Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)

1970-02-21 / nr. 42

Anul XXII. Nr. 42 (3.707) Sîmbiți, 21 februarie 1970 6 pagini 30 de bani . Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, co­misia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce ur­mează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute in dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Sta­tutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materia­lismului dialectic şi istoric, asigu­­rînd orientarea teoretică şi ideolo­gică a cercetării ştiinţifice pe baza marxism-leninismului. Statutul sta­bileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, or­ganizarea activităţii de cercetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de ştiin­ţă, de cultură, cadrelor didactice şi altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoreti­că şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţă­rii. S-a trecut apoi la cel de-al doi­lea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din repre­zentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din în­treaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întocmit listele de can­didaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discuţiei Adunării ge­nerale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari şi 93 membri cores­pondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, in şedinţe separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii acestora. Declarîndu-se constituită, Aca­demia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste Ro­mânia, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de con­ducere ale Academiei. A luat cuvintul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţio­narea activităţii lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi poli­tice. Subliniind că prin crearea a­­cestei instituţii se adînceşte şi mai mult legătura indisolubilă a oame­nilor de ştiinţă cu partidul şi con­ducerea sa, vorbitorul a relevat ro­lul uriaş pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, se­cretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social-politi­­ce româneşti, în aplicarea creatoa­re a teoriei marxist-leniniste, a concepţiei materialist-dialectice la condiţiile concrete ale ţării noas­tre, în asigurarea progresului neîn­trerupt al societăţii socia­liste. Acad. C. Daicoviciu a subli­niat în mod deosebit contribuţia e­­senţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce la întreaga ac­tivitate de conducere a partidului şi statului, la elaborarea politicii interne şi externe a României, la dezvoltarea ştiinţelor sociale, la im­primarea unui profund spirit nova­tor şi creator în gîndirea social­­politică din ţara noastră. Dînd glas opiniei generale a membrilor adu­nării constitutive, sentimentelor de respect, stimă şi dragoste faţă de Partidul Comunist Român şi secre­tarul său general, vorbitorul a pro­pus în numele unui mare număr de oameni de ştiinţă şi cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie ales preşedinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susţi­nută cu deosebită căldură de to­varăşii Athanase Joja şi Pavel A­­postol, care au subliniat vasta ac­tivitate cu caracter ştiinţific desfă­şurată în ultimii ani de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe tărîmul ştiinţelor sociale, contribuţia de seamă pe care cuvintările şi lucră­rile sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcţiei socialiste în ţara noas­tră în etapa actuală, a unor impor­tante probleme ale evoluţiei lumii (Continuare in pag. a 2-a) Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a A­­cademiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice a Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovară­şii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leont­­ie Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului re­cunoştinţa pentru încrederea acor­dată, precum şi hotărîrea de a de­pune întreaga energie pentru -a duce la bun sfirşit sarcinile com­plexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din­ glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sen­timentele de adîncă stimă şi pre­ţuire pe care cercetătorii din do­meniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al par­tidului, contribuţiei sale la dezvol­tarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea gene­rală a ales în unanimitate şi în­­tr-o atmosferă de puternic entu­ziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de o­­noare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al par­tidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţa­ra noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţi­nut rezultate bune în diferitele dis­cipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel dezvoltarea ştiinţe­lor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au loc in societatea noastră şi în lu­me; numai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea feno­menelor sociale cît şi la orientarea activităţii de transformare a socie­tăţii. Constituirea Academiei va marca — sînt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dez­baterile care au avut loc în prea­labil în centrele mai importante ale ţârii, ca şi discuţiile purtate in adunarea de constituire, au contri­buit in bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmea­ză să o desfăşoare Academia con­stituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amă­nunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele do­rinţe exprimate de tovarăşi consti­tuie doar cîteva aspecte ale pro­blemelor mari ce se pun astăzi in faţa ştiinţelor sociale în ţara noas­tră. Sunt convins că Prezidiul Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program con­cret de muncă şi că, pe baza aces­tui program, se va realiza intensi­ficarea muncii de cercetare în in­stitute, în universităţi, în centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va con­tribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor e­senţiale din istoria patriei cit şi a marilor evenimente din istoria uni­versală. Pentru a înţelege mai bi­ne evenimentele trebuie să îmbi­năm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice. Aşteptăm de la dumneavoastră,­­ la toţi membrii Academiei 6­­,Liuncă foarte intensă, foarte rod­nică. Dorim ca în munca Acade­miei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a proble­melor, al confruntării libere a pă­rerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist-dia­lectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspun­de încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii par­tidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decit să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptînd această cin­ste sînt hotărît să-mi aduc contri­buţia la i .uri­u Academiei nu nu­mai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor socia­le, al gîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxist-leniniste. CE­I DE STUDIE SOCIALE SI POLITICE TEJiUa M PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITi-TA ! |- — — — — — — — — — — — — — -| ORBÁN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TIMPUL DE LUCRU 99 milon de aur“. CUM IL FOLOSIŢI ? MINUT CU MINUT­E MII DE ORE PIERDERI Volumul mereu sporit de investi­ţii ce urmează a fi materializat în obiectivele noi economice şi so­­cial-culturale, pune în faţa indus­triei materialelor de construcţii sarcini deosebit de importante. In faţa acestei cerinţe vitale a eco­nomiei naţionale şi Fabricii de ţi­gle şi cărămizi „Hercules" din Tîr­­năveni i-au fost date sarcini spo­rite pe acest an. Va trebui să rea­lizeze 9 milioane bucă­ţi cărămizi şi 26,5 milioane bucăţi ţigle. Para­lel cu această creştere, planul pre­vede — în scopul creşterii produc­tivităţii muncii şi sporirii eficienţei economice — reducerea număru­lui mediu scriptic de salariaţi şi a cheltuielilor aferente la 1.000 lei producţie marfă. Altfel spus, este vorba de crearea condiţiilor nece­sare realizării unei producţii efi­ciente, prin utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi a for­ţei de muncă, de respectarea în­tocmai a disciplinei de muncă şi tehnologică. Că aceste sarcini, mobilizatoare desigur, au o solidă bază reală, rezultă şi din angaja­mentul colectivului de a depăşi prevederile la producţia globală şi marfă pe acest an. In această situaţie am urmărit să elucidăm cauzele pentru care conducerea fabricii manifestă une­le reţineri în ce priveşte posibilită­ţile realizării numărului mediu scriptic de salariaţi şi a producti­vităţii muncii planificate. De la în­ceput se invocă faptul că este ri­dicat numărul muncitoarelor în producţie, că muncitorii mai vîrst­­nici, cu experienţă îndelungată urmează să fie pensionaţi. Tot­odată, conducerea întreprinderii leagă posibilităţile îndeplinirii pre­vederilor de plan de alocarea, de către forul tutelar, a investiţiilor necesare înzestrării cu maşini şi instalaţii noi. Să vedem, în conti­nuare, în ce măsură aceste ce­rinţe sunt justificate sau nu. Credincios tradiţiei, colectivul fabricii a încheiat şi anul 1969 cu rezultate bune, cu o balanţă eco­nomică echilibrată. Numărul me­diu scriptic de salariaţi a oscilat în jurul cifrei planificate, s-au în­deplinit prevederile planului de măsuri tehnice şi organizatorice, ale celui de investiţii şi reparaţii capitale, s-au respectat prevede­rile contractului colectiv. A fost experimentat noul sistem de sala­rizare, care aduce, în unele me­serii, creşteri de chiar pînă la 20 la sută. Toate aceste condiţii au impulsionat elanul şi voinţa co­lectivului de a-şi îndeplini exemplar sarcinile de plan. Nu este deci în­­tîmplător că atît planul de pro­ducţie cît şi al productivităţii mun­cii au fost realizate cu ceva peste prevederi. Colectivul a reuşit, de asemenea, să reducă cheltuielile de producţie şi să valorifice mai bine producţia realizată , ceea ce a fost izvorul principal pentru realizarea unui beneficiu supli­mentar de 614.000 de lei. Care sunt totuşi motivele îngri­jorării? Primul şi cel mai important pe care dorim să-l amintim: vo­lumul mare de pierderi în rebr­­turi. Anul trecut s-au pierdut pe această cale aproape 650.000 bu­căţi cărămizi şi 2,4 milioane bu­căţi ţigle. Aceasta reprezintă pro­ducţia fabricii pe aproape o lună de zile! Este inacceptabilă explica­ţia că şi în această situaţie — realizînd un procent de rebuturi de 8,5—8,6 la sută — fabrica „Hercules" se situează sub media pe ramura industrială respectivă O astfel de comparaţie nu poate avea urmări favorabile, ducînd la automulţumire, la atenuarea preo­cupării pentru o calitate superioa­ră a produselor şi, în ultimă in­stanţă, la scăderea prestigiului mărcii fabricii. Semnificativ este şi faptul că, deşi comitetul de direcţie mani­festă reţineri faţă de numărul de salariaţi planificat pe acest an, precum şi faţă de sarcina de pro­ductivitate stabilită, recunoaşte: „întreprinderea mai are încă mari rezerve nevalorificate“. Recunoaşte că volumul mare de rebuturi se datorează nerespectării disciplinei tehnologice şi de muncă, de care dau dovadă unii salariaţi şi, nu in ultimul rînd, conducătorii procese­lor de producţie. Trebuie să spunem că măsurile adoptate pînă in prezent de co­mitetul de direcţie, de organizaţia de partid şi sindicat s-au dovedit ineficiente, întrucît indicele de uti­lizare a timpului de lucru nu s-a îmbunătăţit prea mult. Remarcăm acest lucru pentru că ni se par exagerat de mari pierderile de timp de lucru — 6.587 om­ zile în anul trecut — raportate la cei 425 salariaţi. Adică, fiecare salariat a lipsit circa 2 săptămîni. La aceas­ta se mai adaugă pierderile de timp de lucru cauzate de începe­rea cu întîrziere şi terminarea mai devreme a programului de lucru, depăşirea timpului afectat pauzei de masă. lată deci importante rezerve de creştere a producţiei şi producti­vităţii muncii. Analizîndu-le, apare clară concluzia că trebuie întări­te, pe toate căile şi prin toate metodele, disciplina în muncă, precum şi cea tehnologică. De primă importanţă este crearea condiţiilor optime — reale, nu for­male şi birocratice — de ridicare a nivelului calificării profesionale pentru salariaţii întreprinderii. Des­pre colectivul fabricii vom putea spune că a atins maximum de ca­pacitate productivă numai atunci cind începînd de la muncitorul în­cărcător pînă la controlorul de ca­litate, de la maistrul de schimb pî­nă la lăcătuşul de întreţinere, îşi vor îndeplini cu conştiinciozitate îndatoririle ce le revin. M. MUREŞANU Pagina a 5-a:I­II PRODUCTIVITATEA _ I MUNCI­­­ I O PROBLEMA CARE SOLICITA MAI MULTA ATENTIE, MAI MUL- | I TA COMPETENTA, MAI MULT SPIRIT PRACTIC | Hotărîrea Consiliului de Miniştri » privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale indus­triale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, pre­cum şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a e­­mis o hotărîre prin care se intro­duce sistemul de acordare de pre­mii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, munci­torii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile eco­nomice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin apli­carea unor cote asupra beneficiu­lui total realizat de fiecare unitate economică, fondul de premiere şi deci premiul individual al salaria­ţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca ur­mare a creşterii producţiei, a redu­cerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării e­­ficienţei întregii activităţi econo­mice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de sa­larii şi volumul beneficiului, pre­cum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi econo­mice se stabileşte pe baza rezul­tatelor definitive obţinute, oglindi­te in bilanţul contabil anual, in raport cu beneficiul efectiv reali­zat. Fondul de premii se micşorea­ză în cazul nerealizării beneficiu­lui planificat Paralel cu realizarea beneficiu­lui, colectivele unităţilor economice sînt direct cointeresate să îndepli­nească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinde­rii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori: planul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuieli­le planificate la 1.000 lei produc­ţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatori­lor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui co­lectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul a­­cordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune economică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct rezultatele activităţii proprii, independent de rezultatele centralei, combinatul sau grupului de uzine de care a­­parţin. Salariaţii centralelor industriale, celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale econo­mice beneficiază de premii în ra­port de rezultatele obţinute pe an­samblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestor orga­nizaţii vor fi cointeresaţi şi pe a­­ceastă cale să dea tot sprijinul u­­nităţilor subordonate şi să-şi spo­rească preocuparea pentru creşte­rea eficienţei economice. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede posibilitatea stimulării prin premii şi în cursul anului a sala­riaţilor care obţin realizări deose­bite în muncă. In acest scop uni­tăţile pot utiliza un sfert din fon­dul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută, se repartizează la sfirşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, per­sonal de conducere, tehnic, econo­mic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, în­­tr-un an, vor putea obţine premii din beneficii de pînă la trei sala­rii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităţilor au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaţilor care prin defi­cienţele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influenţat negativ realizarea sarcinilor de producţie. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale şi de forţă de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, com­bustibil şi energie, obţinute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnolo­gice, a cotelor admise de deşeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor instalaţii sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de mun­că unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de ase­menea premii şi cadrele tehnice care participă nemijlocit la con­ducerea şi realizarea procesului de producţie şi care au contribuit di­rect la obţinerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de ma­teriale se acordă dacă economiile obţinute nu dăunează calităţii pro­duselor, pot fi măsurate, se reali­zează faţă de normele de consum stabilite şi nu se depăşesc valoric normele de consum prevăzute pen­tru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariaţii din sec­toarele productive care contri­buie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a teh­nologiei, de organizare a produc­ţiei etc., ce conduc la economii de forţă de muncă (prin reducerea formaţiei de lucru, a timpului nor­mat de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data apli­cării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de mano­peră efectiv realizată în fiecare lu­nă. Aceste premii se acordă cu condiţia ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producţiei prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalaţie și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotărîrii se aplică în mod experimental începînd cu ac­tivitatea anului 1970, la toate or­ganizațiile economice. Ţinînd sea­ma de principiile prevăzute în ac­tuala hotărîre. Consiliul de Mi­niștri urmează să aprobe regle­mentări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru me­canizarea agriculturii, unităților de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri recomandă Uniunii Centrale a Co­operativelor Meşteşugăreşti şi U­­niunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unităţile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întrea­ga economie, adaptate la specifi­cul acestor organizaţii. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unităţile eco­nomice urmăreşte perfecţionarea sistemului de cointeresare materia­lă a oamenilor muncii în obţinerea unor rezultate cît mai bune în în­deplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creşterea eficienţei activităţii eco­nomice, condiţie esenţială a ridi­cării continue a nivelului de trai. (Agerpres) P­remiera „Cei doi Bolyai Aseară, sala mare a Palatului culturii a cunoscut atmosfera caldă a premierelor teatrale. In interpretarea unui colectiv valo­ros al secţiei maghiare a Teatrului de stat din Tg.-Mureş, a fost prezentată, în premieră pe ţară, „Cei doi Bolyai", piesă istorică a scriitorului Németh László. Figura celor doi savanţi cu renume mondial de pe meleagurile noastre a fost evocată, cu mare pro­funzime, de actorii Lohinszky Loránd, artist emerit şi Ferenczy Ist­ván. Regia este semnată de Kovács Ferenc, de la Teatrul de Nord din Satu Mare. Piesa, a cărei acţiune se petrece în oraşul nostru, la începu­tul secolului al XIX-lea, a fost aplaudată la scenă deschisă de publicul tîrgumureşean. //

Next