Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-26 / nr. 70

Ibiin i PAGINA 4 STEAUA ROSIE Actualitatea internaţională Delegaţia economică guvernamentală română a sosit la Sofia SOFIA 25. — Corespondentul A­­gerpres, Gh.­leva, transmite: Mier­curi a sosit la Sofia delegaţia eco­nomică guvernamentală română condusă de tovarăşul Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste România, care va lua parte la lucrările celei de-a 8-a Sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale romăno-bulgare de colaborare economică şi tehnico­­ştiinţifică. La sosire, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Pencio Kuba­dinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul construcţiilor şi arhitecturii, ing. C. Popov, ministrul energeticii şi al combustibilului, Ivan Popov, locţiitor al ministrului afacerilor externe, S. Peev, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, D. Alexeev, locţiitor al ministrului comerţului exterior, precum şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.P. Bulgaria, membri ai ambasadei şi Agenției econo­mice române la Sofia. Cornel Burtică a sosit la Pekin PEKIN.­­ Corespondentul A­­gerpres, I. Gălăţeanu, transmite: Miercuri, a sosit la Pekin Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior al României, care face o vizită oficială in Republica Populară Chineză. Ministrul român a fost întîmpi­­nat la aeroport de Lin Hai-yun, ministru adjunct al comerţului ex­terior al R.P. Chineze, de directori din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Comerţului Exte­rior. Au fost prezenţi, de aseme­nea, Octavian Gavriş, însărcinat cu afaceri a. i., şi alţi membri ai ambasadei române. Seara, în cinstea oaspetelui ro­mân a fost oferită o masă, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Cuvîntarea delegatei României la sesiunea Comisiei pentru condiţia femeii GENEVA 25. — Corespondentul Agerpres, H. Liman, transmite: In şedinţa de miercuri a celei de-a 23-a sesiuni a Comisiei pentru condiţia femeii, a fost luat în dez­batere punctul de pe ordinea de zi cu privire la drepturile politice ale femeilor. Luînd cuvîntul în ca­drul şedinţei, delegata României, Florica Paula Andrei, a subliniat rolul important pe care îl are fe­meia în evoluţia civilizaţiei moder­ne, precum şi contribuţia ei la dezvoltarea tuturor domeniilor ac­tivităţii naţionale. Vorbitoarea a scos în evidenţă obstacolele pe care le mai intimpină femeia în libera exercitare a drepturilor sale îndeosebi pe planul drepturilor politice. Delegata română a rele­vat însemnătatea asociaţiilor femi­nine şi a O.N.U. în lupta pentru favorizarea acestor drepturi şi în­lăturarea prejudecăţilor existente. De asemenea, ea a insistat asu­pra necesităţii ca într-o serie de ţări să fie revizuite legislaţiile ca­re contravin principiilor consacra­te, privitoare la egalitatea în drep­turi dintre femei şi bărbaţi. In a­­cest sens, a spus reprezentanta română, esenţiale sunt creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea ser­viciilor de ajutorare a familiilor. Vorbitoarea a încheiat subliniind că în România femeile constituie un factor responsabil în viaţa so­­cial-politică, în lupta pentru in­dependenţă, pace şi securitate in­ternațională. Greva poştaşilor americani WASHINGTON 25 (Agerpres). — Greva factorilor poştali din S.U.A., prima acţiune de acest fel din istoria ţârii, pare să se apropie de o reglementare. După cum a a­­nunţat Robert Corbett, preşedintele Comisiei Camerei Reprezentanţilor pentru problemele poştelor, în di­ferite oraşe greviştii au început să se înapoieze la lucru mai ales du­pă ce membrii Congresului au dat asigurări că vor elabora fără in­timere un proiect de acord ce va ţine seamă, în mare măsură, de revendicările factorilor poştali. Re­prezentanţii a două sindicate new­­yorkeze ale salariaţilor din serviciile de poştă au acceptat ca la trata­tive să participe un mediator, de­semnat în persoana lui Theodore Kheel care a arbitrat numeroase conflicte de muncă. Autorităţile au recunoscut că, în perioada de virf, la grevă au par­ticipat peste 200.000 de factori poştali. In cursul zilei de marţi, cei 60.000 de grevişti din New York au refuzat însă să dea ascultare ordi­nului preşedintelui Nixon de a se înapoia imediat la locurile lor de muncă, astfel incit corespondenţa a trebuit să fie cartată şi distribui­tă de militari trimişi în birourile poştale ca urmare a declarării „stării de urgenţă naţională" de către preşedintele Nixon. In afara oraşului New York şi a suburbiilor sale, serviciile poştale au fost complet paralizate marţi şi în nordul statului New Jersey, la Cleveland şi Minneapolis. In alte oraşe însă, aproximativ 50 la sută din numărul factorilor poştali s-au înapoiat la lucru, totalul celor ce continuau greva reducîndu-se la 115.000. Guvernul a declarat a­­ceastă grevă ilegală şi a amenin­ţat pe factorii poştali cu închisoare şi amenzi. Ministrul poştelor, Win­­ton Blount, a reafirmat marţi seara că autorităţile nu vor începe tra­tative cu sindicatele în vederea sporirii salariilor factorilor poştali decit atunci cind această mişcare revendicativă va lua sfîrşit. Intre timp, datorită grevei, Wall Street-ul, cartierul cercurilor de a­­faceri din New York, este aproape paralizat. Agenţii de bursă şi ma­rile societăţi şi-au organizat pro­priile lor servicii de curieri, care folosesc automobile şi chiar... eli­coptere. Oamenii de afaceri schim­bă corespondenţa cu ajutorul me­sagerilor, în timp ce companiile de telegrafie şi-au sporit activitatea cu peste 40 la sută. In ce-i priveşte pe militarii tri­mişi să lucreze în birourile poştale, după cum relevă agenţia France Presse, ei îşi arată nemulţumirea „avind sentimentul că se compor­tă ca nişte spărgători de grevă". k I NI SI­­I NI I sI I Isk sIs* N* NI SIsI N­i s* Timp de cinci zile, oraşul New York a găzduit săptămîna tre­cută un simpozion patronat de Asociaţia americană pentru pro­bleme de conducere economică (American Management Asocia­­tion), consacrat relaţiilor comer­ciale Est-Vest. La lucrări au participat reprezentanţi ai unor mari firme şi bănci americane, printre care „Union Carbide Corporation", „Litton", „Chase Manhattan Bank“, „First Natio­nal City Bank", precum şi con­­gresmenul Thomas Asley din partea forului legislativ suprem, Harold Scott, reprezentînd Mi­nisterul Comerţului şi Robert Wright din partea Departamen­tului de stat. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai ţărilor socialiste acreditate la Washington. România a fost re­prezentată de către Constantin Fota, director în Ministerul Co­merţului Exterior, şi Dumitru Butnaru, şeful agenţiei econo­mice române din Washington. Dezbaterile au confirmat muta­ţiile care au loc în anumite cercuri de afaceri din S.U.A. ce se pronunţă pentru o abordare realistă a relaţiilor cu ţările so­cialiste în sensul necesităţii căutării căilor de restabilire a schimburilor economice normale deteriorate în perioada „războ­iului rece". S-au subliniat în a­­celaşi timp obstacolele existente încă in această direcţie şi ne­cesitatea eliminării lor din rela­ţiile comerciale. După cum se ştie, timp de două decenii, în baza „Actului de control asupra exporturilor", elaborat în 1949, S.U.A. au in­terzis vînzarea către ţările so­cialiste a anumitor produse considerate „strategice", insti­tuindu-se de fapt un semiem­­bargo în comerţul cu statele din răsăritul Europei. Menţine­rea pe „listele negre" a peste 1.300 de produse industriale şi restricţiile impuse pentru impor­tul din statele socialiste au a­­vut însă un efect contrar celui scontat, prejudiciind în primul rind companiile industriale a­­mericane şi poziţia balanţei co­merciale a S.U.A. „Ani de zile, sublinia în Congres senatorul democrat din Minnesota, Wak­e, Mondale, oamenii de afaceri american, care căutau să vîndă mărfuri nestrategice, pentru uz paşnic, statelor răsăritene, erau consideraţi deficitari la capito­lul patriotism, deşi eforturile lor erau puse în interesul Statelor Unite". La rîndul său, senatorul republican din Illinois, Charles Percy, a arătat că „refuzînd să vîndă ţărilor socialiste mărfuri pe care orice guvern occidental merţul internaţional din Ministe­rul Comerţului al S.U.A., Harold Scott, a arătat că în timp ce S.U.A. au exportat în 1968 în ţările socialiste mărfuri în va­loare de 215 milioane dolari, statele din Europa occidentală au exportat produse de 3,594 miliarde dolari, le vindea, S.U.A. nu au făcut decit să acţioneze contrar inte­reselor lor". Prin politica lor comercială, Statele Unite s-au autoeliminat de pe piaţa ţărilor socialiste, fapt de care au beneficiat toţi aliaţii vest-europeni ai S.U.A. Dacă Republica Federală a Germaniei, Italia, Franţa şi alte state occidentale au majorat cotele de export-import cu ţări­le socialiste, Statele Unite au continuat să reţină abia 0,6 la sută din volumul total al expor­turilor cu partenerii din Est. Directorul Biroului pentru co-Presiunea opiniei publice și a cercurilor de afaceri interesate în schimburile comerciale cu statele socialiste au constituit un factor determinant în adop­tarea de către Congres, în de­cembrie 1969, a noii legi asu­pra exportului american, care permite vînzarea oricăror măr­furi nestrategice către ţările din răsăritul Europei. Noua lege marchează un pas înainte faţă de legislaţia restrictivă adopta­tă în anul 1949 în direcţia ex­tinderii comerţului Est-Vest, fără a rezolva însă marile probleme ale liberalizării comerţului. In­tr-adevăr, este necesar să se asigure condiţii pentru creşte­rea volumului comerţului în ambele sensuri şi nu numai a exporturilor americane. In forul legislativ suprem al S.U.A. s-au marcat evidente schimbări în legătură cu problema relaţiilor comerciale cu ţările socialiste, iar ideea eliminării tuturor re­stricţiilor şi a barierelor vamale cîştigă tot mai mult teren. Pe această coordonată a îmbună­tăţirii relaţiilor comerciale dintre state se înscrie şi organizarea, în timpul simpozionului de la New York a unei zile dedicată României şi alta Ungariei, unde oameni de afaceri şi reprezen­tanţi ai firmelor şi băncilor a­­mericane au putut cunoaşte mai concret dezvoltarea econo­mică a acestor state socialiste. Cele cinci zile ale simpozio­nului Asociaţiei americane pen­tru problemele de conducere e­­conomică consacrate schimburi­lor comerciale Est-Vest au scos în evidenţă faptul că stabilirea de relaţii normale între toate statele este un imperativ al con­temporaneităţii, iar la aceasta pot contribui într-o măsură în­semnată legăturile comerciale care constituie o componentă de bază activă a relaţiilor in­ternaţionale. N. CREŢU C­omentari Relaţii comerciale normale: un imperativ al realităţii ___________ | Complot antiguvernamental In Chile SANTIAGO DE CHILE 25 (Ager­­pres).­­ Ministrul de interne chi­lian, Patricio Rojas, a anunţat miercuri dejucarea unui complot militar îndreptat împotriva guver­nului. Un grup de ofiţeri în retra­gere, a precizat Rojas, sprijiniţi de elemente aflate în serviciul activ, au încercat să organizeze o ac­ţiune pentru „modificarea ordinii constituţionale". Membrii grupului, în frunte cu generalul în retragere Horacio Gamboa — ministru de interne în guvernul fostului preşe­dinte Carlos Ibanez (1952—1958) — au fost arestaţi şi vor fi deferiţi tribunalului militar. Patricio Rojas a arătat că la o întrunire din 13 februarie membri grupului au ho­­tărît să atenteze la viaţa unor înalte personalităţi ale guvernului şi armatei pentru „a limita acti­vitatea autorităţilor publice şi or­ganizaţiilor sindicale". Agenţia France Presse menţionează că, potrivit unor surse, complotul ur­ma să ia aspectul unui puci care trebuia să ducă la instalarea u­­nui regim „civil-militar". Printre ofiţerii activi implicaţi în complot se află şi Julio Sarria, participant la rebeliunea declan­şată în octombrie anul trecut de generalul Roberto Viaux. Luptele din Vietnamul de sud SAIGON 25 (Agerpres).­­ Forţele patriotice din Vietnamul de sud au bombardat în cursul nopţii de marţi spre miercuri trei poziţii ale trupelor americano-sai­­goneze. Totodată, a fost semnalată o recrudescenţă a ciocnirilor din­tre detaşamentele patrioţilor şi for­ţele inamice în regiunea saigone­ză, în Delta Mekongului, precum şi în zona septentrională a Vietna­mului de sud, în provincia Quang Nam. Cele mai violente lupte au avut loc în ultimele 24 de ore în regiunea Kien Tuong din delta Me­kongului, la aproximativ 80 kilo­metri vest de capitala sud-vietna­­meză. Finlanda şi tratatul „Mordere“ HELSINKI 25 (Agerpres). — Finlanda nu va semna tratatul „Nordek" în actuala lui formă, a anunţat marţi un purtător de cu­­vînt al guvernului finlandez în ca­drul unei conferinţe de presă ţinu­te după ultima reuniune a cabine­tului, înainte de a-şi prezenta de­misia, ca urmare a alegerilor ge­nerale desfăşurate recent. Planul „Nordek", după cum se ştie, prevede crearea unei uniuni vamale cu participarea Damerr­­­cei, Finlandei, Norvegiei şi Sue­diei. In opinia unora dintre ţările chemate să participe la această u­­niune vamală, „Nordek" ar trebui să constituie o etapă intermediară spre Piața comună, idee respinsă de Finlanda. Seria răpirilor__ BUENOS AIRES 25 (Agerpres). — Ambasada Paraguayului la Bue­nos Aires şi poliţia argentiniană au confirmat miercuri ştirile privind răpirea consulului Paraguayan Valdemar Sanchez de către mem­brii unei organizaţii clandestine. In cursul după-amiezii de marţi, în oraş au fost, de asemenea, dis­tribuite manifeste semnate de membrii acestei organizaţii prin care se confirmă răpirea diploma­tului în schimbul eliberării căruia se cere să fie puşi în libertate doi membri ai acestei organizaţii, arestaţi recent de poliţia argenti­niană. Waldemar Sanchez, şeful Oficiu­lui consular al Paraguay-ului din oraşul argentinian Ituzaiigo, situat în apropierea frontierei dintre cele două ţări, a fost răpit marţi la Buenos Aires, unde se deplasase pentru a pregăti vizita oficială a preşedintelui Paraguay-ului, Alfre­do Stroessner. Potrivit relatărilor poliţiei, el a fost chemat telefonic de la ambasadă, de către trei ti­neri care au pretins că vor să-i cumpere maşina, în urma anunţu­lui dat de Sanchez în acest scop. Cei trei tineri au cerut apoi con­sulului şi şoferului să efectueze „o cursă de încercare" a maşinii. Sub ameninţarea armelor, şoferul a fost constrîns să conducă maşina în afara oraşului, iar după aproxima­tiv o oră de mers a fost pus în li­bertate, reîntorcîndu-se la ambasa­dă. Răpitorii, împreună cu con­sulul, au dispărut într-o direcţie necunoscută.­­ Poliţia argentiniană şi ambasa­da Paraguayului nu şi-au precizat încă atitudinea faţă de cererile autorilor răpirii. O hotărîre se pa­re că va fi luată, după cum apre­ciază observatorii, în cursul între­vederii între preşedintele Argenti­­nei, generalul Juan Carlos Onga­­ria, şi cel al Paraguayului, Alfre­do Stroessner, programată să aibă loc în cursul serii de miercuri. Răpirea consulului Paraguayan a intervenit la numai cîteva ore după răpirea ataşatului militar a­­merican la ambasada din Repu­blica Dominicană, locotenent-colo­­nelul Donald Crowley. Aceasta es­te totodată cea de-a patra ac­ţiune de acest fel organizată în ultimele două luni de membri ai unor grupări politice clandestine din ţările Americii Latine. Mesajul lui Sufanuvong XIENG KUANG 25 (Agerpres). Prinţul Sufanuvong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos, a adre­sat premierului laoţian, Suvanna Fuma, un mesaj de protest în le­gătură cu escaladarea războiului din Laos de către S.U.A. Mesajul subliniază că, „într-un moment în care Frontul Patriotic din Laos pre­zintă un program în cinci puncte şi trimite un reprezentant pentru a transmite guvernului de la Vientia­ne propunerile concrete în legătu­ră cu reglementarea paşnică a problemei laoţiene, Statele Unite au continuat să escaladeze războ­iul din această regiune, dislocînd aici un numeros personal militar, mari cantităţi de arme şi material de război, organizînd totodată ac­ţiuni de amploare în zonele con­trolate de forţele patriotice. Mesajul cere, în acest sens, în­cetarea imediată a bombardamen­telor americane asupra ansamblu­lui teritoriului laoţian. De aseme­nea, prinţul Sufanuvong subliniază că problema laoţiană trebuie regle­mentată între părţile interesate din Laos, exprimîndu-şi speranţa că în­cetarea bombardamentelor ameri­cane va permite acestora să se în­­tîlnească şi să examineze împreună problemele interne ale țării. ITALIA: Faza finală a misiunii lui M. Rumor se apropie de sfîrşit ROMA 25 (Agerpres). ■— Premierul desemnat, Mariano Rumor, s-a ocupat marţi, în cadrul ultimei faze a misiunii ce i-a fost încredinţate de şeful statului ita­lian, Giuseppe Saragat, de proble­ma repartizării portofoliilor minis­teriale. In cercurile informate ita­liene se consideră că dacă in cursul următoarelor ore nu intervi­ne nimic de natură a schimba ac­tuala situaţie, atunci joi, sau cel tirziu vineri, Mariano Rumor va pu­tea comunica preşedintelui repu­blicii lista echipei sale guverna­mentale. Noul cabinet ar urma să se prezinte marţea viitoare in faţa parlamentului pentru a cere votul de învestitură. In vederea Împărţirii funcţiilor ministeriale, Rumor a avut marţi o serie de consultări cu reprezentan­ţii partidelor de centru-stinga (de­­mocrat-creştin, socialist, socialist­­unitar, republican) chemate să re­facă vechea coaliţie cvadripartită. La Roma se afirmă că atribuirea portofoliilor nu este scutită de difi­cultăţi, dar acestea sunt apreciate ca rezolvabile. In absenţa unor precizări oficia­le, observatorii politici cred că va fi înregistrată o creştere a număru­lui de portofolii pentru a satisfa­ce cererile celor patru partide (18 vor fi acordate democrat-creştini­­lor; şase — socialiştilor; trei sau patru — socialiştilor unitari; unul sau două — republicanilor). Atribuirea conducerii Ministeru­lui de Externe reţine in mod deo­sebit atenţia. In primul guvern pre­zidat de Rumor conducerea aces­tui minister a fost încredinţată lui Pietro Nenni, fostul preşedinte al socialiştilor. In cel de-al doilea guvern Rumor (monocolor), Aldo Moro a preluat conducerea diplo­maţiei italiene. Sprijinitorii lui Nem­ni susţin reîntoarcerea acestuia la Farnesina (sediul Ministerului da Externe), sugerind, in acelaşi timp, ca lui Aldo Moro să-i fie încredin­ţat Ministerul Justiţiei. Un alt nu­me des citat să facă parte din gu­vern este cel al lui Emilio Colom­bo, ministrul trezoreriei in cabine­tul demisionar, care ar urma să-şi menţină postul. Vedere panoramică a oraşului Verona, important centru comercial al Italiei. acţia şi administraţia. Tg.-Mureş. Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3. Telefoane : 26-88, 26-89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 410. * T­ELEX . La Berlin au fost date pu­blicităţii rezultatele definitive ale alegerilor de duminică pentru organele locale ale puterii de stat din R.D. Germană. Candi­daţii înscrişi pe lista Frontului Naţional au întrunit 99,83 la sută din voturile exprimate. La alegeri au participat 97,98 la sută din cetăţenii cu drept de vot.­­ La sediul O.N.U. s-a anun­ţat că ambasadorii la O.N.U. ai Franţei, Marii Britanii, S.U.A. şi U.R.S.S. au hotărît să amine cea de-a 32-a reuniune din cadrul convorbirilor, în vederea găsirii căilor unei reglementări paşnice a conflictului din Orientul Apro­piat, care urma să aibă loc joi. S-a stabilit ca această şedinţă să aibă loc la 31 martie.­­ Preşedintele ales al Repu­blicii Costa Rica, Jose Figueres, care întreprinde în prezent o vizită cu caracter neoficial în Columbia, a declarat că se pro­nunţă în favoarea dezvoltării co­merţului latino-american cu toa­te ţările lumii. El a subliniat în special importanţa extinderii schimburilor comerciale cu ţările socialiste, care, potrivit afirma­ţiilor sale, „pot oferi soluţii pro­blemelor noastre".­­ Agenţia C.T.R. anunţă că R.S. Cehoslovacă şi Bolivia au hotărît să restabilească relaţiile diplomatice, începînd de la 24 martie a. c. Guvernele celor două ţări şi-au exprimat speran­ţa că acest pas va contribui la consolidarea legăturilor econo­mice şi culturale.­­ Secretarul general al O.N.U., U Thant, a inaugurat cea de-a 20-a expoziţie anuală de artă organizată la sediul Naţiunilor Unite din New York în beneficiul Fondului O.N.U. pentru copii (U.N.I.C.E.F.). Expo­ziţia va fi deschisă pînă la 30 aprilie.­­ La Roma a fost semnat un acord de colaborare cultural­­ştiinţifica intre R.P. Bulgaria şi Italia. Acordul prevede realiza­rea unor schimburi între institu­ţiile specializate din cele două ţări, precum şi acţiuni de cola­borare în domeniile cinemato­grafului, televiziunii şi sportului.­­ La Ulan Bator a fost sem­nat planul de colaborare în do­meniul ştiinţei şi culturii pe anii 1970—1971 între R.P. Ungară şi R.P. Mongolă. Documentul sem­nat prevede dezvoltarea colabo­rării cultural-ştiinţifice dintre Ungaria şi Mongolia, preconi­­zîndu-se cercetări în comun ale specialiştilor celor două ţări, schimburi de specialişti şi alte acţiuni.­­ Intr-o declaraţie făcută la Londra cu prilejul publicării căr­ţii sale autobiografice „O via­ţă" prof. Christian Barnard a menţionat că grefele de creier nu vor avea loc decit peste mulţi ani. „Cînd se va ajunge la a­­ceasta, a spus Barnard, nu va mai fi vorba de o grefă a creie­rului, ci de o grefă a corpului, întrucit numai în creier rezidă viaţa şi identitatea persoanei u­­mane".­­ însemnate cantităţi de ar­me şi explozive au fost predate autorităţilor de către particulari în cursul zilelor de luni şi marţi, s-a anunţat oficial la Nicosia. Armele predate sunt de tipuri variate: mitraliere, puşti, pistoa­le, grenade etc. şi sunt însoţite de o importantă cantitate de muniţii de toate calibrurile. Gu­vernul a hotărît acordarea unui nou răgaz, pînă la 6 aprilie, pentru a permite ciprioţilor să dea curs recentei dispoziţii a autorităţilor ca populaţia să de­pună toate armele deţinute în mod ilegal.­­ Antarctica a constituit cine­­va împreună cu Africa un singur continent de care s-a desprins ulterior şi s-a îndepărtat, au de­clarat doi savanţi americani, dr. Robert Dietz şi Walter Sproll, cercetători la Administraţia ser­viciilor pentru studierea mediu­lui înconjurător, din cadrul Mi­nisterului Comerţului al S.U.A. Ei au precizat că au stabilit, cu ajutorul unui computer, că An­tarctica a fost ataşată de coasta sud-estică a Africii. Cele două continente se află în prezent la o distanță de peste 3.600 de kilometri. TELE X 40 37? "

Next