22,05 — Actua­litatea internaţională; 22,35 — Studio dans XX. Ansamblul cu­banez de dans modern; 23,05 — Telejurnalul de noapte. Universitatea populară în sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Istoria ci­vilizaţiei şi a culturii româneşti", va fi ţinută expunerea „In pra­gul lumii moderne. Secolul lumi­nilor". Va vorbi: Ioan Moldovan, profesor. In sala nr. 8 a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Arta muzicii". Va fi ţinută lecţia „Arthur Ru­binstein". MICA PUBLICITATE Parohia ortodoxă română Fă­găraş, Protopopiatul Reghin, co­munică pierderea ştampilei pa­rohiale, pe care o declară nulă, în posesia oricui s-ar afla.

Next