Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-16 / nr. 11
I I I I I I I I I I I I I I I — Alo, taxi !, strigă cineva, la puţină vreme după miezul nopţii, în plin centrul oraşului Tîrgu-Mureş. Te-ai fi aşteptat să ai în faţă, în persoana celui care a comandat taxiul, un om în toată firea, un om grăbit să prindă trenul sau să rezolve cine ştie ce treburi urgente. Stupoare! Cel care a strigat după maşină era un băiat plăpînd, îmbrăcat modest, numărând cel mult 14—15 ani. împreună cu el, erau încă trei băieţi, aproximativ de aceeaşi vîrstă. Ce căutau aceşti minori, îmbrăcaţi destul de sumar şi neglijent, la această oră, în centrul oraşului? După cum am aflat ulterior, voiau să plece la gară şi, apoi, să-şi continue călătoria ... spre Sibiu. Am discutat cu ei la Inspectoratul judeţean al miliţiei. Mi-au povestit, cu lux de amănunte, cum au fugit din Baia Sprie, după ce „au făcut rost de bani“ furînd de la o femeie 3.000 de lei. Toţi patru sunt, sau, mai precis, ar trebui să fie, elevi. Fraţii Vasile şi Ştefan J. (15, respectiv 13 ani) şi Andrei D. (15 ani) erau elevi în clasa a VI-a, doar Mihai S. (15 ani) a rămas cu 4 clase, în ultimii trei ani fiind trimis de părinţi cu caprele la păscut. Cu prilejul percheziţiei, asupra lor s-au găsit 1.990 de lei, plus 4 brichete, un ceas de mînă, un cuţit, un briceag şi... două pipe. — Aţi mai furat şi altă dată? — Am început să fur acum un an şi jumătate — îmi povesteşte Andrei D. Mai întîi am luat de acasă 3 lei, ca să merg la cinema, îmi plac grozav filmele! Am văzut că „merge“ şi am șterpelit 25 de lei. Apoi am prins curaj și am pus mina pe sume mai mari: cincizeci, chiar o sută de lei. Pe atunci tăticu’ mai trăia (între timp a murit) și odată m-a bătut foarte tare. Cîteva zile abia am putut să mă ţin în picioare. — Spuneai că-ţi plac filmele. Ce filme ai văzut? — Multe. Mi-au plăcut filmele despre „Fantomas“, apoi „Angelica şi sultanul“, dar mai ales „Şapte oameni de aur“. Extraordinar, ce ingenios au reuşit să jefuiască banca! — Am văzut împreună multe filme, intervine Vasile J. Aproape zilnic am fost la cinema. Dintre filmele văzute recent mi-au plăcut: „Mai periculoase decât bărbaţii“, „Blestemul rubinului negru“ şi, bineînţeles, „Şapte oameni de aur“. Ce au înţeles ei din aceste filme? Ce influenţă au avut ele asupra lor? Desigur, e greu să pătrunzi în universul spiritual al acestor tineri, al acestor copii care au fugit de acasă, peregrinînd pe meleaguri străine, în căutarea aventurii. Am discutat cu ei aproape două ore şi tot n-am reuşit să aflu adevăratul mobil al nesăbuitei lor încercări de ,,evadare“ din viaţa lor de toate zilele. Chiar dacă unii au rămas în grija unor părinţi vitregi, ce alternativă le-ar fi putut oferi o astfel de aventură?! — Nu de mult am dezbătut, intr-o consfătuire, problema delicvenţilor minori, ne spune tovarăşul Sigismund Izsák, prim-secretar al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al U.T.C. Aceste cazuri, foarte complexe, au, desigur, multiple cauze, începînd cu educaţia deficitară primită în familie şi terminînd cu pasivitatea unor pedagogi şi organizaţii de tineret Printre altele, am putut constata, pe baza materialului faptic prezentat, influenţa nocivă a unor filme asupra formării concepţiei despre lume şi a idealurilor unor tineri. — La ce filme vă referiţi? — N-aş vrea să citez aici un film anume. In orice caz este vorba de producţiile cinematografice, majoritatea de provenienţă occidentală, care ne introduc într-o lume necunoscută, inexistentă la noi. Eroul acestor filme este, de regulă, un bărbat chipeş şi elegant, un veritabil „dandy“, galant cu femeile frumoase şi plin de bani. De unde are atîţia bani? Asta o aflăm numai în cazul cînd bărbatul chipeş şi elegant este un personaj negativ, de pildă şeful suprem al gangsteri- g lor. Dar dacă, să zicem, nu este gangster, de unde are atîţia bani? Putem doar deduce, din modul de viaţă al eroului, că în nici un caz nu i-a cîştigat prin muncă. Tînărul care vede astfel de filme îşi poate închipui că e foarte nor- g mal să ai bani mulţi, să te dis- trezi toată ziua, fără să munceşti, că toate acestea i s-ar cuveni şi lui, pe baza cine ştie cărui „drept natural“. Un alt aspect, pe care l-au sesizat mai mulţi pedagogi, părinţi, activişti ai U.T.C., aceste filme întreţin un veritabil cult al a violenţei. Copiii, tinerii îi imită I pe eroii din filme. Ei se joacă, desigur, și e bine atît timp cît ST. NECANIȚCHI (Continuare în pag. a 3-a)II Cânduita I Anul XXII. Nr. 11 (3.676) Vineri, 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 de bani nu este sezon mortentru agricultură La ordinea zilei sunt lucrări de: fertilizare, îngrijirea semănăturilor de toamnă, pregătirea producţiei de legume, desecări Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1969 a trasat ca sarcină deosebită agriculturii creşterea continuă a producţiei animale şi vegetale. Pentru realizarea acestei sarcini este necesară folosirea cu maximum de eficienţă a pămîntului, maşinilor, îngrăşămintelor, transpunerea în viaţă a ştiinţei agricole şi mai ales a tehnologiilor noi de lucru. Efectuarea fără întîrziere a complexului de lucrări de care depinde producţia în viitor trebuie îmbinată de către fiecare lucrător din agricultură cu noua formă de organizare a muncii, pentru a avea asigurate rezultatele pentru anul ce vine. In primul rînd în fiecare unitate agricolă trebuie inventariate toate lucrările specifice sezonului în care ne aflăm iar membrii cooperatori, mecanizatorii să treacă cu toate forţele la realizarea lor. Datorită timpului favorabil din toamna trecută, muncii depuse de către toţi lucrătorii din agricultură, culturile au intrat bine în iarnă. O sarcină importantă este de a crea pe mai departe condiţii optime de dezvoltare şi mai ales de a urmări tot timpul culturile, pentru a interveni atunci cînd se cere, cu măsuri imediate. In condiţiile noastre, pagube foarte mari pot aduce stagnările de apă, care în cel mai scurt timp tribuţie evacuată acolo unde apare. Ţinîndu-se cont de faptul că griul şi celelalte culturi de toamnă au primit cantităţi mai mici de îngrăşăminte în toamnă, este bine ca acum cînd în fiecare unitate se cunosc repartiţiile pentru anul 1970, să se treacă la întocmirea planului general de fertilizare şi acolo unde nu există pericolul de spălare să se aplice imediat îngrăşămintele azotoase. Lucrarea poate fi executată foarte bine şi la culturile perene. Este necesar să se intensifice şi acţiunea de transport in cimp a îngrăşămintelor naturale pentru ca acestea să fie incorporate in sol imediat ce terenul permite. Se poate aprecia că în această direcţie s-a făcut mai mult decit în alţi ani evidenţiindu-se unele C.A.P. ca Ernei, Mureşeni, Sîntioana de Mureş, Bichiş, Vidrasău, Ghindari, Sovata, Crăciuneşti şi altele. Mai există însă unităţi ca cele din Band, Berghia, Căluşel, Ceuaş, Corunca, Grebeniş, Mădăraş, Păingeni, Săbed, Fîntînele, Gălăţeni, care nu au făcut nimic în această acţiune. Cunoscînd cu toţii efectul îngrăşămintelor naturale mai ales în condiţiile noastre, se impune folosirea tuturor forţelor pentru transportul în cîmp al acestora, revenind ca sarcină importantă în această acţiune mai ales întreprinderilor de mecanizare. In livezi, stropitul pomilor trebuie să se desfăşoare cu maximum de intensitate, paralel cu lucrările de tăiere şi curăţire, acum fiind momentul optim pentru aceste lucrări. Rezultatele anilor trecuţi în combaterea dăunătorilor ne-au demonstrat că trebuie acordată mai multă atenţie atît de către I.M.A. cit şi de către centrele de protecţia plantelor şi C.A.P. acţiunii de reparare a utilajului care se foloseşte în combatere. In fiecare unitate s-a întocmit balanţa seminţelor. Pentru prevenirea unor neajunsuri manifestate pînă acum se impune condiţionarea întregii cantităţi de seminţe existente, trimiterea urgentă a probelor la laborator, iar acolo unde nu avem asigurate cantităţile necesare, trebuie găsite soluţii de acoperire, în primul rînd de la cooperative agricole vecine sau în cazul cartofilor pentru săminţă din alte judeţe care au excedent. In acelaşi timp silozurile de cartofi trebuie verificate şi luate măsuri de prevenire acolo unde se observă pericolul eventualelor pierderi. La controlul efectuat de către Direcţia agricolă în luna decembrie s-a constatat că peste tot cartofii se păstrează bine, deci numai neglijenţa şi lipsa de control ar putea duce la pierderi. In unităţile producătoare de legume, cele mai multe şi grele lucrări să se execute în această perioadă. Se poate spune chiar, că ing. LOAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole judeţene (Continuare in pag. a,3-a) Bogat program de manifestări cultural-ştiinţifice * * Zilele trecute a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Comisiei judeţene pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, prezidată de prof. dr. docent Vasile Săbădeanu, preşedintele comisiei. In cadrul şedinţei s-a dezbătut şi s-a aprobat planul de muncă al comisiei pe anul 1970, care cuprinde cele mai importante acţiuni cultural-educative care vor avea loc în cadrul aşezămintelor de cultură de la oraşe şi sate, precum şi programul consfătuirilor, seminariilor şi schimburilor de experienţă în domeniul răspîndirii ştiinței şi culturii. 46 milioane de călători In cursul anului trecut, întreprinderea comunală din Tîrgu- Mureş a primit 17 autobuze noi, parcul de autobuze (ţinînd seama şi de casările făcute) ajungînd la 123. Această cifră, în sine, nu spune prea multe. Altfel stau lucrurile dacă adăugăm că, pe traseele rutiere ale municipiului au fost transportați peste 45.800.000 de pasageri. Investigaţii energetice Un colectiv de specialişti din cadrul întreprinderii de centrale electrice „Mureş" lucrează la elaborarea unui original procedeu tehnologic de prelungire a duratei de funcţionare a cazanelor şi turbinelor între două revizii. Folosind avantajele oferite de un calculator electronic, pe funcţie de „dispecer", energeticienii de la termocentralele din Iernut, Fintînele şi Tîrnăveni sunt pe punctul de a găsi posibilitatea exploatării grupurilor cu o putere instalată totală de 1.100 MW în aşa fel încît ele să funcţioneze, fără întreruperi neprogramate, timp de 3 şi chiar 4 ani. Pe această bază, se preconizează ca cele trei termocentrale să furnizeze sistemului energetic naţional 7 pînă la 8 miliarde KWh anual, ceea ce ar reprezenta 25 la sută din totalul producţiei energetice actuale a ţării. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNTM-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La 120 de ani de la naşterea lui Eminescu Zilele acestea au loc la Tîrgu- Mureş, Sighişoara şi în celelalte oraşe ale judeţului, precum şi în majoritatea comunelor, numeroase simpozioane, expuneri, seri şi medalioane literare cu prilejul aniversării a 120 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. La manifestările cultural-artistice dedicate lui Eminescu, care au loc la casele de cultură, in cluburi şi cămine culturale, îşi dau concursul numeroase cadre didactice, membri ai formaţiilor artistice şi ai cercurilor literare din judeţul nostru. Spectacol în faţa lucrătorilor de pe ogoare Aseară, pe scena Palatului culturii din Tg.-Mureş, în faţa a peste 450 de lucrători de pe ogoare (prezenţi de citeva zile la un instructaj), secretari ai comitetelor comunale de partid, preşedinţi, ingineri, contabili-şefi din C.A.P., precum şi a unor specialişti de la Direcţia agricolă şi U.J.C.A.P., Teatrul de stat — secţia română — a prezentat comedia: „Ulise şi... coincidenţele". Spectacolul s-a bucurat de un frumos succes. In pagina a 4-a: VIZITA TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA INTERVIUL NOSTRU De ce asimilarea noilor produse este o operaţiune de prea lunga durata ? I.I.S. „Nicovala" din Sighişoara, prin specificul ei utilizează anual peste 1.000 tone de metal. Aflăm că în 1970 întreprinderea va produce 82 tipuri de utilaje unicate şi de serie mică destinate sectoarelor sticlărie, articolelor casnice, textile, pielărie şi cauciuc. Intrucît specialiştii întreprinderii şi-au stabilit un program concret de materializare a unor studii valoroase care au o deosebită importanţă pentru economia naţională, mai ales pentru reducerea importurilor de produse de diferite tipuri, am solicitat inginerului Ioan Gheorghiţa, director al întreprinderii şi inginerului Traian Tarnavschi, şeful serviciului organizării muncii, să ne răspundă la citeva întrebări care privesc valorificarea rezultatelor cercetărilor. — In anii precedenţi, asimilarea pieselor de schimb şi a noilor utilaje a fost de prea lungă durată in întreprinderea dumneavoastră. Cum se prezintă această situaţie în anul 1970? — Sinceri să fim, pină nu de mult în întreprinderea noastră, termenele de asimilare a noilor tipuri de produse erau deosebit de lungi, lucru ce a frînat mersul înainte al unităţii noastre. In anul 1969, de exemplu, am avut greutăţi mari în ceea ce priveşte asimilarea presei de călcat confecţii. Prin urmare termenul de dare în folosinţă a acestei prese a fost depăşit cu peste 90 de zile. Asemenea exemple mai pot fi date încă multe. Aceste stări de lucruri au format obiectul unor analize temeinice. Şi rezultatele muncii depuse n-au întîrziat să se arate. Astfel, prin luarea unor măsuri tehnico-organizatorice precum şi a altora, noi am reuşit să scurtăm durata de asimilare a produselor. De exemplu, la presa de vulcanizat garnituri de cauciuc, a cărei asimilare ar fi trebuit să dureze circa 160 de zile, noi am reuşit să scurtăm termenul de omologare, ajungîndu-se la 90 de zile. Desigur că în această direcţie mai avem încă multe de făcut. Şi, bineînţeles, din partea colectivului întreprinderii există o permanentă preocupare în ceea ce priveşte asimilarea produselor într-un termen cît mai scurt. — O mare parte a documentaţiei pieselor se primeşte din afara întreprinderii şi ea nu corespunde uneori sarcinilor prevăzute. Ce ne puteţi spune despre această situaţie? — La marea majoritate a utilajelor, proiectele le primim din partea Institutului de proiectări al industriei uşoare (I.P.I.U.), la care facem din nou apel cu privire la îmbunătăţirea calităţii proiectelor privind în special detalierea desenelor de execuţie şi eliminarea deficienţelor de dimensionare. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, în întreprinderea noastră a luat fiinţă un atelier de proiectare care are un nucleu de 40 de persoane, care în afară de proiectări tehnologice şi S.D.V.-uri execută şi proiecte proprii ca, de exemplu, prese de călcat confecţii, maşini de gravat sticlă, cărucioare hidraulice şi altele. Stagnările în programul nostru de fabricaţie se datoresc şi faptului că rezolvarea problemelor se tărăgănează foarte mult. Este vorba de proiectele care rămîn în întreprindere pentru execuţie şi care au greşeli sau nepotriviri la unele ansamble sau subansamble. nece- SIMION POPA (Continuare in pag. a 3-a) Gamă variată de aparate de cîntărit Uzina „Balanţa" din Sibiu realizează în prezent peste 80 de tipuri de aparate de cîntărit, utilizabile în cele mai diferite sectoare, de la balanţe tehnice de laborator, pînă la bascule de cale ferată. In acest an, uzina sibiană va asimila alte 6 produse noi, proiectate în cadrul uzinei, şi ale căror prototipuri au şi fost realizate. Es* te vorba printre altele, de un cap automat, ataşabil la cele mai diferite aparate, prevăzut cu un dispozitiv de înregistrare automată a cîntăririi, invenţie a unui colectiv al uzinei. Dispozitivul asigură o viteză mai mare a operaţiilor, „memorează" rezultatele şi le transmite la distanţă. Printre noutăţile din acest an figurează o basculă pentru vehicule rutiere, cu sarcină pînă la 50 tone, precum şi balanţa analitică, lucrare de mecanică fină de mare precizie cu sarcina pînă la 200 gr destinată laboratoarelor de cercetări. Primul lot din aceste ultime produse se va realiza într-o hală termostată care va fi inclusă în noile capacităţi de producţie aflate în faza avansată de execuţie. Aici vor funcţiona, de asemenea, un atelier de ajustat-montaj, o nouă secţie de vopsitorie şi o secţie de acoperiri metalice dotată cu utilajele necesare pentru fluxuri tehnologice. O dată cu inaugurarea noilor staţii, capacitatea de producţie a i'-'nei va creşte cu 60 la sută. (Agerpres) Tîrgumureşeană In cel mai tou cartier de locuinţe inaugurat in municipiul Tîrgu-Mureş, cartierul „CORNIŞA", în care s-au mutat 250 de familii, constructorii pregătesc darea în folosinţă a ultimelor cinci blocuri, avînd 268 de apartamente. In aceeaşi zonă edilitară au început lucrările de execuţie la un cămin studenţesc cu 300 de locuri şi un grup social. In anul 1970 municipiul Tirgu- Mureş îşi va întregi aspectul edilitar-gospodăresc prin construcţia unui număr de peste 1.600 de apartamente, precum şi a numeroase obiective socialculturale: teatru de stat, hotelturistic, cinematograf cu 500 de locuri, magazin universal, complex de depozite şi altele. De asemenea, se va lucra la modernizarea de noi artere de circulaţie şi va fi extinsă reţeaua de apă şi canalizare. Traulerul SINOE“ 11 Zestrea flotei noastre de pescuit oceanic s-a mărit cu încă o navă de mare capacitate. Este vorba de traulerul „Sinoe“, construit pentru ţara noastră la şantierele navale Gdansk din Polonia. Vasul prevăzut cu echipament tehnic modern, poate realiza în cadrul unei curse o producţie de 1.000 tone de peşte şi făină de peşte. IN TURNATORIA întreprinderii de utilaje pentru industria USOARA DIN TG. MURES SE TOARNA FONTA NODULARA (Foto: C. SZÁSZ)