Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)
1969-12-03 / nr. 286
I Cinematograful „ARTA“:BALTAGUL Cele mai mari reuşite ale cinematografiei româneşti sînt — cu puţine excepţii — adaptări ale unor valoroase opere literare. Să ne gîndim numai la Pădurea spînzuraţilor, Răscoala, Moara cu noroc. Desfăşurarea şi lista ar mai putea fi lungită. Un suport literar ferm, un conflict puternic şi autentic, personaje amplu şi profund caracterizate sunt premise sigure pentru un cineast, apelul acestora la marile opere ale scriitorilor noştri fiind, deci, uşor de înţeles. Era firesc aşadar ca şi Baltagul să-l atragă pe Un regizor, mai ales că romanul lui Sadoveanu are memorabile pagini de descripţie de-a dreptul cinematografică. Angajîndu-se într-un asemenea travaliu, Mircea Mureşan, în calitate de scenarist şi regizor, şi-a luat o foarte grea şi responsabilă sarcină. Baltagul, romanul, este o carte de căpătîi a literaturii noastre naţionale, o operă care prelucrează balada populară la proporţii culte de înaltă aspiraţie, o operă densă in care regăsim toate datele spiritualităţii poporului român, filtrate prin talentul unui mare artist şi reduse la esenţele lor cele mai pure. In acelaşi timp, povestea Vitoriei Lipan, drumul ei prin spaţiu, timp, oameni şi destine, spre aflarea adevărului despre moartea bărbatului şi pentru pedepsirea ucigaşilor, capătă semnificaţii general-umane, ridicîndu-se la o asemenea valoare etică şi filozofică. Incit personajul a fost asemuit, nu o dată, cu Oedip Electra şi Hamlet. Intr-adevăr Vitoria, figură de mitologie populară românească, apare ca o întruchipare a spiritului justiţiar a pasiunii dintotdeauna şi de peste tot pentru adevăr şi dreptate. Filmul lui Mircea Mureşan a selectat cu grijă datele semnificative ale cărţii, străduindu-se să găsească echivalentul vizual cel mai adecvat paginii de literatură. In multe momente a şi reuşit acest lucru, şi dacă n-am aminti decit halucinanta secvenţă din biserică, în care frescele par a rezuma omorul încă neştiut de nimeni, sau imaginea obsesivă a lui „Nechifor călare, cu spatele întors către ea, trecînd spre asfinţit o revărsare de ape“ şi ar fi de-ajuns. Dar, din păcate, de multe ori filmul se limitează la o simplă ilustrare a romanului, ilustrare neutră, lipsită de o creştere a tensiunii dramatice. Or, drumul Vitoriei nu e un drum neutru, ci unul pe parcursul căruia, cu fiecare pas, dramatismul devine tot mai puternic, mai concentrat. In film, acumularea dramatică lipseşte însă, şi astfel momentul primei confruntări cu Bogza apare lipsit de conflict, iar a doua confruntare, cea decisivă, este rezolvată exterior, forţat, deci tot fără un dramatism autentic, interiorizat şi concentrat, aşa cum ar fi cerut spiritul sadovenian. Mai putem trece la capitolul nereuşitelor (sau al reuşitelor parţiale) momentele etnografice (nunta, înmormântarea), sau cele de comedie (bâlciul, arestarea escrocului), bune în sine, dar prea lungi în economia filmului, căruia îi diluează substanţa, precum şi accentele naturaliste din secvenţa găsirii cadavrului. Interpreţii (cu excepţia lui Gheorghe Misai, neinspirat distribuit în rolul lui Gheorghiţă), rămân întipăriţi în memoria spectatorilor, mai ales prin autenticitatea lor. Margarita Lozano (foarte bine dublată de Eugenia Bosînceanu), realizează o Vitorie de o mare forţă interioară, înfrăţită cu natura şi datinile strămoşeşti care-i vorbesc şi-i dezvăluie taine, o femeie dîrză, hotărîtă, cu sufletul guvernat de legi străbune, aproape mitice, legi ale iubirii, dreptăţii şi vieţii. Alături de ea, portrete nuanţate realizează Ernest Maftei (Cuţui), Livia Baba (Ana), Sandu Sticlaru, Nunuţa Hodoş şi Constantin Anatol (David), acesta din urmă reprezentînd o nouă şi valoroasă descoperire pentru cinematografia noastră. Neconvingător Folco Lulli (Bogza), un mare actor, care a rămas de astă-dată la datele exterioare ale personajului. Deşi ne-a rămas dator cu multe din virtuţile cărţii, filmul Baltagul rămîne o reuşită care demonstrează posibilităţile uriaşe ale literaturii române de a servi drept sursă de inspiraţie multor opere cinematografice de prim rang, ca şi talentul unor cineaşti ca regizorul Mircea Mureşan şi operatorul Nicu Stan, personalităţi interesante şi de mare viitor. ZENO FODOR I\ ls \ \ \ l ls O piesă captivantă:„muu micuu" (TURNEUL TEATRULUI „LUCIA STURDZA BULANDRA“ DIN BUCUREŞTI) Popularitatea destul de largă de care se bucură in lume scriitorul britanic John B. Priestley se explică prin cel puţin două elemente. In primul rînd, literatura sa (atit proza si numeroasele eseuri, cu, mai ales, lucrările lui dramatice) poartă amprenta unui spirit critic pătrunzător, consistenţa observaţiilor sale asupra societăţii britanice din prima jumătate a secolului nostru avînd suportul unei atitudini lucide, responsabile, care respinge compromisurile, abordează aspecte importante ale realităţii şi dă la iveală condiţionările sociale ale fenomenelor şi destinelor descrise. De aci decurge valabilitatea generalizărilor artistice ce se degajă din paginile scriitorului, căci caracterul specific englez al lumii pe care o explorează Priestley nu îngustează semnificaţiile conflictelor, ci îngăduie, dimpotrivă, lărgirea amplitudinii social-umane a interpretării faptelor, situaţiilor şi tipurilor. In al doilea rînd, scriitorul a demonstrat de la primele sale creaţii o stăpinire sigură a meşteşugului, o remarcabilă iscusinţă în construirea şi dezvoltarea subiectelor. Departe de a fi ceea ce se cheamă un inovator ori un experimentator în căutare de noi modalităţi de expresie, Priestley s-a impus în special în teatru prin eficacitatea, sobrietatea şi rigoarea geometrică a compoziţiilor sale dramatice, ilustrînd ceea ce s-a numit „well-made play“ („piesa bine făcută") prin precizia cu care ştie să gradeze tensiunea, să întreţină curiozitatea şi suspensul, să definească treptat fizionomia spirituală a personajelor. In Viraj periculos (1932), pornind de la un cuvint aruncat de cineva, de la un fapt divers, de la un detaliu banal căruia in prima clipă nimeni nu-i dă importanţă, conflictul se declanşează şi devine tot mai ascuţit pe măsură ce — asemenea unui sfredel — acţiunea pătrunde dincolo de faţadă. Onorabilitatea burgheză se dovedeşte falsă, tarele morale existente în spatele convenienţelor sociale senin acceptate de toţi şi lipsa de scrupule a acestor domni şi doamne bine situaţi sint rind pe rînd descoperite şi arătate fără fard, responsabilităţile şi vinile fiecăruia sunt acuzate vehement. Şi când, în final, totul pare să fi fost o ficţiune, pe care personajele au luat-o în serios din cauza conştiinţei ascunse a culpabilităţii lor, acest coşmar nu încetează să ne urmărească prin forţa şi clarviziunea radiografiei psihologice şi etice pe care a prilejuit-o. Piesa sună şi azi actual, după mai bine de trei decenii de la apariţia ei, pentru că face un rechizitoriu al ipocriziei, al meschinăriei, al moravurilor de junglă proprii relaţiilor sociale burgheze, guvernate de interese materiale şi de egoism. Autorul are meritul unui moralist, care nu evită „virajele periculoase", momentele decisive cind adevărul trebuie rostit frontal, pină la capăt. Iar spectacolul pus în scenă de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", în regia lui Petre Popescu şi avînd ca interpreţi pe Gina Petrini, Mimi Enăceanu, Anca Vereşti, Cătălina Pintilie, George Oancea, Mircea Başta şi Emmerich Schäffer, aduce la rampă, o dată cu substanţa dezbaterii, şi virtuţile atractive şi de efect ale acestei piese captivante. Iubitorii de teatru din Tg.-Mureş pot viziona spectacolul „Viraj periculos" asta-seară, la ora 20. Timpul trece foarte repede şi este deosebit de preţios. De aceea, folosirea lui cu maximum de eficienţă, cu cit mai mult folos, constituie una din marile probleme ale zilelor noastre. In ultimii ani s-au întreprins o serie de măsuri menite a duce la folosirea din plin a timpului de lucru în întreprinderi şi instituţii, precum şi la asigurarea posibilităţilor pentru ca fiecare cetăţean să-şi poată petrece timpul liber cit mai folositor. Trebuie să arătăm, cu regret, că incă se pierde foarte mult timp. In instituţii, în special, există încă mulţi timpi morţi, plimbări inutile, discuţii şi... cafele. In unele instituţii pauzele pentru gustare se fac în timpul programului de lucru fără a se recupera timpul pierdut, contrar Hotăririi partidului şi guvernului. Dar, in rîndurile de faţă, nu ne-am propus să ne ocupăm de aceste probleme. Ne ocupăm insă, pe scurt, de timpul cetăţeanului. Nu de alta dar din constatările de pe teren şi din scrisorile oamenilor muncii primite la redacţie reiese că pentru rezolvarea diverselor probleme oamenii sunt nevoiţi să piardă multe ore şi chiar zile din timpul lor liber. Ir)tr-unul din numerele ziarului nostru criticam faptul că o cetăţeană din Tg.-Mureş a umblat zile la rind pe la oficiile poştale nr. 1 şi 5 pentru a achita abonamentul pentru radio. CUM POATE FI REDUS TIMPUL PE CARE CETĂŢEANUL IL FOLOSEŞTE PENTRU ACHITAREA DIFERITELOR TAXE SAU PENTRU CUMPĂRĂTURI? In investigaţia făcută, pentru a afla răspuns la această întrebare, am avut o discuţie cu tovarăşul Ioan Gherman, director adjunct la Direcţia judeţeană C.E.C., care ne-a relatat: — In ultimii ani, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus diverse forme în folosul cetăţenilor. Una din aceste forme este şi punerea la dispoziţia cetăţenilor a posibilităţii de a avea conturi personale la C.E.C., prin care ei pot economisi timpul. Dispunînd de cont personal, cetăţeanul nu mai este obligat a se deplasa la casieriile întreprinderilor sau instituţiilor prestatoare de servicii, plata făcîndu-se de către C.E.C. — Există deja în judeţul nostru titulari de conturi personale? Cum îşi pot economisi aceştia, concret, timpul? — Cu excepţia oraşului Luduş, în toate oraşele avem deja titulari de conturi personale. La Tg.Mureş, de pildă, sunt peste 200. De exemplu, din conturile personale se pot achita abonamentele pentru radio şi televiziune, taxele de apă, lumină, încălzire şi alte servicii, omul nemaifiind nevoit să se deplaseze la casieriile respective, plata făcîndu-se de C.E.C. în contul titularului. Pensionarii, de asemenea, dispunînd de cont personal nu mai sînt obligați să se deplaseze la sectoarele I.L.P. pentru plata chiriei. — V-am ruga să vă referiți pe scurt la felul cum se eliberează carnetele de cecuri. — Titularului de cont personal i se eliberează de către filiala C.E.C. la care are deschis contul un carnet de cecuri la cererea acestuia, în limita disponibilului ce depăşeşte soldul minim al contului curent personal. Un carnet de cecuri poate fi emis pentru valori intre 2.000—10.000 lei şi conţine 20 de cecuri. Termenul de valabilitate a unui carnet de cecuri este de 6 luni de la eliberarea lui de către filiala C.E.C. Menţionez faptul că pentru disponibilul din carnetele de cecuri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă dobînzi pînă la utilizarea sumelor respective. — Suntem informaţi că cetăţenii care sunt titulari de conturi personale pot utiliza cecurile şi la efectuarea plăţilor pentru procurarea de mărfuri de la organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste. Aceasta este foarte important, deoarece de multe ori omul tocmai cînd găseşte marfa mult căutată nu dispune de bani la el. Și astfel, hotărîndu-se să facă cumpărăturile respective, pe lingă timpul pe care-1 pierde în magazin, trebuie să-și piardă răbdarea și la ghișeele C.E.C. pentru a scoate bani. Avînd carnetul de cecuri în buzunar, el poate face imediat cumpărăturile. — Da. Pe lingă plăţile pentru diferite prestări de servicii şi pentru achitarea altor sume datorate organizaţiilor socialiste autorizate şi să primească cecuri în plată, titularii de conturi personale pot utiliza cecuri şi pentru plata mărfurilor cumpărate de la organizaţile comerciale de stat şi cooperatiste. In loc să dea bani, cetăţeanul dă un cec. — La Tg.-Mureş, de pildă, la care magazin se poate achita prin cecuri? —• In judeţul nostru, cumpărarea de mărfuri pe bază de cecuri se poate face la magazinul nr. 1 „Corso“. Deocamdată acesta e singurul, în mod experimental. La solicitarea cetăţenilor, desigur, se va extinde şi la alte magazine şi nu numai la Tg.-Mureş, ci şi în alte localităţi din judeţ. „ Dacă un cetăţean din Tg.Mureş, titular de cont personal, se deplasează la Bucureşti, bunăoară, poate face cumpărături pe care să le achite cu cecuri? — Nu numai la Bucureşti, ci în orice oraş din ţară poate să achite cu cecuri. Bineînţeles, la unităţile autorizate să primească cecuri. Subliniez faptul că, în privinţa plăţilor, cecurile pot fi folosite pentru procurarea mărfurilor sau prestarea de servicii și de alte persoane decit titularul contului personal, împuternicite de acesta. — încă o întrebare. Pentru depunerea sumelor în contul curent personal, cetățeanul trebuie să se deplaseze la filiala C.E.C.? — Nu. Acestea pot fi virate, la cererea titularului, de unitatea în care lucrează, în cazul salariaţilor, sau de oficiul de pensii în cazul pensionarilor, din drepturile băneşti ce li se cuvin. Aceste drepturi băneşti, reprezentînd salarii, premii, prime, gratificaţii, drepturi de autor, pensii, ajutoare sociale precum şi orice alte sume pot fi virate, permanent sau ocazional, total sau parţial. In încheiere trebuie să arătăm că avantajele de care beneficiază titularii conturilor personale prin folosirea carnetelor de cecuri sunt multiple. Printre acestea şi posibilitatea folosirii timpului atit de preţios pentru fiecare om. P. PASCU Timpul cetăţeanului ...Că omul face cumpărături sau trebuie să achite taxele s \ \ *s POŞTA juridică POPA MARIA DIN TG.-MUREŞ. Potrivit Codului familiei, obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi cel înfiat, bunicii şi nepoţii, străbunicii şi strănepoţii, precum şi între alte persoane prevăzute de lege. Copilul din afara căsătoriei are situaţia unui copil născut din căsătorie. De menţionat că dreptul la întreţinere este asigurat numai persoanelor care se află în nevoie, neavînd putinţa unui cîştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci etc. Descendentul, pe tot timpul cit este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află. La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, pe lingă nevoia celui care solicită întreţinerea, se au in vedere şi posibilităţile celui obligat a-l întreţine. Părintele faţă de care s-a stabilit filiaţia, este obligat să contribuie la creşterea şi educarea copilului, iar dacă nu contribuie de bunăvoie, el poate fi obligat pe cale judecătorească. Dacă filiaţia a fost recunoscută voluntar sau forţat, dreptul la acţiune pentru întreţinere este deschis pe tot timpul, pină la majorat. BĂLUŢ ZENIA — SIGHIŞOARA. Potrivit legii de pensii, copiii au drept la pensie de urmaş pînă la virsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 de ani etc. Dacă fiica dv. urmează o şcoală, are dreptul la pensia de urmaş pînă la terminarea acesteia, fără a se putea depăşi vîrsta de 25 de ani. LAZAR NAZARICA, BAGACIUDELENI. Pentru obţinerea pensiei integrale pentru limită de virstă se cere să dovediţi o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani. Faţă de perioada ce o arătaţi în scrisoare, avînd în vedere că nu totalizează nici măcar 10 ani vechime în muncă, nu puteţi beneficia de pensie. In vederea întocmirii — completării— carnetului de muncă, urmează să vă adresaţi conducerii cooperativei de consum Bugaciu, unitate care, potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare, are obligaţia întocmirii carnetului de muncă, dacă in timpul menţionat în scrisoare aţi lucrat ca angajată. SZABO ŞTEFAN — GORNEŞTI. Reconstituirea vechimii în muncă este reglementată prin Decretul nr. 90/1960, şi H.C.M. nr. 224 din acelaşi an. Ascultarea celor doi pensionari, pentru dovedirea timpului lucrat la groful Teleki, se va putea face numai in situaţia în care pensionarii cu care intenţionaţi a dovedi acest timp, au lucrat împreună cu dv. şi posedă acte doveditoare despre timpul lucrat. Dacă perioada despre care este vorba a fost dovedită şi pentru cei doi pensionari, prin declaraţii de martori, aceştia nu vor putea face declaraţii valabile pentru recunoaşterea perioadei arătate. ŞTEFAN CSIKI consilier juridic ! Note Dacă nu va convine... reclamaţi! Şi, pe bună dreptate, oamenii nemulţumiţi de unele stări de lucruri, reclamă. Nu de dragul reclamaţiilor, ci pentru a se lua măsuri de îndreptare. Dar să intrăm în subiect. In localitatea Iernut se află, printre alte clădiri frumoase, impunătoare, şi un club muncitoresc. In cadrul acestui club se află o bibliotecă, un cinematograf, diferite săli pentru cercuri şi jocuri distractive, şi o sală unde este instalat un televizor. Cinematograful, dotat cu aparatură modernă, prezintă filme de 4 ori pe săli lomină, luni, miercuri, joi și duminică. In celelalte zile însă clubul este închis. Nu pentru că locuitorii Iernutului n-ar veni aici. Din contră. După terminarea lucrului ar dori să se recreeze, să joace un șah, table, tenis, biliard, să vadă un meci sau o altă emisiune la televizor. Dar... nu pot. De ce? Pentru că aşa vrea responsabilul clubului, tov. Pastor. Chiar şi atunci cînd după-amiaza acest lăcaş de cultură este deschis, la ora 20,00 musafirii sînt invitaţi să-l părăsească. Acest lucru nu se întimplă pentru că aşa ar vrea tovarăşul Pastor. Nici pomeneală! Dînsul motivează prin aceea că i s-a terminat programul şi că nu are chef să cureţe după alţii. Cui nu convine, zice dînsul, să reclame. Şi, pentru ca la club să nu se întîmple asemenea situaţii neplăcute, conducerea Termocentralei electrice (de care aparţine) are datoria să ia măsuri Împotriva acestui lucrător care nu se achită de sarcini. Să ia măsuri exemplare. Dacă n-o să-i convină... T. PLOIEȘTEANU Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de 2 grade; la ora 12, temperatura era de 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme umedă, cu cerul mai mult acope- rit, favorabil precipitaţiilor sub formă de ploaie, în regiunea de munte lapoviţă. Temperatura in general staționară, maximele vor fi cuprinse între 3—8 grade, minimele între plus 2 și minus 2 grade. Vînt potrivit cu unele In- [ tensificări temporare din sud-est. . AGENDĂ MIERCURI, 3 DECEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Baltagul (la orele 9, 11, 15, 17,30, 20). Select : Corabia nebunilor (ambele serii — la orele 10, 14,30, 17,30, 20,30). Progresul: Beru şi Comisarul San Antonio. Tineretului: Omul cu ordin de repartiţie. Unirea: Asasinatul s-a comis luni. Muncitoresc: Paşa. Flacăra: Carambol. SIGHIŞOARA — Lumina: Testamentul doctorului Mabuse. Tîrnava: Povestirile lui Dida. LUDUŞ — Flacăra: Stelele din Eger. IERNUT — Lumina: Omul momentului. SĂRMAŞU — Popular: Vremuri minunate la Spessart. REGHIN — Patria: Testamentul doctorului Mabuse. Victoria: Logodnicele văduve. TIRNAVENI — Melodia: Profesioniştii. SOVATA — Doina: Nu te atinge de fericire. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: A trăi pentru a trăi. FINTÍNELE — Patria: Călugăriţa şi comisarul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Neîmblînzita Angelica. Teatru TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" DIN BUCUREŞTI prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, „Viraj periculos”, piesă de J. B. Priestley. Televiziune 18:00 — Studioul pionierilor: 18,25 — Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artistice de amatori din anul 1969; 19,00 — Telejurnalul de seară: 19,20 — Intermezzo muzical; 19,30 — Anchetă socială. Succesul este o șansă? 20,00 — Tele-cinemateca: Micul lord (cu Mickey Rooney); 21,40 — Reflector: 21,55 — Fotbal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de noapte. uL «'IL" & Zv • ■ OPERA ROMÂNA DIN BUCURESTI (Foto: CSIZMADIA BELA) Biroul de TURISM pentru tineret Tg.-Mureş organizează REVELIONUL PENTRU TINERET, LA CABANELE, GALAOAIA SALARD ŞOIMILOR asigurînd condiţii excelente de cazare, masă şi de distracţii. COSTUL 140 LEI in care sunt cuprinse transportul, două cazări, cina de revelion şi două mese. Plecarea va avea loc la 31 decembrie iar reîntoarcerea la 2 ianuarie, ora 20, înscrieri şi informaţii la B.T.T. Mureş, la sediul U.T.C. Tîrgu- Mureş, telefon 5817. Unitatea de expir şi industrializare a - - -din SOVATA Datare lemnului * ■ - -- -angajează imediat frînari de cale ferată îngustă forestieră AUTORIZAT DE C.F.R. Optanții se vor adresa direct unităţii din nr. 5, telefon inter. 19. 20. Sovata, str. Eminescu DIRECŢIA JUDEŢEANĂ 99 de drumuri şi poduri Tîrgu-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR 9. TELEFON 56 34 Oferă spre vînzare solicitanţilor « PIESE DE SCHIMB AUTO S.R. 101 Cerc geantă buc.2 Segmenţi geantă M 2 Membrană frînă spate »1 10 Şaibă axă planetară NI2 Şaibă pentru pinion planetar II9 Cercetarc faţă II6 Cilindru frînă spate II5 Lagăr bielă II1 Role sector direcţie II2 Colector admisie evacuare II3 Suport presiune II5 Pinion atac II1 Balon arc II 19 Pîrghie pompă benzină II 11 Geantă roată II8 Placă presiune ambreaj II6 Levier fuzetâ II7 Şaibă presiune pivot fuzetâ II8 Bucşă cercetare II7 Coroană dinţată II1 Pinion priză directă II1 Volan direcţie II1 Diafragmă frînă gi 19 Garnitură pîslă II 50 Suport bloc II2 Flanşă exprimat II3 Flanşă furcă de cuplare II1