Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-22 / nr. 277
\I N sI sII IVI sIs* sI \I s* \Is\sI sI III NI S \\ I SI* sI \\\IsIsIsI s Propagarea şi generalizarea metodelor moderne de conducere şi organizare a producţiei în lumina Directivelor Congresului al X-lea al partidului înfăptuirea obiectivului fundamental al programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului — lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate sunt ţelurile spre care şi-a concentrat activitatea creatoare, capacitatea şi energia intreaga naţiune. Realizarea acestui ţel major de perspectivă al partidului nostru presupune, în primul rînd, creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei economii avansate, a unei industrii şi agriculturi moderne; în al doilea rînd dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. In procesul complex de făurire a unei economii moderne, capabile să fructifice în cel mai înalt grad potenţialul material şi uman al ţării, unînsemnat rol îl joacă organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii. In condiţiile ritmului tumultuos al progresului tehnico-ştiinţific contemporan, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii devine un factor esenţial al perfecţionării activităţii economice, al creşterii eficacităţii sale. Ţinînd seama de profundele implicaţii pe care le are aşezarea pe baze moderne a conducerii şi organizării producţiei şi a muncii asupra folosirii raţionale a potenţialului economic al întreprinderilor, partidul nostru pune un accent deosebit pe însuşirea metodelor ştiinţifice de conducere şi organizare menite să asigure valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Aşa cum s-a subliniat la Congresul al X-lea al P.C.R., în Raportul Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „Una din condiţiile fundamentale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii eficienţei sale este aplicarea pe scară largă a ştiinţei conducerii şi organizării moderne a producţiei şi a muncii, în toate unităţile industriale". Ampla acţiune iniţiată de partid, începind cu anul 1967, în toate întreprinderile din ţara noastră, în domeniul organizării moderne a producţiei şi a muncii, a creat cadrelor tehnice şi economice condiţii optime pentru a-şi consacra efortul creator, inteligenţa şi capacitatea îmbunătăţirii conducerii proceselor economice, fructificării depline a virtuţilor economiei noastre socialiste. Organizarea producţiei şi a muncii este un proces complex care presupune ridicarea neîntreruptă a cunoştinţelor specialiştilor din toate compartimentele în vederea participării lor efective la aplicarea noului, la însuşirea a tot ceea ce ştiinţa şi tehnica pune la dispoziţia întreprinderilor, începind cu concepţia şi proiectarea produselor şi continuînd cu cea de aprovizionare, cu multiplele aspecte ale producţiei şi terminînd cu desfacerea. Ea trebuie să asigure îmbinarea raţională a elementelor materiale cu cele umane în vederea obţinerii unor rezultate economice superioare. Prin aria largă de cuprindere, prin durata şi complexitatea proceselor la care se referă, aplicarea integrală a ansamblului de măsuri prevăzute de Conferinţa Naţională şi de Congresul al X-lea, va crea în cincinalul următor un cadru nou, mai adecvat stadiului actual şi perspectivelor de dezvoltare a economiei naţionale, pentru dirijarea, organizarea şi conducerea proceselor economice, pentru aplicarea în practică a realizărilor în domeniul ştiinţei conducerii activităţii întreprinderilor. In vederea atingerii obiectivelor perfecţionării organizării producţiei şi a muncii s-a elaborat şi pus în practică un program complex de formare şi specializare a cadrelor tehnice şi economice care să aplice în mod creator principiile organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. In cadrul acestui program se înscrie şi acţiunea de: „Propagare şi generalizare a metodelor moderne de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii in lumina prevederilor celui de al X-lea Congres al partidului“. Iniţiată sub directa conducere a Comitetului judeţean de partid, de Cabinetul judeţean pentru problemele de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor, acţiunea are multiple ţeluri. Ca principale direcţii ale acţiunii subliniem: reîmprospătarea cunoştinţelor profesionale ale cadrelor de specialitate şi înarmarea lor cu metodele şi tehnicile avansate de organizare şi conducere a producţiei, stimularea iniţiativei lor creatoare. Programul de pregătire care ţine seama de propunerile şi sugestiile întreprinderilor, cuprinde manifestări de mare însemnătate. De remarcat că în momentul de (Continuare in pag. a 2-a) Anul XXI. Nr. 277 (3.632) Și...bâtă, 22 noiembrie 1969 4 pagini, 30 de bani In magazinele „Alimentara“ (şi mai ales în cele cu autoservire) se găseşte un bogat sortiment de conserve de peşte, de carne, de legume etc. De asemenea, există multe feluri de compoturi. Conservele — fie că sínt din producţie indigenă sau din import — sunt solicitate zilnic de către populaţie. Sînt mulţi cumpărători care, atunci cînd intră în magazin, se adresează vînzătorului. — Aş dori o conservă bună. — Alegeţi şi dumneavoastră din cele de pe gondolă — ii răspunde vînzătorul, indiferent. — Totuşi, zice cumpărătorul, dv. ca un comerciant care cunoaşte marfa din magazin, ce-mi recomandaţi? Noi comercianţii nu gustăm din toate conservele. Multe sunt din import. După un asemenea răspuns, cumpărătorul renunţă de multe ori să mai cumpere. Fireşte, datoria comerciantului nu este aceea de a gusta toate produsele. Insă, credem că lucrătorii din comerţ au datoria nu numai să vîndă mărfurile, ci să le şi recomande cumpărătorului, să le cunoască calităţile. Dacă ar face acest lucru, probabil că, zilnic ar desface cantităţi mai mari de conserve şi alte produse aşazis „greu vandabile“. C. BUCOVINEANU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN |______________________________| BILANŢ edilitar gospodăresc La începutul acestui an, cetăţenii din comuna Rîciu au primit cu bucurie chemarea Consiliului popular judeţean Galaţi privind întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Locuitorii din cele 15 sate ale comunei s-au angajat atunci să realizeze, prin muncă voluntarpatriotică, lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 550.000 lei. Angajamentul a fost depăşit pînă acum prin efectuarea unor lucrări în plus în valoare de 70.000 lei. In alţi termeni spus, s-au construit mai mulţi metri pătraţi de trotuare, au fost plantaţi mai mulţi pomi ornamentali, s-au reparat şi întreţinut mai multe drumuri şi străzi etc. In întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, deputaţii Vasile Oprea, Ioan Bîtea, Alexandru Szilagyi, Avram Aştelean, Szekeres Francisc, Ioan Apăfăian, Iuliu Moldovan, Teodor Biro şi alţii, în tot timpul anului, au mobilizat cetăţenii la efectuarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, au muncit cot la cot cu ei. fr I Maistrul Ludovic Tamás de la Iprofil „23 August” se numără printre cei mai iscusiţi sculptori în lemn de la secţia sculptură a fabricii. El realizează cele mai frumoase ornamente pentru mobilă stil. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ITEAUA ROŞIEII La Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin Fabrica P. A. L. a intrat în probe mecanice La Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin a intrat in probe mecanice Fabrica de produse aglomerate din lemn. Noul obiectiv industrial, cu o capacitate de producţie de 35.000 de tone P.A.L., înzestrat cu utilaje din ţară şi străinătate, la nivelul tehnicii moderne, va asigura un nivel înalt de valorificare a masei lemnoase. Utilajele funcţionează în condiţii bune. Totuşi se pun încă în faţa constructorului şi beneficiarului o serie de probleme care trebuie rezolvate cu operativitate. La şedinţa de comandament care a avut loc ieri, cu participarea factorilor de răspundere, a rezultat o serie de deficienţe în colaborarea constructor-beneficiar care, acum cînd orele sunt preţioase, prelungesc durata de execuţie a unor lucrări. Există încă o serie de lucrări nerezolvate, la gospodăria de apă, la centrala electrică, tocătoria veche, secţia mori etc., ce-i drept de volum mic, dar care produc greutăţi în pregătirea probelor tehnologice. Proiectanţii mai au de rezolvat o serie de probleme importante. La gospodăria de păcură şi la fundaţiile motoarelor electrice de la secţia mori, lucrările executate conform proiectului sunt necorespunzătoare. De aceea, este imperios necesar ca I.S.P.F. Bucureşti să trimită pe şantier în timpul cel mai scurt proiectanţii pentru a da noi soluţii, corespunzătoare. Rămînem în urmă care pun probleme deosebite cu privire la respectarea termenului de intrare în probe tehnologice există la hala de fabricaţie. Constructorii şi beneficiarul au criticat pe bună dreptate activitatea Direcţiei combinatelor în construcţie din cadrul Ministerului Industriei Lemnului care n-a luat din timp măsuri pentru asigurarea asistenţei tehnice din partea proiectanţilor conform hotărîrii ministrului. La şedinţa de comandament a rezultat că există posibilităţi ca noua capacitate de producţie să intre în probe tehnologice la începutul lunii decembrie. Este necesar însă, ca beneficiarul şi constructorii care au dovedit că pot să organizeze bine munca, împreună cu toţi factorii de răspundere rezolvînd problemele ce au mai rămas, să asigure folosirea la maximum a potenţialului tehnic şi uman, să întărească colaborarea în muncă în aşa fel incit toate lucrările care au mai rămas să fie executate în timpul cel mai scurt. O PARTE A NOILOR INSTALAŢII Vremea r . ■ - ; s v' Ieri, in orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de 0 grade; la ora 12, temperatura era de 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme schimbătoare, cu cerul variabil, cu totul izolat precipitaţii slabe de scurtă durată. Temperatura în scădere, maximele vor fi cuprinse între 6—12 grade, minimele între zero şi minus 3 grade. Vint slab din vest şi nord-vest. Dimineaţa ceaţă pe văi. Admiterea la doctorat Intre 15—30 ianuarie 1970 va avea loc admiterea la doctorat pentru anul universitar 1969/1970. înscrierile se fac între 15—30 decembrie a.c. la instituţiile de învăţămînt superior şi la institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România şi Academiei de Ştiinţe Medicale, la care este organizat doctoratul. Pagina a 3-a: Viata ul. MĂSURI de protecţie şi bună alimentare cu energie electrică Energeticienii întreprinderii judeţene de electricitate din judeţul Mureş, au executat în acest an importante lucrări de protecţie a liniilor de transport a energiei electrice şi de asigurare neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor. In staţiile de transformare de la Tîrgu- Mureş, Luduş, Reghin, Tîrnăveni, Sovata şi în alte staţii aparţinînd acestei unităţi de exploatare, au fost montate elemente de protecţie şi automatizare cerute de sezonul rece care bate la uşă. In multe staţii au fost schimbate circuitele secundare şi releele de comandă a întrerupătorilor care vor asigura pe timpul iernii o funcţionare perfectă a staţiilor de transformare. Au fost montate, de asemenea, dispozitive automate de siguranţă şi de acţionare a transformatorilor de rezervă în cazul căderii crelor în funcţiune. Aceste lucrări fac parte dintr-un plan amplu de măsuri menit să ducă la alimentarea optimă şi fără întreruperi cu energie electrică a consumatorilor, în perioada anotimpului friguros. La I.A.S. Iernut: Prima staţie automatizată pentru deservirea unui sistem de irigaţii După cum se ştie, la întreprinderea agricolă de stat Iernut, ferma din Cheţani, s-a executat o lucrare de amenajare pentru irigaţii cu conducte subterane sub presiune a unei suprafeţe de 480 ha, care de altfel s-a şi dat în exploatare. Pentru deservirea acestei amenajari, T.C.I.F. Timişoara a construit aici o STAŢIE COMPLET AUTOMATIZATA. Cele 10 electropompe care alimentează cu apă acest complex de irigaţii se cuplează sau decuplează automat in cazul ivirii unei defecţiuni la vreo conductă, creşterii presiunii sau în oricare împrejurare care ar stinjeni funcţionarea normală a sistemului de irigaţii. Staţia, a cărei recepţie definitivă s-a făcut zilele acestea de către un grup de specialişti, se înscrie în rîndul lucrărilor de înaltă tehnicitate, ea fiind prima de acest gen din județul nostru. anECiom cumiul cumin -organizator şi animator, dar nu singurul răspunzător! Recent a avut loc la Tg.-Mureş seminarul judeţean cu directorii căminelor culturale comunale, în organizarea Comitetului pentru cultură şi artă al judeţului Mureş, acţiune care a urmat la scurt timp unor întilniri similare cu bibliotecarii comunali, cu lucrătorii bibliotecilor şi caselor de cultură orăşeneşti şi municipale. Problematica centrală a acestor consfătuiri a constituit-o complexul de măsuri ce se cere aplicat în aşezămintele din judeţ in vederea traducerii în fapte a multiplelor sarcini ce revin activităţii de educaţie multilaterală a maselor, în lumina importantelor hotărîri ale Congresului al X-lea al P.C.R. Seminarul judeţean al directorilor căminelor culturale comunale şi-a desfăşurat programul după o tematică pe care o socotim ca utilă şi binevenită în acest început de „sezon cultural“ (în sensul cel mai bun al termenului, fiind vorba de perioada cind disponibilul de timp al cooperatorilor ne obligă la intensificarea acţiunilor cultural-educative). Iată cîteva din problemele dezbătute: „Cultura şi arta, în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R." (expunere); referat metodic privind întocmirea planurilor în perspectivă pentru formaţiile artistice de amatori şi pe „stagiunea" 1969—1970 (Benkö Ioan, directorul Casei judeţene a creaţiei populare), „Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor cultural-educative pentru perioada de toamnâ-iarnă” (Kapus loan, inspector-şef al C.J.C.A.); „Metodica organizării unor acţiuni cu cartea pentru public" (Solomon Fraţila, directorul Bibliotecii municipale din Tg.-Mureş); „înzestrarea şi buna gospodărire a bazei materiale a căminelor culturale" (Teodor Purcariu, inspector principal la C.J.C.A.); „Cîteva aspecte legate de activitatea cu filmul la sate" (Pataki Ştefan, directorul întreprinderii cinematografice interjudeţene). S-au mai organizat două acţiuni practice: procesul literar (incomplet) al romanului „îngerul a strigat" de Fănuş Neagu şi o seară cultural-distractivă pentru tineret, la căminul cultural Sîngeorgiu de Mureş. S-ar părea, la o parcurgere sumară, că programul s-a constituit eterogen, însă aceasta a fost de fapt intenţia organizării seminarului, de a dezbate principalele probleme ce le avem de făcut în sectoarele fundamentale ale activităţii noastre de ansamblu, încercând să transmitem principalilor animatori ai vieţii spirituale a satelor metodele cele mai eficace de cuprindere a lor, de coordonare şi impulsionare planificată a acestora. In condiţiile actualei dezvoltări a societăţii noastre, cu polivalenţa specifică acestei epoci de mari prefaceri economice şi sociale, activităţii de dezvoltare spirituală, de formare şi consolidare a unei conştiinţe calitativ superioare îi revin atribuţii de o specificitate distinctă, orientarea ei spre concret, spre cotidian fiind o cerinţă obligatorie. Judeţul Mureş se poate mîndri că contribuţia sa plurală la realizarea obiectivelor de ansamblu ale actualului cincinal, în care anul 1969 este cel hotărîtor, iar 1970 va constitui, fără îndoială, anul lansării viguroase spre realizarea programului următorului cincinal. Intr-un asemenea context economico-social activitatea cultural-educativa isi circumscrie contribuţia numai în măsură in care îşi subordonează conţinutul, îşi „aliniază" căile şi mijloacele de pătrundere a ţelurilor spre care tinde societatea noastră, ţeluri atît de realist şi explicit exprimate în documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. In această accepţiune (credem, unica valabilă şi cuprinzătoare), munca de „fortificare" spirituală, de influenţare pozitivă şi permanentă a conştiinţei maselor trebuie să devină o amplă activitate colectivă, o exigentă şi elevată acţiune de elaborare ştiinţifică, cu finalitate imediată în mobilizarea oamenilor la transformarea vastelor noastre planuri în fapte de viaţă împlinite. O asemenea activitate nu se mai poate concepe ca o „obligaţie“ a unui singur om — directorul de cămin cultural — ci ca o îndatorire de înaltă responsabilitate patriotică a tuturor intelectualilor oraşelor şi satelor noastre. Partidul şi statul nostru i-au investit pe toţi intelectualii patriei cu calitatea de activişti sociali multilaterali şi nicidecum doar cu aceea de „meseriaşi" (mai mult sau mai puţin conştiincioşi), închistaţi în nişte bariere artificiale ale specialităţii lor. Privită astfel, ca acţiune conştientă şi colectivă, activitatea cultural-educativă de masă din judeţul nostru suportă încă serioase îmbunătăţiri. Fireşte, nu (Continuare în pag. a 3 a) IULIU MOLDOVAN vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă