Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)

1969-12-03 / nr. 286

I­ Cinematograful „ARTA“:BALTAGUL C­ele mai mari reuşite ale cine­matografiei româneşti sînt — cu puţine excepţii — adaptări ale u­­nor valoroase opere literare. Să ne gîndim numai la Pădurea spînzuraţilor, Răscoala, Moara cu noroc. Desfăşurarea şi lista ar mai putea fi lungită. Un suport literar ferm, un conflict puternic şi autentic, personaje amplu şi profund caracterizate sunt pre­mise sigure pentru un cineast, apelul acestora la marile opere ale scriitorilor noştri fiind, deci, uşor de înţeles. Era firesc aşa­dar ca şi Baltagul să-l atragă pe Un regizor, mai ales că romanul lui Sadoveanu are memorabile pagini de descripţie de-a dreptul cinematografică. Angajîndu-se într-un asemenea travaliu, Mircea Mureşan, în ca­litate de scenarist şi regizor, şi-a luat o foarte grea şi responsabilă sarcină. Baltagul, romanul, este o carte de căpătîi a literaturii noastre naţionale, o operă care prelucrează balada populară la proporţii culte de înaltă aspira­ţie, o operă densă in care regă­sim toate datele spiritualităţii poporului român, filtrate prin talentul unui mare artist şi re­duse la esenţele lor cele mai pu­re. In acelaşi timp, povestea Vi­­toriei Lipan, drumul ei prin spa­ţiu, timp, oameni şi destine, spre aflarea adevărului despre moar­tea bărbatului şi pentru pedep­sirea ucigaşilor, capătă semnifi­caţii general-umane, ridicîndu-se la o asemenea valoare etică şi fi­lozofică. Incit personajul a fost asemuit, nu o dată, cu Oedip Electra şi Hamlet. Intr-adevăr Vitoria, figură de mitologie popu­lară românească, apare ca o în­truchipare a spiritului justiţiar a pasiunii dintotdeauna şi de pes­te tot pentru adevăr şi dreptate. Filmul lui Mircea Mureşan a selectat cu grijă datele semnifi­cative ale cărţii, străduindu-se să găsească echivalentul vizual cel mai adecvat paginii de literatu­ră. In multe momente a şi reuşit acest lucru, şi dacă n-am aminti decit halucinanta secvenţă din biserică, în care frescele par a re­zuma omorul încă neştiut de ni­meni, sau imaginea obsesivă a lui „Nechifor călare, cu­ spatele în­tors către ea, trecînd spre asfin­ţit o revărsare de ape“ şi ar fi de-ajuns. Dar, din păcate, de multe ori filmul se limitează la o simplă ilustrare a romanului, ilustrare neutră, lipsită de o creş­tere a tensiunii dramatice. Or, drumul Vitoriei nu e un drum neutru, ci unul pe parcursul că­ruia, cu fiecare pas, dramatismul devine tot mai puternic, mai con­centrat. In film, acumularea dra­matică lipseşte însă, şi astfel mo­mentul primei confruntări cu Bogza apare lipsit de conflict, iar a doua confruntare, cea decisivă, este rezolvată exterior, forţat, deci tot fără un dramatism au­tentic, interiorizat şi concentrat, aşa cum ar fi cerut spiritul sa­­dovenian. Mai putem trece la ca­pitolul nereuşitelor (sau al reu­şitelor parţiale) momentele etno­grafice (nunta, înmormântarea), sau cele de comedie (bâlciul, ares­tarea escrocului), bune în sine, dar prea lungi în economia fil­mului, căruia îi diluează substan­ţa, precum şi accentele natura­liste din secvenţa găsirii cada­vrului. Interpreţii (cu excepţia lui Gheorghe Misai, neinspirat dis­tribuit în rolul lui Gheorghiţă), rămân întipăriţi în memoria spec­tatorilor, mai ales prin autenti­citatea lor. Margarita Lozano (foarte bine dublată de Eugenia Bosînceanu), realizează o Vitorie de o mare forţă interioară, înfră­ţită cu natura şi datinile strămo­şeşti care-i vorbesc şi-i dezvăluie taine, o femeie dîrză, hotărîtă, cu sufletul guvernat de legi străbu­ne, aproape mitice, legi ale iubi­rii, dreptăţii şi vieţii. Alături de ea, portrete nuanţate realizează Ernest Maftei (Cuţui), Livia Baba (Ana), Sandu Sticlaru, Nunuţa Hodoş şi Constantin Anatol (Da­vid), acesta din urmă reprezen­­tînd o nouă şi valoroasă desco­perire pentru cinematografia noastră. Neconvingător Folco Lulli (Bogza), un mare actor, ca­re a rămas de astă-dată la datele exterioare ale personajului. Deşi ne-a rămas dator cu multe din virtuţile cărţii, filmul Balta­gul rămîne o reuşită care demon­strează posibilităţile uriaşe ale literaturii române de a servi drept sursă de inspiraţie multor opere cinematografice de prim rang, ca şi talentul unor cineaşti ca regizorul Mircea Mureşan şi operatorul Nicu Stan, personali­tăţi interesante şi de mare viitor. ZENO FODOR I\ ls \ \ \ l ls O piesă captivantă:„muu micuu" (TURNEUL TEATRULUI „LUCIA STURDZA BULANDRA“ DIN BUCUREŞTI) Popularitatea destul de largă de care se bucură in lume scriitorul britanic John B. Priestley se explică prin cel puţin două elemente. In primul rînd, literatura sa (atit pro­za si numeroasele eseuri, cu­, mai ales, lucrările lui dramatice) poartă amprenta unui spirit critic pătrunzător, consistenţa observaţii­lor sale asupra societăţii britanice din prima jumătate a secolului nos­tru avînd suportul unei atitudini lu­cide, responsabile, care respinge compromisurile, abordează aspec­te importante ale realităţii şi dă la iveală condiţionările sociale ale fenomenelor şi destinelor descrise. De aci decurge valabilitatea gene­ralizărilor artistice ce se degajă din paginile scriitorului, căci caracterul specific englez al lumii pe care o explorează Priestley nu îngustează semnificaţiile conflictelor, ci îngă­duie, dimpotrivă, lărgirea amplitu­dinii social-umane a interpretării faptelor, situaţiilor şi tipurilor. In al doilea rînd, scriitorul a demon­strat de la primele sale creaţii o stăpinire sigură a meşteşugului, o remarcabilă iscusinţă în construi­rea şi dezvoltarea subiectelor. De­parte de a fi ceea ce se cheamă un inovator ori un experimentator în căutare de noi modalităţi de ex­presie, Priestley s-a impus în spe­cial în teatru prin eficacitatea, so­brietatea şi rigoarea geometrică a compoziţiilor sale dramatice, ilus­­trînd ceea ce s-a numit „well-made play“ („piesa bine făcută") prin precizia cu care ştie să gradeze tensiunea, să întreţină curiozitatea şi suspensul, să definească treptat fizionomia spirituală a personaje­lor. In Viraj periculos (1932), pornind de la un cuvint aruncat de cineva, de la un fapt divers, de la un de­taliu banal căruia in prima clipă nimeni nu-i dă importanţă, conflic­tul se declanşează şi devine tot mai ascuţit pe măsură ce — ase­menea unui sfredel — acţiunea pă­trunde dincolo de faţadă. Onorabi­litatea burgheză se dovedeşte fal­să, tarele morale existente în spa­tele convenienţelor sociale senin acceptate de toţi şi lipsa de scrupule a acestor domni şi doam­ne bine situaţi sint rind­ pe rînd descoperite şi arătate fără fard, responsabilităţile şi vinile fiecăruia sunt acuzate vehement. Şi când, în final, totul pare să fi fost o fic­ţiune, pe care personajele au lua­­t-o în serios din cauza conştiinţei ascunse a culpabilităţii lor, acest coşmar nu încetează să ne urmă­rească prin forţa şi clarviziunea radiografiei psihologice şi etice pe care a prilejuit-o. Piesa sună şi azi actual, după mai bine de trei decenii de la apa­riţia ei, pentru că face un rechizi­toriu al ipocriziei, al meschinăriei, al moravurilor de junglă proprii re­laţiilor sociale burgheze, guvernate de interese materiale şi de egoism. Autorul are meritul unui moralist, care nu evită „virajele periculoase", momentele decisive cind adevărul trebuie rostit frontal, pină la capăt. Iar spectacolul pus în scenă de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", în regia lui Petre Popescu şi avînd ca interpreţi pe Gina Petrini, Mimi Enăceanu, Anca Vereşti, Cătălina Pintilie, George Oancea, Mircea Başta şi Emmerich Schäffer, aduce la rampă, o dată cu substanţa dez­baterii, şi virtuţile atractive şi de efect ale acestei piese captivante. Iubitorii de teatru din Tg.-Mureş pot viziona spectacolul „Viraj peri­culos" asta-seară, la ora 20. Timpul trece foarte repede şi este deosebit de preţios. De aceea, folosirea lui cu maximum de efi­cienţă, cu cit mai mult folos, con­stituie una din marile probleme ale zilelor noastre. In ultimii ani s-au întreprins o serie de măsuri menite a duce la folosirea din plin a timpului de lucru în întreprin­deri şi instituţii, precum şi la asi­gurarea posibilităţilor pentru ca fiecare cetăţean să-şi poată petre­ce timpul liber cit mai folositor. Trebuie să arătăm, cu regret, că incă se pierde foarte mult timp. In instituţii, în special, există în­că mulţi timpi morţi, plimbări inutile, discuţii şi... cafele. In unele instituţii pauzele pentru gustare se fac în timpul progra­mului de lucru fără a se recupe­ra timpul pierdut, contrar Hotă­­ririi partidului şi guvernului. Dar, in rîndurile de faţă, nu ne-am pro­pus să ne ocupăm de aceste pro­bleme. Ne ocupăm insă, pe scurt, de timpul cetăţeanului. Nu de alta dar din constatările de pe teren şi din scrisorile oamenilor muncii primite la redacţie reiese că pentru rezolvarea diverselor probleme oa­menii sunt nevoiţi să piardă multe ore şi chiar zile din timpul lor liber. Ir)tr-unul din numerele zia­rului nostru criticam faptul că o cetăţeană din Tg.-Mureş a umblat zile la rind pe la oficiile poştale nr. 1 şi 5 pentru a achita abona­mentul pentru radio. CUM POATE FI REDUS TIMPUL PE CARE CETĂŢEANUL IL FOLOSEŞTE PENTRU ACHITAREA DIFERITELOR TAXE SAU PENTRU CUMPĂRĂTURI? In investigaţia făcută, pentru a afla răspuns la această întreba­re, am avut o discuţie cu tovară­şul Ioan Gherman, director ad­junct la Direcţia judeţeană C.E.C., care ne-a relatat: — In ultimii ani, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni a introdus diverse forme în folosul cetăţe­nilor. Una din aceste forme este şi punerea la dispoziţia cetăţenilor a posibilităţii de a avea conturi personale la C.E.C., prin care ei pot economisi timpul. Dispunînd de cont personal, cetăţeanul nu mai este obligat a se deplasa la casieriile întreprinderilor sau in­stituţiilor prestatoare de servicii, plata făcîndu-se de către C.E.C. — Există deja în judeţul nostru titulari de conturi personale? Cum îşi pot economisi aceştia, concret, timpul? — Cu excepţia oraşului Luduş, în toate oraşele avem deja titu­lari de conturi personale. La Tg.­Mureş, de pildă, sunt peste 200. De exemplu, din conturile perso­nale se pot achita abonamentele pentru radio şi televiziune, taxele de apă, lumină, încălzire şi alte servicii, omul nemaifiind nevoit să se deplaseze la casieriile respec­tive, plata făcîndu-se de C.E.C. în contul titularului. Pensionarii, de asemenea, dispunînd de cont per­sonal nu mai sînt obligați să se deplaseze la sectoarele I.L.P. pen­tru plata chiriei. — V-am ruga să vă referiți pe scurt la felul cum se eliberează carnetele de cecuri. — Titularului de cont perso­nal i se eliberează de către filiala C.E.C. la care are deschis contul un carnet de cecuri la cererea a­cestuia, în limita disponibilului ce depăşeşte soldul minim al contului curent personal. Un carnet de cecuri poate fi emis pentru valori intre 2.000—10.000 lei şi conţine 20 de cecuri. Termenul de vala­bilitate a unui carnet de cecuri este de 6 luni de la eliberarea lui de către filiala C.E.C. Menţionez faptul că pentru disponibilul din carnetele de cecuri, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni acordă do­­bînzi pînă la utilizarea sumelor respective. — Suntem­ informaţi că cetăţenii care sunt titulari de conturi per­sonale pot utiliza cecurile şi la efectuarea plăţilor pentru procu­rarea de mărfuri de la organiza­ţiile comerciale de stat şi coope­ratiste. Aceasta este foarte impor­tant, deoarece de multe ori omul tocmai cînd găseşte marfa­­ mult căutată nu dispune de bani la el. Și astfel, hotărîndu-se să facă cumpărăturile respective, pe lingă timpul pe care-1 pierde în maga­zin, trebuie să-și piardă răbdarea și la ghișeele C.E.C. pentru a scoate bani. Avînd carnetul de cecuri în buzunar, el poate face imediat cumpărăturile. — Da. Pe lingă plăţile pentru diferite prestări de servicii şi pen­tru achitarea altor sume datorate organizaţiilor socialiste autorizate ş­i să primească cecuri în plată, titularii de conturi personale pot utiliza cecuri şi pentru plata măr­furilor cumpărate de la organi­­zaţile comerciale de stat şi co­operatiste. In loc să dea bani, ce­tăţeanul dă un cec. — La Tg.-Mureş, de pildă, la care magazin se poate achita prin cecuri? —• In judeţul nostru, cumpăra­rea de mărfuri pe bază de cecuri se poate face la magazinul nr. 1 „Corso“. Deocamdată acesta e sin­gurul, în mod experimental. La solicitarea cetăţenilor, desigur, se va extinde şi la alte magazine şi nu numai la Tg.-Mureş, ci şi în alte localităţi din judeţ. „ Dacă un cetăţean din Tg.­­Mureş, titular de cont personal, se deplasează la Bucureşti, bună­oară, poate face cumpărături pe care să le achite cu cecuri? — Nu numai la Bucureşti, ci în orice oraş din ţară poate să a­­chite cu cecuri. Bineînţeles, la u­­nităţile autorizate să primească cecuri. Subliniez faptul că, în pri­vinţa plăţilor, cecurile pot fi folo­site pentru procurarea mărfurilor sau prestarea de servicii și de alte persoane decit titularul contului personal, împuternicite de acesta. — încă o întrebare. Pentru de­punerea sumelor în contul curent personal, cetățeanul trebuie să se deplaseze la filiala C.E.C.? — Nu. Acestea pot fi virate, la cererea titularului, de unitatea în care lucrează, în cazul salariaţi­lor, sau de oficiul de pensii în ca­zul pensionarilor, din drepturile băneşti ce li se cuvin. Aceste drepturi băneşti, reprezentînd sa­larii, premii, prime, gratificaţii, drepturi de autor, pensii, ajutoare sociale precum şi orice alte sume pot fi virate, permanent sau oca­zional, total sau parţial. In încheiere trebuie să arătăm că avantajele de care beneficiază titularii conturilor personale prin folosirea carnetelor de cecuri sunt multiple. Printre acestea şi posi­bilitatea folosirii timpului atit de preţios pentru fiecare om. P. PASCU Timpul cetăţeanului ...Că omul face cumpărături sau trebuie să achite taxele s \ \ *s POŞTA juridică POPA MARIA DIN TG.-MUREŞ. Potrivit Codului familiei, obligaţia de întreţinere există între soţ şi so­­ţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi cel înfiat, bunicii şi nepoţii, stră­bunicii şi strănepoţii, precum şi în­tre alte persoane prevăzute de le­ge. Copilul din afara căsătoriei are situaţia unui copil născut din căsă­torie. De menţionat că dreptul la întreţinere este asigurat numai per­soanelor care se află în nevoie, ne­­avînd putinţa unui cîştig din mun­că, din cauza incapacităţii de a munci etc. Descendentul, pe tot timpul cit este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina ne­voii în care se află. La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, pe lingă nevoia celui care solicită întreţinerea, se au in vedere şi po­sibilităţile celui obligat a-l între­ţine. Părintele faţă de care s-a sta­bilit filiaţia, este obligat să contri­buie la creşterea şi educarea copi­lului, iar dacă nu contribuie de bunăvoie, el poate fi obligat pe cale judecătorească. Dacă filiaţia a fost recunoscută voluntar sau for­ţat, dreptul la acţiune pentru în­treţinere este deschis pe tot timpul, pină la majorat. BĂLUŢ ZENIA — SIGHIŞOARA. Potrivit legii de pensii, copiii au drept la pensie de urmaş pînă la virsta de 16 ani sau, dacă conti­nuă studiile, pînă la terminarea a­­cestora, fără a depăşi vîrsta de 25 de ani etc. Dacă fiica dv. urmează o şcoală, are dreptul la pensia de urmaş pînă la terminarea acesteia, fără a se putea depăşi vîrsta de 25 de ani. LAZAR NAZARICA, BAGACIU­­DELENI. Pentru obţinerea pensiei integrale pentru limită de virstă se cere să dovediţi o vechime în mun­că de cel puţin 20 de ani. Faţă de perioada ce o arătaţi în scrisoa­re, avînd în vedere că nu totali­zează nici măcar 10 ani vechime în muncă, nu puteţi beneficia de pen­sie. In vederea întocmirii — com­pletării— carnetului de muncă, ur­mează să vă adresaţi conducerii cooperativei de consum Bugaciu, unitate care, potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare, are obligaţia în­tocmirii carnetului de muncă, dacă in timpul menţionat în scrisoare aţi lucrat ca angajată. SZABO ŞTEFAN — GORNEŞTI. Reconstituirea vechimii în muncă este reglementată prin Decretul nr. 90/1960, şi H.C.M. nr. 224 din ace­laşi an. Ascultarea celor doi pen­sionari, pentru dovedirea timpului lucrat la groful Teleki, se va putea face numai in situaţia în care pen­sionarii cu care intenţionaţi a do­vedi acest timp, au lucrat împreu­nă cu dv. şi posedă acte dovedi­toare despre timpul lucrat. Dacă perioada despre care este vorba a fost dovedită şi pentru cei doi pen­sionari, prin declaraţii de martori, aceştia nu vor putea face decla­raţii valabile pentru recunoaşterea perioadei arătate. ŞTEFAN CSIKI consilier juridic ! Note Dacă nu va convine... reclamaţi! Şi, pe bună dreptate, oamenii nemulţumiţi de unele stări de lucruri, reclamă. Nu de dragul reclamaţiilor, ci pentru a se lua măsuri de îndreptare. Dar să in­trăm în subiect. In localitatea Iernut se află, printre alte clădiri frumoase, im­punătoare, şi un club muncito­resc. In cadrul acestui club se află o bibliotecă, un cinemato­graf, diferite săli pentru cercuri şi jocuri distractive, şi o sală un­de este instalat un televizor. Ci­nematograful, dotat cu aparatură modernă, prezintă filme de 4 ori pe săli lomină, luni, miercuri, joi și duminică. In celelalte zile însă clubul este închis. Nu pentru că locuitorii Iernutului n-ar veni aici. Din contră. După terminarea lucrului ar dori să se recreeze, să joace un șah, table, tenis, biliard, să vadă un meci sau o altă emi­siune la televizor. Dar... nu pot. De ce? Pentru că aşa vrea res­ponsabilul clubului, tov. Pastor. Chiar şi atunci cînd după-amiaza acest lăcaş de cultură este des­chis, la ora 20,00 musafirii sînt invitaţi să-l părăsească. Acest lu­cru nu se întimplă pentru că aşa ar vrea tovarăşul Pastor. Nici po­meneală! Dînsul motivează prin aceea că i s-a terminat programul şi că nu are chef să cureţe după alţii. Cui nu­ convine, zice dîn­­sul, să reclame. Şi, pentru ca la club să nu se întîmple asemenea situaţii neplă­cute, conducerea Termocentralei electrice (de care aparţine) are datoria să ia măsuri Împotriva a­­cestui lucrător care nu se achită de sarcini. Să ia măsuri exem­plare. Dacă n-o să-i convină... T. PLOIEȘTEANU Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură în­registrată la Tg.-Mureş a fost de 2 grade; la ora 12, temperatura era de 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme u­­medă, cu cerul mai mult acope-­­ rit, favorabil precipitaţiilor sub­­ formă de ploaie, în regiunea de munte lapoviţă. Temperatura in­­ general staționară, maximele vor­­ fi cuprinse între 3—8 grade, mi­nimele între plus 2 și minus 2­­ grade. Vînt potrivit cu unele In- [­ tensificări temporare din sud-est. . AGENDĂ MIERCURI, 3 DECEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Baltagul (la orele 9, 11, 15, 17,30, 20). Select : Corabia nebunilor (am­bele serii — la orele 10, 14,30, 17,30, 20,30). Progresul: Beru şi Comisarul San Antonio. Tinere­tului: Omul cu ordin de reparti­ţie. Unirea: Asasinatul s-a comis luni. Muncitoresc: Paşa. Flacă­ra: Carambol. SIGHIŞOARA — Lumina: Testamentul doctorului Mabuse. Tîrnava: Povestirile lui Dida. LUDUŞ — Flacăra: Ste­lele din Eger. IERNUT — Lumi­na: Omul momentului. SĂRMA­­ŞU — Popular: Vremuri minuna­te la Spessart. REGHIN — Pa­tria: Testamentul doctorului Ma­buse. Victoria: Logodnicele vă­duve. TIRNAVENI — Melodia: Profesioniştii. SOVATA — Doi­na: Nu te atinge de fericire. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: A trăi pentru a trăi. FINTÍNELE — Patria: Călugăriţa şi comisarul. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul: Neîmblînzita Angelica. Teatru TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" DIN BUCUREŞTI prezintă în sala mare a Palatu­lui culturii, azi, la ora 20, „Viraj periculos”, piesă de J. B. Pries­tley. Televiziune 18:00 — Studioul pionierilor: 18,25 — Program folcloric reali­zat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artistice de ama­tori din anul 1969; 19,00 — Tele­jurnalul de seară: 19,20 — In­termezzo muzical; 19,30 — An­chetă socială. Succesul este o șansă? 20,00 — Tele-cinemate­­ca: Micul lord (cu Mickey Roo­ney); 21,40 — Reflector: 21,55 — Fotbal: Cehoslovacia — Un­garia. Transmisiune de la Mar­silia. In pauză: Telejurnalul de noapte. u­L «'IL" & Zv • ■ OPERA ROMÂNA DIN BUCURESTI (Foto: CSIZMADIA BELA) Biroul de TURISM pentru tineret Tg.-Mureş organizează REVELIONUL PENTRU TINERET, LA CABANELE, GALAOAIA SALARD ŞOIMILOR asigurînd condiţii excelente de cazare, masă şi de distracţii. COSTUL 140 LEI in care sunt cuprinse transportul, două cazări, cina de revelion şi două mese. Plecarea va avea loc la 31 decembrie iar reîntoarcerea la 2 ianuarie, ora 20, înscrieri şi informaţii la B.T.T. Mureş, la sediul U.T.C. Tîrgu- Mureş, telefon 58­17. Unitatea de expir şi industrializare a - - -din SOVATA Datare lemnului * ■ - -- -angajează imediat frînari de cale ferată îngustă forestieră AUTORIZAT­ DE C.F.R. Optanții se vor adresa direct unităţii din nr. 5, telefon inter. 19. 20. Sovata, str. Em­inescu DIRECŢIA JUDEŢEANĂ 9­9 de drumuri şi poduri Tîrgu-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR 9. TELEFON 56­ 34 Oferă spre vînzare solicitanţilor « PIESE DE SCHIMB AUTO S.R. 101­­ Cerc geantă buc.2 Segmenţi geantă M 2 Membrană frînă spate »1 10 Şaibă axă planetară NI2 Şaibă pentru pinion planetar II9 Cercet­arc faţă II6 Cilindru frînă spate II5 Lagăr bielă II1 Role sector direcţie II2 Colector admisie evacuare II3 Suport presiune II5 Pinion atac II1 Balon arc II 19 Pîrghie pompă benzină II 11 Geantă roată II8 Placă presiune ambreaj II6 Levier fuzetâ II7 Şaibă presiune pivot fuzetâ II8 Bucşă cercet­are II7 Coroană dinţată II1 Pinion priză directă II1 Volan direcţie II1 Diafragmă frînă gi 19 Garnitură pîslă II 50 Suport bloc II2 Flanşă exprimat II3 Flanşă furcă de cuplare II1

Next