Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)
1970-02-21 / nr. 42
Anul XXII. Nr. 42 (3.707) Sîmbiți, 21 februarie 1970 6 pagini 30 de bani . Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute in dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materialismului dialectic şi istoric, asigurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiinţifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, organizarea activităţii de cercetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didactice şi altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din întreaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discuţiei Adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari şi 93 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, in şedinţe separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvintul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţionarea activităţii lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Subliniind că prin crearea acestei instituţii se adînceşte şi mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de ştiinţă cu partidul şi conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaş pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social-politice româneşti, în aplicarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, a concepţiei materialist-dialectice la condiţiile concrete ale ţării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societăţii socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuţia esenţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului şi statului, la elaborarea politicii interne şi externe a României, la dezvoltarea ştiinţelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator şi creator în gîndirea socialpolitică din ţara noastră. Dînd glas opiniei generale a membrilor adunării constitutive, sentimentelor de respect, stimă şi dragoste faţă de Partidul Comunist Român şi secretarul său general, vorbitorul a propus în numele unui mare număr de oameni de ştiinţă şi cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie ales preşedinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susţinută cu deosebită căldură de tovarăşii Athanase Joja şi Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter ştiinţific desfăşurată în ultimii ani de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe tărîmul ştiinţelor sociale, contribuţia de seamă pe care cuvintările şi lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcţiei socialiste în ţara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme ale evoluţiei lumii (Continuare in pag. a 2-a) Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leontie Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru -a duce la bun sfirşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au loc in societatea noastră şi în lume; numai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale cît şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sînt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţârii, ca şi discuţiile purtate in adunarea de constituire, au contribuit in bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi in faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universităţi, în centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esenţiale din istoria patriei cit şi a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumneavoastră, la toţi membrii Academiei 6,Liuncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist-dialectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decit să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la i .uriu Academiei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxist-leniniste. CEI DE STUDIE SOCIALE SI POLITICE TEJiUa M PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITi-TA ! |- — — — — — — — — — — — — — -| ORBÁN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TIMPUL DE LUCRU 99 milon de aur“. CUM IL FOLOSIŢI ? MINUT CU MINUTE MII DE ORE PIERDERI Volumul mereu sporit de investiţii ce urmează a fi materializat în obiectivele noi economice şi social-culturale, pune în faţa industriei materialelor de construcţii sarcini deosebit de importante. In faţa acestei cerinţe vitale a economiei naţionale şi Fabricii de ţigle şi cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni i-au fost date sarcini sporite pe acest an. Va trebui să realizeze 9 milioane bucăţi cărămizi şi 26,5 milioane bucăţi ţigle. Paralel cu această creştere, planul prevede — în scopul creşterii productivităţii muncii şi sporirii eficienţei economice — reducerea numărului mediu scriptic de salariaţi şi a cheltuielilor aferente la 1.000 lei producţie marfă. Altfel spus, este vorba de crearea condiţiilor necesare realizării unei producţii eficiente, prin utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, de respectarea întocmai a disciplinei de muncă şi tehnologică. Că aceste sarcini, mobilizatoare desigur, au o solidă bază reală, rezultă şi din angajamentul colectivului de a depăşi prevederile la producţia globală şi marfă pe acest an. In această situaţie am urmărit să elucidăm cauzele pentru care conducerea fabricii manifestă unele reţineri în ce priveşte posibilităţile realizării numărului mediu scriptic de salariaţi şi a productivităţii muncii planificate. De la început se invocă faptul că este ridicat numărul muncitoarelor în producţie, că muncitorii mai vîrstnici, cu experienţă îndelungată urmează să fie pensionaţi. Totodată, conducerea întreprinderii leagă posibilităţile îndeplinirii prevederilor de plan de alocarea, de către forul tutelar, a investiţiilor necesare înzestrării cu maşini şi instalaţii noi. Să vedem, în continuare, în ce măsură aceste cerinţe sunt justificate sau nu. Credincios tradiţiei, colectivul fabricii a încheiat şi anul 1969 cu rezultate bune, cu o balanţă economică echilibrată. Numărul mediu scriptic de salariaţi a oscilat în jurul cifrei planificate, s-au îndeplinit prevederile planului de măsuri tehnice şi organizatorice, ale celui de investiţii şi reparaţii capitale, s-au respectat prevederile contractului colectiv. A fost experimentat noul sistem de salarizare, care aduce, în unele meserii, creşteri de chiar pînă la 20 la sută. Toate aceste condiţii au impulsionat elanul şi voinţa colectivului de a-şi îndeplini exemplar sarcinile de plan. Nu este deci întîmplător că atît planul de producţie cît şi al productivităţii muncii au fost realizate cu ceva peste prevederi. Colectivul a reuşit, de asemenea, să reducă cheltuielile de producţie şi să valorifice mai bine producţia realizată , ceea ce a fost izvorul principal pentru realizarea unui beneficiu suplimentar de 614.000 de lei. Care sunt totuşi motivele îngrijorării? Primul şi cel mai important pe care dorim să-l amintim: volumul mare de pierderi în rebrturi. Anul trecut s-au pierdut pe această cale aproape 650.000 bucăţi cărămizi şi 2,4 milioane bucăţi ţigle. Aceasta reprezintă producţia fabricii pe aproape o lună de zile! Este inacceptabilă explicaţia că şi în această situaţie — realizînd un procent de rebuturi de 8,5—8,6 la sută — fabrica „Hercules" se situează sub media pe ramura industrială respectivă O astfel de comparaţie nu poate avea urmări favorabile, ducînd la automulţumire, la atenuarea preocupării pentru o calitate superioară a produselor şi, în ultimă instanţă, la scăderea prestigiului mărcii fabricii. Semnificativ este şi faptul că, deşi comitetul de direcţie manifestă reţineri faţă de numărul de salariaţi planificat pe acest an, precum şi faţă de sarcina de productivitate stabilită, recunoaşte: „întreprinderea mai are încă mari rezerve nevalorificate“. Recunoaşte că volumul mare de rebuturi se datorează nerespectării disciplinei tehnologice şi de muncă, de care dau dovadă unii salariaţi şi, nu in ultimul rînd, conducătorii proceselor de producţie. Trebuie să spunem că măsurile adoptate pînă in prezent de comitetul de direcţie, de organizaţia de partid şi sindicat s-au dovedit ineficiente, întrucît indicele de utilizare a timpului de lucru nu s-a îmbunătăţit prea mult. Remarcăm acest lucru pentru că ni se par exagerat de mari pierderile de timp de lucru — 6.587 om zile în anul trecut — raportate la cei 425 salariaţi. Adică, fiecare salariat a lipsit circa 2 săptămîni. La aceasta se mai adaugă pierderile de timp de lucru cauzate de începerea cu întîrziere şi terminarea mai devreme a programului de lucru, depăşirea timpului afectat pauzei de masă. lată deci importante rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii. Analizîndu-le, apare clară concluzia că trebuie întărite, pe toate căile şi prin toate metodele, disciplina în muncă, precum şi cea tehnologică. De primă importanţă este crearea condiţiilor optime — reale, nu formale şi birocratice — de ridicare a nivelului calificării profesionale pentru salariaţii întreprinderii. Despre colectivul fabricii vom putea spune că a atins maximum de capacitate productivă numai atunci cind începînd de la muncitorul încărcător pînă la controlorul de calitate, de la maistrul de schimb pînă la lăcătuşul de întreţinere, îşi vor îndeplini cu conştiinciozitate îndatoririle ce le revin. M. MUREŞANU Pagina a 5-a:III PRODUCTIVITATEA _ I MUNCI I O PROBLEMA CARE SOLICITA MAI MULTA ATENTIE, MAI MUL- | I TA COMPETENTA, MAI MULT SPIRIT PRACTIC | Hotărîrea Consiliului de Miniştri » privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică, fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi economice se stabileşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite in bilanţul contabil anual, in raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nerealizării beneficiului planificat Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităţilor economice sînt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori: planul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 lei producţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune economică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct rezultatele activităţii proprii, independent de rezultatele centralei, combinatul sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor industriale, celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestor organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul unităţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pentru creşterea eficienţei economice. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede posibilitatea stimulării prin premii şi în cursul anului a salariaţilor care obţin realizări deosebite în muncă. In acest scop unităţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută, se repartizează la sfirşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obţine premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităţilor au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaţilor care prin deficienţele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influenţat negativ realizarea sarcinilor de producţie. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale şi de forţă de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibil şi energie, obţinute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deşeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor instalaţii sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii şi cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea şi realizarea procesului de producţie şi care au contribuit direct la obţinerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obţinute nu dăunează calităţii produselor, pot fi măsurate, se realizează faţă de normele de consum stabilite şi nu se depăşesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariaţii din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a tehnologiei, de organizare a producţiei etc., ce conduc la economii de forţă de muncă (prin reducerea formaţiei de lucru, a timpului normat de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiţia ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producţiei prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalaţie și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotărîrii se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ţinînd seama de principiile prevăzute în actuala hotărîre. Consiliul de Miniștri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităților de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unităţile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizaţii. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unităţile economice urmăreşte perfecţionarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obţinerea unor rezultate cît mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creşterea eficienţei activităţii economice, condiţie esenţială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) Premiera „Cei doi Bolyai Aseară, sala mare a Palatului culturii a cunoscut atmosfera caldă a premierelor teatrale. In interpretarea unui colectiv valoros al secţiei maghiare a Teatrului de stat din Tg.-Mureş, a fost prezentată, în premieră pe ţară, „Cei doi Bolyai", piesă istorică a scriitorului Németh László. Figura celor doi savanţi cu renume mondial de pe meleagurile noastre a fost evocată, cu mare profunzime, de actorii Lohinszky Loránd, artist emerit şi Ferenczy István. Regia este semnată de Kovács Ferenc, de la Teatrul de Nord din Satu Mare. Piesa, a cărei acţiune se petrece în oraşul nostru, la începutul secolului al XIX-lea, a fost aplaudată la scenă deschisă de publicul tîrgumureşean. //