Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)
1970-04-01 / nr. 75
NCA POLITICA DE în concordanţă cu sarcinile de Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara, întreprinderea „23 August“ din Tg.-Mureş şi I.R.U.M. Reghin au găzduit interesante schimburi de experienţă. Desfăşurate pe baza planului de muncă trimestrial al secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, ele au avut ca temă: „Munca politică în concordanţă cu sarcinile de producţie“. In cadrul lor, secretarii şi responsabilii cu problemele de propagandă ai comitetelor de partid, preşedinţii comitetelor sindicatelor, cadre din comitetele de direcţie, activişti de partid, sindicat şi U.T.C. din cele trei localităţi au realizat un fructuos şi util dialog privind diversitatea de forme şi mijloace ale muncii politice de masă, care s-au dovedit in decursul anilor eficiente, cu „priză“ in rîndul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. In cele trei întreprinderi se organizează cu regularitate convorbiri individuale şi colective, a căror tematică este foarte variată. Desfăşurate în pauzele de masă, la intrarea sau la ieşirea din schimburi, ele au o durată de 5—10 minute. Merită a remarca participarea directă la această activitate a membrilor comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, ai comitetelor sindicatelor şi U.T.C., ai comitetelor de direcţie, a altor cadre cu munci de răspundere. Iată şi citeva din temele susţinute de aceştia: „Ce reprezintă reducerea, în 1970, cu 1 la sută a cheltuielilor de producţie la secţia faianţă“. ,.Ce economii s-ar putea realiza la secţia sticlă dacă s-ar reduce anual pierderile tehnologice cu 1 la sută" (Combinatul de sticlă şi faianţă), „Valoarea unui minut“, „Cum putem reduce consumul de materii prime şi materiale la secţia de efoit“ (întreprinderea „23 August“), „Mari rezerve pentru reducerea consumului de metal la secţia 1“, „Cum putem reduce consumul de metal cu cel puţin 8 la sută” (I.R.U.M. Reghin) şi altele. Propunerile făcute în timpul convorbirilor sunt aduse la cunoştinţa comumelor de partid ,care le analizează cu grija cuvenită. Cele juste sunt aplicate in viaţă. Pe baza unei propuneri, făcută intr-o asemenea împrejurare, la Combinatul de sticlă şi faianţă s-a realizat inovaţia de ardere a produselor ceramice prin sistemul vagoneţilor etajaţi, renunţîndu-se la sistemul în capsule. Pe această cale s-au micşorat eforturile muncitorilor în producţie, s-au eliminat din procesul tehnologic plăcile de malcorit din import. Pe baza unei propuneri, făcută în cadrul unei convorbiri, comitetul de direcţie de la I.R.U.M. Reghin a reorganizat activitatea atelierului de debitare şi a depozitului de laminate, asigurindu-se astfel aprovizionarea directă cu laminate şi piese debitate a schimburilor al II-lea şi al III- lea, care îşi procurau aceste materiale prin intermediul schimbului I. Unele teme ale convorbirilor au fost realuate, într-un „spaţiu“ mai larg, de mai multe conferinţe. Ele au dezbătut probleme în legătură cu îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă, fructificarea deplină a timpului de lucru, micşorarea consumului de materii prime şi materiale şi altele. Devenind o oglindă vie a preocupărilor colectivelor de muncă de la Combinatul de sticlă şi faianţă, întreprinderea „23 August“ şi I.R.U.M., agitaţia vizuală vorbeşte simplu, limpede, pe înţelesul tuturor. Panourile, lozincile, graficele , a. sunt aşezate în locurile cele mai frecventate de oameni. Ele sînt concrete, mobilizatoare, folosesc diferite calcule economice convingătoare. Pe lozinci şi panouri pot fi citite astfel de texte: „Ştiaţi că prin reducerea, în 1970, a cheltuielilor de producţie cu 2 la sută, secţia a II-a ,ardere poate realiza o economie anuală de 70.000 lei, echivalînd cu 507 servicii de masă?" (Combinatul de sticlă şi faianţă).Tovarăşi! îmbunătăţind indicele de utilizare a maşinilor cu 1 la sută, secţia a II-a de pregătire poate realiza o economie anuală de 174.214 lei“ (întreprinderea „23 August "). „Tovarăşi! Luptaţi pentru reducerea zilnică a consumului de I Viaţa de partid metal cu 8 la sută, făcînd astfel să obţinem o economie anuală de 9.000 kg de metal” (Î.R.U.M. Reghin). In întreprinderile care au găzduit schimburile de experienţă se găsesc mari panouri care popularizează angajamentele asumate de colectivele de muncă în întrecerea socialistă pe anul 1970. „Contribuţia colectivului de muncă al I.R.U.M. la angajamentul organizaţiei judeţene de partid Mureş în întrecerea dintre judeţe“ este titlul unuia dintre aceste panouri. Asemenea panouri se găsesc şi la nivelul secţiilor, prezentînd angajamentele şi realizările înscrise pe calea înfăptuirii lor. La nivelul întreprinderilor şi al secţiilor există panouri de onoare, care popularizează fruntaşii în întrecerea socialistă pe anul 1909 O vie activitate se desfăşoară pentru generalizarea experienţei acestora. Unui asemenea scop i-au servit schimburile de experienţă organizate anul trecut la întreprinderea „23 August“ pe temele îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfăr. La începutul lunii martie a. c., în cadrul altui schimb de experienţă organizat aici s-au dezbătut probleme privind folosirea raţională a masei lemnoase. De ani de zile, în cele trei întreprinderi sunt prezente vitrinele de calitate şi expoziţiile de produse. In pavilionul central al Combinatului de sticlă şi faianţă se găseşte o frumoasă expoziţie permanentă de produse, care reprezintă o adevărată carte de vizită a harnicului colectiv de muncă. „Vitrina inovatorilor“, „Vitrina cărţii tehnice”, „Expoziţia de material documentar“, concursul „Cine ştie meserie răspunde” etc. s-au dovedit eficiente în răspândirea cunoştinţelor tehnice, în stimularea interesului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru ridicarea pregătirii lor profesionale. producţie In acest an, la Combinatul de sticlă şi faianţă şi întreprinderea „23 August“ au apărut cîteva panouri cu manechini. Ele sunt mobile, fiind duse acolo unde situaţia o cere. Textul aflat pe ele: Eu am lucrat ieri în locul tov...., care au lipsit nemotivat, vorbeşte clar despre scopul acestor panouri. Gazetele de perete care au o apariţie bilunară, au devenit organe vii de presă ale comitetelor de partid, comitetelor sindicatelor şi comitetelor de direcţie (la nivelul întreprinderilor) şi ale birourilor organizaţiilor de bază şi ale grupelor sindicale (la nivelul secţiilor). In centrul activităţii lor stau, cum e firesc, problemele producţiei, dezbătute în cadrul unor articole scurte şi concrete. Recenta ediţie a gazetei de perete „Oţelul“ de la I.R.U.M. Reghin cuprinde articole in legătură cu economisirea metalului, realizarea unor produse numai de bună calitate, necesitatea întăririi disciplinei la fiecare loc de muncă şi altele. Deosebit de eficiente sunt gazetele satirice: „In obiectiv“ (Sighişoara), „Reflectorul” (Tg.-Mureş), „In vîrful peniţei“ (Reghin). Ele publică caricaturi şi fotografii critice, însoţite de texte satirice. La Combinatul de sticlă şi faianţă şi la I.R.U.M. Reghin, de fiecare dată se publică unele concluzii ale comitetelor de partid, în care se prevăd măsurile ce trebuie întreprinse pentru înlăturarea neajunsurilor, se vorbeşte despre eficacitatea ediţiei precedente. La Combinatul de sticlă şi faianţă s-au editat mai multe foi volante. Iniţiativa a fost reluată şi la I.R.U.M. Reghin unde a apărut, in ziua de 25 martie, prima foaie volantă consacrată economisirii fiecărui gram de metal. Următoarea va dezbate probleme privind întărirea disciplinei în muncă în secţii, la fiecare loc de muncă. Roadele muncii politice de masă sunt concretizate în frumoasele succese înscrise in producţie in cursul anului trecut de cele trei colective de muncă. Meritorii sunt şi rezultatele obţinute in primele două luni ale acestui an. La Combinatul de sticlă şi faianţă, de pildă, în lunile ianuarie şi februarie, planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 102,3 la sută, iar al producţiei marfă în proporţie de 101,7 la sută. In aceeaşi perioadă productivitatea muncii a sporit cu 2,4 la sută. Fără îndoială, în întreprinderile care au găzduit schimburile de experienţă există încă mult loc pentru mai bine. Am insistat asupra laturii pozitive cu singura dorinţă de a contribui la generalizarea experienţei dobîndită de unele organizaţii de partid, îmbunătăţind necontenit munca politică de masă, înlăturînd neajunsurile existente în acest sens, organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru îşi vor spori puterea de influenţare şi mobilizare a maselor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid Ştiri sportive SPERANŢELE SE AFIRMA LISABONA 31 (Agerpres). Cea de-a treia ediţie a competiţiei internaţionale de handbal masculin „Cupa ţărilor latine" (rezervată echipelor de tineret) s-a încheiat la Lisabona cu victoria selecţionatei României. Tinerii handbalişti români au terminat neînvinşi acest turneu obţinînd şase victorii. De-a lungul turneului ei au practicat un joc spectaculos şi eficace unanim apreciat de tehnicienii şi gazetarii sportivi prezenţi la această întrecere. In ultima zi a competiţiei, echipa României a învins cu scorul de 36—12 (17—5) formaţia Portugaliei. In celelalte două jocuri disputate s-au înregistrat următoarele rezultate: Maroc — Italia 43—10; Franţa — Brazilia 29—15. Iată clasamentul finei: 1- România — 12 puncte; 2. Franţa — 10 puncte; 3. Spania — 8 puncte; 4. Portugalia — 6 puncte; 5. Maroc — 4 puncte; 6. Brazilia — 2 puncte; 7. Italia — 0 puncte. TURNEUL DE FOTBAL DE LA CANNES PARIS 31 (Agerpres). — Tradiţionalul turneu internaţional de fotbal de la Cannes (rezervat echipelor de juniori) a fost cîştigat în acest an de selecţionata Franţei. In finală, tinerii fotbalişti francezi au învins cu scorul de 3—1 (3—0) reprezentativa Portugaliei. Sefecționata secundă a Români a întîlnit echipa Bayern Manfern. La sfîrșitul timpului r®g)«Wwientar de joc, scorul a fost egal: 1—1 (0—0), victoria revenind formaţiei române, superioară la raportul de cornere (4—1). Iată clasamentul final al competiţiei: 1. Franţa; 2. Portugalia; 3. A. C. Milan; 4. Suedia; 5. R.R.C. Anderlecht; 6. A.S. Cannes; 7. România (B); 8. Bayern München. SANTIAGO DE CHILE 31 (Apergres). — Intr-un meci contind pentru „Cupa campionilor Americii de Sud" la fotbal, desfăşurată la Santiago de Chile, echipa Universidad Chile a învins cu scorul de 2—1 (1—1) formaţia Olimpia Asuncion (Paraguay), MADRID 31 (Agerpres). — Echipele feminine de baschet ale Franţei şi Ungariei s-au calificat pentru turneul final al campionatului european de baschet. In ultima zi a turneului preliminar de la Gerona (Spania), Franţa a întrecut Spania cu 69—45 (33—30), iar Ungaria a dispus cu scorul de 94—53 (50—31) de Elveţia. In urma acestor rezultate, pe primul loc s-a clasat selecţionata Franţei cu 6 puncte, urmată de Ungaria — 4 puncte, Spania — 2 puncte și Elveția — 0 puncte. Vremea Timpul probabil: Vrem® rece, cu cerul variabil, mai mult senin. Vint potrivit pină la tare din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 și zero grade, maximele între 8—12 grade. (Urmare din pag. 1) îndrumare propriu-zisă spre o şcoală sau o meserie anume, în funcţie de criteriile amintite mai înainte. Dar, pe lîngă o bună cunoaştere a elevilor, cei care se ocupă de orientarea acestora trebuie să cunoască numărul şi structura necesarului de cadre în perspectivă, reţeaua de şcoli şi capacitatea acesteia, cerinţele fiecărei meserii. O parte din aceste informaţii pot fi puse la îndemîna şcolilor chiar în condiţiile actuale. Astfel, organele judeţene de învăţămînt cunosc reţeaua şcolilor profesionale, a liceelor de cultură generală şi de specialitate şi a şcolilor tehnice postliceale. Oficiul judeţean Mureş al forţei de muncă va pune în curînd la dispoziţia Inspectoratului şcolar judeţean lista meseriilor ce se pot însuşi prin şcoli profesionale şi ucenicie la locul de muncă în anul şcolar 1970—1971. Mai dificilă rămîne problema cunoaşterii meseriilor, deoarece încă nu se dispune de profesiograme sau psihograme profesionale. Socotim că acest neajuns poate fi suplinit de întîlnirile cu specialişti în diverse meserii, precum şi prin popularizarea în presă a principalelor meserii solicitate de economia judeţului. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, sarcina orientării profesionale va reveni unor organisme de stat special constituite, încadrate cu specialişti care, pe baza cunoaşterii realizată în şcoală şi în familie, pe baza unor teste şi probe psihotehnice, vor face recomandările cele mai potrivite pentru fiecare tînăr care doreşte să-şi aleagă profesia. Pînă atunci însă trebuie să ne limităm la posibilităţile, încă modeste, existente în prezent, dar care, folosite raţional pot da rezultate mulţumitoare. Pentru coordonarea acţiunilor de orientare profesională, la nivelul judeţului s-a constituit un consiliu de orientare şcolară şi profesională, format din cadre didactice de specialitate, consilieri de orientare, salariaţi ai Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret, care va colabora cu fociile, cu elevii şi părinţii electora, va asigura materialul documentar şi publicitar necesar, astfel Incit pînă la încheierea anului şcolar fiecare elev să-şi cristalizeze hotărîrea asupra drumului pe care-l va urma. Practica anilor precedenţi a demonstrat că în munca de orientare şcolară şi profesională apar şi elemente care acţionează contrar principiilor ce trebuie să stea la baza acestei activităţi. Astfel, de foarte multe ori, părinţii, în dorinţa ca copiii lor să realizeze ceea ce n-au putut înfăptui ei, nesocotesc aptitudinile reale ale copiilor, dorinţa lor de a-şi însuşi o meserie sau alta, le imprimă o orientare greşită, fapt ce se repercutează negativ asupra copilului. Uneori păcătuieşte şi şcoala în acest sens. Dirijarea în masă a absolvenţilor şcolilor generale spre licee şi a bacalaureaţilor spre învăţămîntul superior nu ţin® seama desarul şi structura cadrelor din dise sectoare de activitate. Nu trebuie să pierdem din ve■e faptul că în totalul salariaţi, muncitorii deţin o pondere dete 70 la sută, ceea ce face neară orientarea în proporţii cupunzătoare a tinerilor spre cazarea în munci productive. Oriîncălcare arbitrară a acestor proporţii nu poate decît să dăuneze atît economiei cît şi tinerilor greşit orientaţi. Acum, cînd ne mai desparte puţin timp de încheierea anului şcolar şi cînd o nouă promoţie de tineri va păşi spre şcoli şi meserii, activitatea de orientare şcolară şi profesională trebuie intensificata. Se cere o colaborare mai bună între profesori-diriginţi şi părinţi; discuţiile cu elevii vor trebui axate în principal pe analiza critică a capacităţii acestora, în funcţie de care să li se dea sfaturile cele mai potrivite. Se impune, de asemenea, : ■sşs amplificarea preocupărilor organizaţiilor de tineret pentru formarea şi consolidarea unei atitudini sănătoase, pline de respect faţă de muncă în general, pentru combaterea oricăror tendinţe de subapreciere a muncii fizice. Trebuie evidenţiat rolul muncii productive în dezvoltarea economică şi socialculturală, precum şi faptui că fiecare muncă generează satisfacţii materiale şi morale nebănuite, cu condiţia ca profesia să fie temeinic însuşită, să fie exercitată cu pasiune şi mîndrie profesională. Am încercat să prezentăm pe scurt cîteva din preocupările actuale privind activitatea de orientare şcolară şi profesională, activitate ce se impune din ce în ce mai mult ca o necesitate socialeconomică în ţările cu o economie dezvoltată. Sîntem convinşi că tinerii ajunşi în faţa marii întrebări: „Ce să fiu?“, precum şi părinţii acestora, vor apela mai mult la consultarea pedagogilor, a consilierilor de orientare profesională şi a altor cadre care în prezent se ocupă de orientarea profesională, pentru ca, prin efort comun, să realizeze o îndrumare corectă a fiecărui elev spre locul cel mai potrivit calităţilor sale şi nevoilor societăţii noastre socialiste. I.U.I.U. Tg. Mureş. Rectificatorul Ştefan Rezi la o nouă şi modernă maşină. Atitudinea fermă a opiniei publice hră de ciubucar (Urmare din pag. 1) concretizeze prin măsuri eficiente“. „Iniţiativa luată de ziar — arăta Alexandru Lăcătuşu din Tg.Mureş, strada Körösi Csoma nr. 14 — pentru a stirpi obiceiul acestor oameni (este vorba de „ciubucari“ şi „bacşişomani"), cred că va continua şi va determina întreprinderile şi instituţiile să pună în locuri rizibile un afiş pe care să fie scrise. Nu primim bacşiş! Vă rog să insistaţi în realizarea acestui afiş pentru a putea face educaţie cetăţenească tuturor şi pentru a lua pofta de primire din njirtea celor care au acest obicei degradant". Ciubucul care umple buzunarele unora — sublinia în scrisoarea sa muncitorul forestier P. Vaida, din Aluniș — este un venit ilicit. Pe ce drept unii oameni dau 2—3 lei ciubuc la frizer sau pantofar cînd aceștia nu-i merită. La stîrpirea acestor apucături trebuie să contribuie atît cetăţenii cît şi unităţile unde se mai practică. Căci trebuie să spunem că şi la Reghin am întîlnit cazuri". Un colectiv de muncitori din cadrul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş ne relata că a citit în colectiv articolul „Cînd vom vedea scris: Aici bacşişul interzis!“ In scrisoare ei mai adaugă: „Ne pare rău că nu vă referiţi şi la unii medici din diferite spitale, care primesc nu 2,5 lei, ci 500 lei. In caz contrar ieşi la fel ca de la coafor". In încheiere ei fac următoarea propunere: „Vă recomandăm ca articolul să fie trimis şi prelucrat în domeniul sanitar, în special la clinici, maternitate şi chirurgie, unde unii oameni mai practică ciubucul“. Opiniile primite la redacţie arată că indiferent că este frizer, coafeză, croitor sau chiar medic, ciubucarul trebuie să-şi pună întrebarea: In virtutea căror norme îşi permite să-şi însuşească banii altei persoane atîta timp cit n-a făcut nimic în plus pentru ea? In climatul sănătos al societăţii noastre socialiste sunt create condiţii propice pentru desfăşurarea unei activităţi pline de dăruire din partea oricărui om al muncii. Tocmai aceste condiţii impun repudierea acelora care sînt tentaţi să cîştige, să-şi însuşească bani pentru care nu au depus eforturi. Acest adevăr axiomatic trebuie să călăuzească şi activitatea conducerilor unităţilor, cu atît mai mult, cu cît ele trebuie să fie primele care să intervină acolo unde mai apar aceste obiceiuri anacronice care frizează bunul simţ, etica noastră socialistă. In răspunsul primit din partea " Uniunii judeţene a cooperativelor , meşteşugăreşti, semnat de Kiss Iuliu, preşedinte, şi de Buksa Alexandru, şef de serviciu, se menţionează: „Am dat dispoziţie conducerilor de cooperative din judeţ, ca articolul să fie analizat şi prelucrat în faţa cooperatorilor. Faţă de acei angajaţi care pentru anumite prestări vor pretinde bacşiş, sau nu primesc comenzi fără ca să nu fie „onoraţi" din partea clienţilor, conducerile cooperativelor vor aplica sancţiunile cuvenite". Măsurile preconizate trebuie să-şi găsească ecoul cuvenit cît mai repede, cu atît mai mult, cu cît din investigaţiile noastre, în unele frizerii, croitorii, la unităţile de coafură din Piaţa Trandafirilor din Tg.-Mureş şi din cartierele Aleea Carpaţi şi Mihai Viteazul unii cooperatori primesc şi acum bacşiş. Conducerile unităţilor de restaurante au rămas nereceptive la articolul amintit. Poate şi tăcerea lor are un argument! Cerem în continuare ca şi aici să se întroneze spiritul de ordine şi de echitate socială. Să li se spună şi aici unor chelneri şi ospătari că nu au nici un drept să primească bacşiş. Ar fi bine ca articolul să stea şi în atenţia întreprinderii comunale, întrucît mai sînt şi alci şoferi de taxiuri care primesc ciubuc. Tocmai de aceea, unităţile vizate trebuie să fie mult mai receptive şi mult mai hotărîte în combaterea acestor obiceiuri anacronice pe care le mai au unii salariaţi. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 mmm Tineretul sighişorean prezent la înfrumuseţarea oraşului CONVORBIRE CU PETRU EFTIMIE, PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI MUNICIPAL U.T.C. SIGHIŞOARA Multe din acţiunile edilitar-gospodăreşti, care an de an fac din Sighişoara un oraş tot mai atrăgător, poartă semnătura tineretului de aici care munceşte cu entuziasm pe şantierele muncii patriotice. — Tovarăşe prim-scretar Eftimie, vă rugăm să înfăţişaţi tinerilor din judeţ cum acţionează organizaţia municipală U.T.C. pentru atragerea tineretului pe şantierele muncii patriotice şi cum răspunde tineretul? — Doresc să subliniez că tinerii sighişoreni au luat parte intensă la realizarea, in anul 1969, a 15 obiective mari. La acestea şi-au adus din plin contribuţia muncitori, elevi, funcţionari din întreprinderile, şcolile şi instituţiile Sighişoarei. Pe prim plan s-au situat, desigur, acţiunile de înfrumuseţare a municipiului prin întreţineri de străzi, parcuri, plantări de pomi, reparaţii de drumuri, amenajări de baze sportive şi întreţinerea celor vechi, participarea la stringerea recoltei din cooperative agricole de producţie şi altele. Vreau să remarc că valoarea totală a lucrărilor realizate in 1969 de tinerii din municipiul Sighişoara se cifrează la peste 3.900.000 lei. — Acţiunile Comitetului municipal U.T.C. au avut un pronunţat caracter educativ. Care dintre acestea vă gindiţi să le permanentizaţi? — In general, acţiunile de muncă patriotică ale tineretului au fost coordonate după un plan care cuprindea obiective stabilite de Comitetul municipal U.T.C. împreună cu secţia de gospodărire comunală a Consiliului popular municipal şi cu alte organe. Colaborarea noastră a fost şi este fructuoasă, ceea ce duce la rezultate deosebite. Există însă şi acţiuni care sunt iniţiate de organizaţiile de tineret din întreprinderi şi instituţii. Ele se referă în principal la înfrumuseţarea întreprinderilor, la colectarea de fier vechi, borcane şi sticle, hârtie care sunt expediate industriei. Toate aceste acţiuni au un scop bine definit. Prin ele se urmăreşte, în primul rînd, o organizare plăcută şi eficientă a timpului liber al tineretului. întotdeauna după astfel de acţiuni se organizează jocuri distractive, întreceri sportive, programe artistice etc. In al doilea rînd, munca însăşi e un principal viajloc de educaţie a tineretului. Şi ca să fiu mai concret am să exemplific acest lucru. La noi, in municipiu au fost unii tineri care din motive neîntemeiate pierdeau timpul pe stradă. La iniţiativa noastră şi cu aportul unui pasionat profesor geolog din oraş s-au organizat săpături arheologice in punctele Dealul Turcului şi la Podmoale. Mulţi dintre aceşti tineri au fost înscrişi la aceste cercuri de arheologie. Rezultatele erau cu fiecare zi mai promiţătoare. Astfel s-a ajuns ca mulţi din aceşti tineri să fie azi muncitori foarte buni. — Ce acţiuni patriotice mai importante stau în atenţia organizaţiei municipale de tineret în acest an? — Din planurile stabilite de noi, împreună cu secţia de gospodărie comunală reiese că şi in acest an tineretul îşi va aduce o contribuţie de seamă la înfrumuseţarea municipiului. Organizaţiile U.T.C. vor mobiliza tineretul la efectuarea lucrărilor de curăţire a versanţilor cetăţii, plantarea de pomi ornamentali, amenajarea şanţurilor de scurgere a apei. De asemenea, se vor construi noi baze sportive în fostul tîrg de vite, în grădina cinematografului Lumina, la liceele nr. 1 şi nr. 2. Se vor realiza noi terenuri de volei, baschet etc. O acţiune mare vom întreprinde din nou pentru reamenajarea drumului spre Poiana .,Braişte". Sperăm că la această lucrare vom fi sprijiniţi şi de Ocolul silvic Sighişoara. Dorim ca acest colţ minunat al naturii să devină intr-adevăr un colţ de recreaţie şi distracţie pentru tineret. Aportul tineretului va fi substanţial şi la repararea unor străzi şi construcţia de trotuare pe străzile Mihail Eminescu şi Mihai Viteazul, amenajarea drumului spre Vila, Franca, realizarea, mai bine-zis amenajarea, unui club pentru tineret şi altele. De remarcat e făptui că tineretul din unităţile economice din şcoli îşi va aduce o contribuţie importantă la efectuarea diferitelor lucrări agricole din împrejurimile Sighişoarei unde li se solicită ajutorul. Comitetul municipal U.T.C. e convins că aportul pe care tineretul şi-l va aduce la realizarea obiectivelor economice, cultural-sportive şi edilitar-gospodăreşti va fi substanţial şi va contribui la înfrumuseţarea oeos'jlui in car» rpitncesc și imn'fisc. • AUREL DAN MICROFOILETON MOT——MUMimir Cine decsonează mai mult? Printre şoferi s-a răspindit zvonul că în municipiul Tirgu-Mureş dacsonatul n-ar mai fi interzis. Cum s-a răspindit zvonul? Precis nu ştim. Probabil în felul următor: cîţiva şoferi au făcut rămăşag că dacă dacsonează o singură dată pe zi, nu-i va observa nimeni. Bineînţeles, au ciştigat rămăşagul, încurajaţi de acest extraordinar succes, şi-au încercat norocul şi alţi şoferi şi astfel, treptat, metoda s-a generalizat, începutul a fost mai greu. Pe urmă, toate au mers ... ca pe roate. Un şofer mai descurcăreţ, văzînd succesul repurtat, a propus „să se extindă acţiunea", eventual să se organizeze un concurs „Cine dacsonează mai mult?“ Bineînţeles, la concurs să aibă acces numai şoferii curajoşi şi cu nervii tari. Propunerea stîrni un entuziasm general printre băieţii curajoşi, cu nervii tari. S-a convenit, pe loc, asupra condiţiilor de participare la concurs care se reduc, în linii mari, la următoarele: fiecare candidat trebuie să dacioneze cel puţin de 25 de ori pe zi, nu neapărat în Piaţa Trandafirilor, dar în orice caz cît mai aproape de centrul oraşului şi de zonele populate. Autorităţile municipale au dat asigurări că nu vor conturba, pentru nimic în lume, acest original (şi zgomotos) concurs. Dacă auziţi cumva, pe strada dv., un şofer dacsonind de 10— 15 ori, să nu vă revoltaţi ci, dacă aveţi posibilitatea, să-l încurajaţi. Puteţi fi convinşi că el nu este un şofer oarecare, ci un participant la concursul „Cine dacsonează mai mult?" Gîndiţi-vă numai: ce sublim ne vom petrece zilele şi nopţile dacă fiecare şofer se va încadra in acest generos concurs şi va dacsona cel puţin de 25 de ori pe zi?! ST. NECANIJCHI