Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-16 / nr. 11

I I I I I I I I I I I I I I I — Alo, taxi !, strigă cineva, la puţină vreme după miezul nopţii, în plin centrul oraşului Tîrgu-Mureş. Te-ai fi aşteptat să ai în faţă, în persoana celui care a comandat taxiul, un om în toa­tă firea, un om grăbit să prindă trenul sau să rezolve cine ştie ce treburi urgente. Stupoare! Cel care a strigat după maşină era un băiat plăpînd, îmbrăcat mo­dest, numărând cel mult 14—15 ani. împreună cu el, erau încă trei băieţi, aproximativ de ace­eaşi vîrstă. Ce căutau aceşti mi­nori, îmbrăcaţi destul de sumar şi neglijent, la această oră, în centrul oraşului? După cum am aflat ulterior, voiau să plece la gară şi, apoi, să-şi continue că­lătoria ... spre Sibiu. Am discutat cu ei la Inspecto­­ratul judeţean al miliţiei. Mi-au povestit, cu lux de amănunte, cum au fugit din Baia Sprie, du­pă ce „au făcut rost de bani“ fu­­rînd de la o femeie 3.000 de lei. Toţi patru sunt, sau, mai precis, ar trebui să fie, elevi. Fraţii Va­sile şi Ştefan J. (15, respectiv 13 ani) şi Andrei D. (15 ani) erau elevi în clasa a VI-a, doar Mi­hai S. (15 ani) a rămas cu 4 clase, în ultimii trei ani fiind trimis de părinţi cu caprele la păscut. Cu prilejul percheziţiei, asupra lor s-au găsit 1.990 de lei­, plus 4 brichete, un ceas de mînă, un cuţit, un briceag şi... două pipe. — Aţi mai furat şi altă dată? — Am început să fur acum un an şi jumătate — îmi povesteşte Andrei D. Mai întîi am luat de acasă 3 lei, ca să merg la cinema, îmi plac grozav filmele! Am vă­zut că „merge“ şi am șterpelit 25 de lei. Apoi am prins curaj și am pus mina pe sume mai mari: cincizeci, chiar o sută de lei. Pe atunci tăticu’ mai trăia (între timp a murit) și odată m-a bătut foarte tare. Cîteva zile abia am putut să mă ţin în picioare. — Spuneai că-ţi plac filmele. Ce filme ai văzut? — Multe. Mi-au plăcut filmele despre „Fantomas“, apoi „Ange­lica şi sultanul“, dar mai ales „Şapte oameni de aur“. Extra­ordinar, ce ingenios au reuşit să jefuiască banca! — Am văzut împreună multe filme, intervine Vasile J. Aproa­pe zilnic am fost la cinema. Din­tre filmele văzute recent mi-au plăcut: „Mai periculoase decât bărbaţii“, „Blestemul rubinului negru“ şi, bineînţeles, „Şapte oameni de aur“. Ce au înţeles ei din aceste fil­me? Ce influenţă au avut ele a­­supra lor? Desigur, e greu să pă­trunzi în universul spiritual al acestor tineri, al acestor copii care au fugit de acasă, peregri­­nînd pe meleaguri străine, în cău­tarea aventurii. Am discutat cu ei aproape două ore şi tot n-am reuşit să aflu adevăratul mobil al nesăbuitei lor încercări de ,,evadare“ din viaţa lor de toate zilele. Chiar dacă unii au rămas în grija unor părinţi vitregi, ce alternativă le-ar fi putut oferi o astfel de aventură?! — Nu de mult am dezbătut, in­tr-o consfătuire, problema delic­venţilor minori, ne spune tovară­şul Sigismund Izsák, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Tîr­gu-Mureş al U.T.C. Aceste cazuri, foarte complexe, au, desigur, mul­tiple cauze, începînd cu educaţia deficitară primită în familie şi terminînd cu pasivitatea unor pe­dagogi şi organizaţii de tineret Printre altele, am putut constata, pe baza materialului faptic pre­zentat, influenţa nocivă a unor filme asupra formării concepţiei despre lume şi a idealurilor unor tineri. — La ce filme vă referiţi? — N-aş vrea să citez aici un film anume. In orice caz este vorba de producţiile cinemato­grafice, majoritatea de provenien­ţă occidentală, care ne introduc într-o lume necunoscută, inexis­tentă la noi. Eroul acestor filme este, de regulă, un bărbat chipeş şi elegant, un veritabil „dandy“, galant cu femeile frumoase şi plin de bani. De unde are atîţia bani? Asta o aflăm numai în ca­zul cînd bărbatul chipeş şi ele­gant este un personaj negativ, de­­ pildă şeful suprem al gangsteri- g lor. Dar dacă, să zicem, nu este­­ gangster, de unde are atîţia bani? Putem doar deduce, din modul de viaţă al eroului, că în nici un caz nu i-a cîştigat prin muncă. Tînărul care vede astfel de filme îşi poate închipui că e foarte nor- g mal să ai bani mulţi, să te dis-­­ trezi toată ziua, fără să munceşti,­­ că toate acestea i s-ar cuveni şi lui, pe baza cine ştie cărui „drept natural“. Un alt aspect, pe care­­ l-au sesizat mai mulţi pedagogi,­­ părinţi, activişti ai U.T.C., aceste­­ filme întreţin un veritabil cult al a violenţei. Copiii, tinerii îi imită I pe eroii din filme. Ei se joacă, desigur, și e bine atît timp cît ST. NECANIȚCHI (Continuare în pag. a 3-a)I­I Cânduita I Anul XXII. Nr. 11 (3.676) Vineri, 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 de bani nu este sezon mort­entru agricultură La ordinea zilei sunt lucrări de: fertilizare, îngrijirea semănăturilor de toamnă, pre­gătirea producţiei de legume, desecări Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1969 a tra­sat ca sarcină deosebită agricul­turii creşterea continuă a produc­ţiei animale şi vegetale. Pentru realizarea acestei sarcini este ne­cesară folosirea cu maximum de eficienţă a pămîntului, maşinilor, îngrăşămintelor, transpunerea în viaţă a ştiinţei agricole şi mai a­­les a tehnologiilor noi de lucru. Efectuarea fără întîrziere a com­plexului de lucrări de care depin­de producţia în viitor trebuie îm­binată de către fiecare lucrător din agricultură cu noua formă de organizare a muncii, pentru a a­­vea asigurate rezultatele pentru anul ce vine. In primul rînd în fie­care unitate agricolă trebuie in­ventariate toate lucrările specifice sezonului în care ne aflăm iar membrii cooperatori, mecanizatorii să treacă cu toate forţele la reali­zarea lor. Datorită timpului favorabil din toamna trecută, muncii depuse de către toţi lucrătorii din agricultură, culturile au intrat bi­ne în iarnă. O sarcină importantă este de a crea pe mai departe condiţii optime de dezvoltare şi mai ales de a urmări tot timpul culturile, pentru a interveni atunci cînd se cere, cu măsuri imediate. In condiţiile noastre, pagube foar­te mari pot aduce stagnările de apă, care în cel mai scurt timp tribuţie evacuată acolo unde apa­re. Ţinîndu-se cont de faptul că griul şi celelalte culturi de toam­nă au primit cantităţi mai mici de îngrăşăminte în toamnă, este bine ca acum cînd în fiecare unitate se cunosc repartiţiile pentru anul 1970, să se treacă la întocmirea planului general de fertilizare şi acolo unde nu există pericolul de spălare să se aplice imediat în­­grăşămintele azotoase. Lucrarea poate fi executată foarte bine şi la culturile perene. Este necesar să se intensifice şi acţiunea de transport in cimp a îngrăşămintelor naturale pentru ca acestea să fie incorporate in sol imediat ce terenul permite. Se poate aprecia că în această di­recţie s-a făcut mai mult decit în alţi ani evidenţiindu-se unele C.A.P. ca Ernei, Mureşeni, Sîntioa­­na de Mureş, Bichiş, Vidrasău, Ghindari, Sovata, Crăciuneşti şi altele. Mai există însă unităţi ca cele din Band, Berghia, Căluşel, Ceuaş, Corunca, Grebeniş, Mădă­­raş, Păingeni, Săbed, Fîntînele, Gălăţeni, care nu au făcut nimic în această acţiune. Cunoscînd cu toţii efectul îngrăşămintelor natu­rale mai ales în condiţiile noastre, se impune folosirea tuturor forţe­lor pentru transportul în cîmp al acestora, revenind ca sarcină im­portantă în această acţiune mai ales întreprinderilor de mecaniza­re. In livezi, stropitul pomilor trebu­ie să se desfăşoare cu maximum de intensitate, paralel cu lucrările de tăiere şi curăţire, acum fiind momentul optim pentru aceste lu­crări. Rezultatele anilor trecuţi în combaterea dăunătorilor ne-au de­monstrat că trebuie acordată mai multă atenţie atît de către I.M.A. cit şi de către centrele de protec­ţia plantelor şi C.A.P. acţiunii de reparare a utilajului care se folo­seşte în combatere. In fiecare unitate s-a întocmit balanţa seminţelor. Pentru preve­nirea unor neajunsuri manifestate pînă acum se impune condiţiona­rea întregii cantităţi de seminţe existente, trimiterea urgentă a pro­belor la laborator, iar acolo unde nu avem asigurate cantităţile ne­cesare, trebuie găsite soluţii de acoperire, în primul rînd de la cooperative agricole vecine sau în cazul cartofilor pentru săminţă din alte judeţe care au excedent. In acelaşi timp silozurile de cartofi trebuie verificate şi luate măsuri de prevenire acolo unde se obser­vă pericolul eventualelor pierderi. La controlul efectuat de către Di­recţia agricolă în luna decembrie s-a constatat că peste tot cartofii se păstrează bine, deci numai ne­glijenţa şi lipsa de control ar pu­tea duce la pierderi. In unităţile producătoare de le­gume, cele mai multe şi grele lu­crări să se execute în această pe­rioadă. Se poate spune chiar, că ing. LOAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole judeţene (Continuare in pag. a,3-a) Bogat program de manifestări cultural-ştiinţifice * * Zilele trecute a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Comisiei judeţene pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, prezi­dată de prof. dr. docent Vasile Săbădeanu, preşedintele comisiei. In cadrul şedinţei s-a dezbătut şi s-a aprobat planul de muncă al co­misiei pe anul 1970, care cuprinde cele mai importante acţiuni cul­tural-educative care vor avea loc în cadrul aşezămintelor de cultură de la oraşe şi sate, precum şi programul consfătuirilor, seminariilor şi schimburilor de experienţă în domeniul răspîndirii ştiinței şi culturii. 46 milioane de călători In cursul anului trecut, între­prinderea comunală din Tîrgu- Mureş a primit 17 autobuze noi, parcul de autobuze (ţinînd sea­ma şi de casările făcute) ajun­­gînd la 123. Această cifră, în sine, nu spune prea multe. Alt­fel stau lucrurile dacă adăugăm că, pe traseele rutiere ale muni­cipiului au fost transportați pes­te 45.800.000 de pasageri. Investigaţii energetice Un colectiv de specialişti din cadrul întreprinderii de centrale electrice „Mureş" lucrează la e­­laborarea unui original proce­deu tehnologic de prelungire a duratei de funcţionare a caza­nelor şi turbinelor între două re­vizii. Folosind avantajele oferi­te de un calculator electronic, pe funcţie de „dispecer", ener­­geticienii de la termocentralele din Iernut, Fintînele şi Tîrnăveni sunt pe punctul de a găsi posi­bilitatea exploatării grupurilor cu o putere instalată totală de 1.100 MW în aşa fel încît ele să funcţioneze, fără întreruperi neprogramate, timp de 3 şi chiar 4 ani. Pe această bază, se preconizează ca cele trei termo­centrale să furnizeze sistemului energetic naţional 7 pînă la 8 miliarde KWh anual, ceea ce ar reprezenta 25 la sută din totalul producţiei energetice actuale a ţă­rii. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNTM-VA­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La 120 de ani de la naşterea lui Eminescu Zilele acestea au loc la Tîrgu- Mureş, Sighişoara şi în celelalte oraşe ale judeţului, precum şi în majoritatea comunelor, numeroa­se simpozioane, expuneri, seri şi medalioane literare cu prilejul aniversării a 120 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. La manifestările cultural-artistice de­dicate lui Eminescu, care au loc la casele de cultură, in cluburi şi cămine culturale, îşi dau con­cursul numeroase cadre didactice, membri ai formaţiilor artistice şi ai cercurilor literare din judeţul nostru. Spectacol în faţa lucrătorilor de pe ogoare Aseară, pe scena Palatului culturii din Tg.-Mureş, în faţa a peste 450 de lucrători de pe ogoare­ (prezenţi de citeva zile la un instructaj), secretari ai co­mitetelor comunale de partid, preşedinţi, ingineri, contabili-şefi din C.A.P., precum şi a unor specialişti de la Direcţia agrico­lă şi U.J.C.A.P., Teatrul de stat — secţia română — a prezentat comedia: „Ulise şi... coinci­denţele". Spectacolul s-a bucurat de un frumos succes. In pagina a 4-a: VIZITA TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA INTERVIUL NOSTRU De ce asimilarea noilor produse este o operaţiune de prea lunga durata ? I.I.S. „Nicovala" din Sighişoara, prin specificul ei utilizează anual peste 1.000 tone de metal. Aflăm că în 1970 întreprinderea va pro­duce 82 tipuri de utilaje unicate şi de serie mică destinate sectoarelor sticlărie, articolelor casnice, textile, pielărie şi cauciuc. Intrucît specia­liştii întreprinderii şi-au stabilit un program concret de materializare a unor studii valoroase care au o deosebită importanţă pentru eco­nomia naţională, mai ales pentru reducerea importurilor de produse de diferite tipuri, am solicitat ingi­nerului Ioan Gheorghiţa, director al întreprinderii şi inginerului Tra­ian Tarnavschi, şeful serviciului or­ganizării muncii, să ne răspundă la citeva întrebări care privesc va­lorificarea rezultatelor cercetărilor. — In anii precedenţi, asimilarea pieselor de schimb şi a noilor uti­laje a fost de prea lungă durată in întreprinderea dumneavoastră. Cum se prezintă această situaţie în anul 1970? — Sinceri să fim, pină nu de mult în întreprinderea noastră, ter­menele de asimilare a noilor tipuri de produse erau deosebit de lungi, lucru ce a frînat mersul înainte al unităţii noastre. In anul 1969, de exemplu, am avut greutăţi mari în ceea ce priveşte asimilarea presei de călcat confecţii. Prin urmare ter­menul de dare în folosinţă a aces­tei prese a fost depăşit cu peste 90 de zile. Asemenea exemple mai pot fi date încă multe. Aceste stări de lucruri au format obiectul unor analize temeinice. Şi rezultatele muncii depuse n-au întîrziat să se arate. Astfel, prin luarea unor mă­suri tehnico-organizatorice precum şi a altora, noi am reuşit să scurtăm durata de asimilare a pro­duselor. De exemplu, la presa de vulcanizat garnituri de cauciuc, a cărei asimilare ar fi trebuit să du­reze circa 160 de zile, noi am reu­şit să scurtăm termenul de omolo­gare, ajungîndu-se la 90 de zile. Desigur că în această direcţie mai avem încă multe de făcut. Şi, bine­înţeles, din partea colectivului în­treprinderii există o permanentă preocupare în ceea ce priveşte asi­milarea produselor într-un termen cît mai scurt. — O mare parte a documenta­ţiei pieselor se primeşte din afara întreprinderii şi ea nu corespunde uneori sarcinilor prevăzute. Ce ne puteţi spune despre această si­tuaţie? — La marea majoritate a­ utila­jelor, proiectele le primim din par­tea Institutului de proiectări al in­dustriei uşoare (I.P.I.U.), la care fa­cem din nou apel cu privire la îm­bunătăţirea calităţii proiectelor pri­vind în special detalierea desene­lor de execuţie şi eliminarea defi­cienţelor de dimensionare. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, în întreprinderea noastră a luat fiinţă un atelier de proiectare care are un nucleu de 40 de persoane, care în afară de proiectări tehnologice şi S.D.V.-uri execută şi proiecte proprii ca, de exemplu, prese de călcat confecţii, maşini de gravat sticlă, cărucioare hidraulice şi al­tele. Stagnările în programul nostru de fabricaţie se datoresc şi faptu­­lui că rezolvarea problemelor se tărăgănează foarte mult. Este vor­ba de proiectele care rămîn în în­treprindere pentru execuţie şi care au greşeli sau nepotriviri la unele ansamble sau subansamble. nece- SIMION POPA (Continuare in pag. a 3-a) Gamă variată de aparate de cîntărit Uzina „Balanţa" din Sibiu reali­zează în prezent peste 80 de tipuri de aparate de cîntărit, utilizabile în cele mai diferite sectoare, de la balanţe tehnice de laborator, pînă la bascule de cale ferată. In acest an, uzina sibiană va a­­simila alte 6 produse noi, proiecta­te în cadrul uzinei, şi­ ale căror prototipuri au şi fost realizate. Es­* te vorba printre altele, de un cap automat, ataşabil la cele mai dife­rite aparate, prevăzut cu un dispo­zitiv de înregistrare automată a cîntăririi, invenţie a unui colectiv al uzinei. Dispozitivul asigură o vi­teză mai mare a operaţiilor, „me­morează" rezultatele şi le transmi­te la distanţă. Printre noutăţile din acest an fi­gurează o basculă pentru vehicule rutiere, cu sarcină pînă la 50 tone, precum şi balanţa analitică, lucra­re de mecanică fină de mare preci­zie cu sarcina pînă la 200 gr des­tinată laboratoarelor de cercetări. Primul lot din aceste ultime pro­duse se va realiza într-o hală ter­­mostată care va fi inclusă în noile capacităţi de producţie aflate în faza avansată de execuţie. Aici vor funcţiona, de asemenea, un atelier de ajustat-montaj, o nouă secţie de vopsitorie şi o secţie de acope­riri metalice dotată cu utilajele ne­cesare pentru­­ fluxuri tehnolo­gice. O dată cu inaugurarea noilor staţii, capacitatea de producţie a i'-'nei va creşte cu 60 la sută. (Agerpres) Tîrgumureşeană In cel mai t­ou cartier de lo­cuinţe inaugurat in municipiul Tîrgu-Mureş, cartierul „CORNI­ŞA", în care s-au mutat 250 de familii, constructorii pregătesc darea în folosinţă a ultimelor cinci blocuri, avînd 268 de apar­tamente. In aceeaşi zonă edi­litară au început lucrările de execuţie la un cămin studen­ţesc cu 300 de locuri şi un grup social. In anul 1970 municipiul Tirgu- Mureş îşi va întregi aspectul edilitar-gospodăresc prin con­strucţia unui număr de peste 1.600 de apartamente, precum şi a numeroase obiective social­­culturale: teatru de stat, hotel­­turistic, cinematograf cu 500 de locuri, magazin universal, com­plex de depozite şi altele. De asemenea, se va lucra la mo­dernizarea de noi artere de cir­culaţie şi va fi extinsă reţeaua de apă şi canalizare. Traulerul SINOE“ 11 Zestrea flotei noastre de pescuit oceanic s-a mărit cu încă o navă de mare capacitate. Este vorba de traulerul „Sinoe“, construit pentru ţara noastră la şantierele navale Gdansk din Polonia. Vasul prevă­zut cu echipament tehnic modern, poate realiza în cadrul unei curse o producţie de 1.000 tone de peşte şi făină de peşte. IN TURNATORIA întreprinderii de utilaje pentru in­dustria USOARA DIN TG. MURES SE TOARNA FONTA NODU­LARA (Foto: C. SZÁSZ)

Next