Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)

1970-04-01 / nr. 75

NCA POLITICA DE în concordanţă cu sarcinile de Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara, întreprinderea „23 August“ din Tg.-Mureş şi I.R.U.M. Reghin au găzduit interesante schimburi de experienţă. Desfăşu­rate pe baza planului de muncă trimestrial al secţiei de propagan­dă a Comitetului judeţean de partid, ele au avut ca temă: „Mun­ca politică în concordanţă cu sar­cinile de producţie“. In cadrul lor, secretarii şi responsabilii cu pro­blemele de propagandă ai comite­telor de partid, preşedinţii comite­telor sindicatelor, cadre din comite­tele de direcţie, activişti de partid, sindicat şi U.T.C. din cele trei lo­calităţi au realizat un fructuos şi util dialog privind diversitatea de forme şi mijloace ale muncii politi­ce de masă, care s-au dovedit in decursul anilor eficiente, cu „priză“ in rîndul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. In cele trei întreprinderi se or­ganizează cu regularitate convor­biri individuale şi colective, a că­ror tematică este foarte variată. Desfăşurate în pauzele de masă, la intrarea sau la ieşirea din schimburi, ele au o durată de 5—10 minute. Merită a remarca participarea di­rectă la această activitate a mem­brilor comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, ai comitetelor sindicatelor şi U.T.C., ai comitetelor de direcţie, a altor cadre cu munci de răspundere. Iată şi citeva din temele susţinute de aceştia: „Ce reprezintă reducerea, în 1970, cu 1 la sută a cheltuieli­lor de producţie la secţia faianţă“. ,.Ce economii s-ar putea realiza la secţia sticlă dacă s-ar reduce anual pierderile tehnologice cu 1 la su­tă" (Combinatul de sticlă şi faian­ţă), „Valoarea unui minut“, „Cum putem reduce consumul de materii prime şi materiale la secţia de efoit“ (întreprinderea „23 August“), „Mari rezerve pentru reducerea consumului de metal la secţia 1“, „Cum putem reduce consumul de metal cu cel puţin 8 la sută” (I.R.U.M. Reghin) şi altele. Propunerile făcute în timpul convorbirilor sunt aduse la cunoş­­tin­ţa c­o­­mumelor de partid ,care le analizează cu grija cuvenită. Cele juste sunt aplicate in viaţă. Pe ba­za unei propuneri, făcută intr-o a­­semenea împrejurare, la Combina­tul de sticlă şi faianţă s-a realizat inovaţia de ardere a produselor ce­ramice prin sistemul vagoneţilor etajaţi, renunţîndu-se la sistemul în capsule. Pe această cale s-au micşorat eforturile muncitorilor în producţie, s-au eliminat din proce­sul tehnologic plăcile de malcorit din import. Pe baza unei propu­neri, făcută în cadrul unei convor­biri, comitetul de direcţie de la I.R.U.M. Reghin a reorganizat ac­tivitatea atelierului de debitare şi a depozitului de laminate, asigu­­rindu-se astfel aprovizionarea di­rectă cu laminate şi piese debitate a schimburilor al II-lea şi al III- lea, care îşi procurau aceste mate­riale prin intermediul schimbului I. Unele teme ale convorbirilor au fost realuate, într-un „spaţiu“ mai larg, de mai multe conferinţe. Ele au dezbătut probleme în legătură cu îmbunătăţirea calităţii produse­lor, reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă, fructificarea deplină a timpului de lucru, micşo­rarea consumului de materii prime şi materiale şi altele. Devenind o oglindă vie a preo­cupărilor colectivelor de muncă de la Combinatul de sticlă şi faian­ţă, întreprinderea „23 August“ şi I.R.U.M., agitaţia vizuală vorbeşte simplu, limpede, pe înţelesul tutur­­or. Panourile, lozincile, graficele ,­ a. sunt aşezate în locurile cele mai frecventate de oameni. Ele sînt concrete, mobilizatoare, folosesc di­ferite calcule economice convingă­toare. Pe lozinci şi panouri pot fi citite astfel de texte: „Ştiaţi că prin reducerea, în 1970, a cheltuie­lilor de producţie cu 2 la sută, sec­ţia a II-a ,ardere poate realiza o economie anuală de 70.000 lei, e­­chivalînd cu 507 servicii de masă?" (Combinatul de sticlă şi faianţă).­­Tovarăşi! îmbunătăţind indicele de utilizare a maşinilor cu 1 la sută, secţia a II-a de pregătire poate realiza o economie anuală de 174.214 lei“ (întreprinderea „23 Au­gust "). „Tovarăşi! Luptaţi pentru reducerea zilnică a consumului de I Viaţa de partid metal cu 8 la sută, făcînd astfel să obţinem o economie anuală de 9.000 kg de metal” (Î.R.U.M. Re­ghin). In întreprinderile care au găzduit schimburile de experienţă se găsesc mari panouri care popularizează angajamentele asumate de colecti­vele de muncă în întrecerea socia­listă pe anul 1970. „Contribuţia co­lectivului de muncă al I.R.U.M. la angajamentul organizaţiei jude­ţene de partid Mureş în întrece­rea dintre judeţe“ este titlul unuia dintre aceste panouri. Asemenea panouri se găsesc şi la nivelul sec­ţiilor, prezentînd angajamentele şi realizările înscrise pe calea înfăp­tuirii lor. La nivelul întreprinderilor şi al secţiilor există panouri de onoare, care popularizează fruntaşii în în­trecerea socialistă pe anul 1909 O vie activitate se desfăşoară pentru generalizarea experienţei acestora. Unui asemenea scop i-au servit schimburile de experienţă organi­zate anul trecut la întreprinderea „23 August“ pe temele îmbunătăţi­rii calităţii produselor şi reducerii cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfăr. La începutul lunii martie a. c., în cadrul altui schimb de ex­perienţă organizat aici s-au dezbă­tut probleme privind folosirea ra­ţională a masei lemnoase. De ani de zile, în cele trei între­prinderi sunt prezente vitrinele de calitate şi expoziţiile de produse. In pavilionul central al Combina­tului de sticlă şi faianţă se găseş­te o frumoasă expoziţie permanen­tă de produse, care reprezintă o adevărată carte de vizită a harni­cului colectiv de muncă. „Vitrina inovatorilor“, „Vitrina cărţii tehnice”, „Expoziţia de ma­terial documentar“, concursul „Ci­ne ştie meserie răspunde” etc. s-au dovedit eficiente în răspândi­rea cunoştinţelor tehnice, în stimu­larea interesului muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor pentru ridi­carea pregătirii lor profesionale. producţie In acest an, la Combinatul de sticlă şi faianţă şi întreprinderea „23 August“ au apărut cîteva pa­nouri cu manechini. Ele sunt mobi­le, fiind duse acolo unde situaţia o cere. Textul aflat pe ele: Eu am lucrat ieri în locul tov...., care au lipsit nemotivat, vorbeşte clar despre scopul acestor panouri. Gazetele de perete care au o a­­pariţie bilunară, au devenit orga­ne vii de presă ale comitetelor de partid, comitetelor sindicatelor şi comitetelor de direcţie (la nivelul întreprinderilor) şi ale birourilor organizaţiilor de bază şi ale grupe­lor sindicale (la nivelul secţiilor). In centrul activităţii lor stau, cum e firesc, problemele producţiei, dezbătute în cadrul unor articole scurte şi concrete. Recenta ediţie a gazetei de perete „Oţelul“ de la I.R.U.M. Reghin cuprinde articole in legătură cu economisirea meta­lului, realizarea unor produse nu­mai de bună calitate, necesitatea întăririi disciplinei la fiecare loc de muncă şi altele. Deosebit de eficiente sunt gaze­tele satirice: „In obiectiv“ (Sighi­şoara), „Reflectorul” (Tg.-Mureş), „In vîrful peniţei“ (Reghin). Ele publică caricaturi şi fotografii cri­tice, însoţite de texte satirice. La Combinatul de sticlă şi faianţă şi la I.R.U.M. Reghin, de fiecare dată se publică unele concluzii ale co­mitetelor de partid, în care se pre­văd măsurile ce trebuie întreprin­se pentru înlăturarea neajunsuri­lor, se vorbeşte despre eficacitatea ediţiei precedente. La Combinatul de sticlă şi fa­ianţă s-au editat mai multe foi vo­lante. Iniţiativa a fost reluată şi la I.R.U.M. Reghin unde a apărut, in ziua de 25 martie, prima foaie volantă consacrată economisirii fie­cărui gram de metal. Următoarea va dezbate probleme privind întă­rirea disciplinei în muncă în secţii, la fiecare loc de muncă. Roadele muncii politice de masă sunt concretizate în frumoasele suc­cese înscrise in producţie in cursul anului trecut de cele trei colective de muncă. Meritorii sunt şi rezulta­tele obţinute in primele două lun­i ale acestui an. La Combinatul de sticlă şi faianţă, de pildă, în lunile ianuarie şi februarie, planul pro­­ducţiei globale s-a realizat în pro­porţie de 102,3 la sută, iar al pro­ducţiei marfă în proporţie de 101,7 la sută. In aceeaşi perioadă pro­ductivitatea muncii a sporit cu 2,4 la sută. Fără îndoială, în întreprinderile care au găzduit schimburile de ex­perienţă există încă mult loc pen­tru mai bine. Am insistat asupra laturii pozitive cu singura dorinţă de a contribui la generalizarea ex­perienţei dobîndită de unele orga­nizaţii de partid, îmbunătăţind necontenit munca politică de masă, înlăturînd nea­junsurile existente în acest sens, organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru îşi vor spori puterea de influenţare şi mobili­zare a maselor la îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid Ştiri sportive SPERANŢELE SE AFIRMA LISABONA 31 (Agerpres).­­ Cea de-a treia ediţie a com­petiţiei internaţionale de hand­bal masculin „Cupa ţărilor la­tine" (rezervată echipelor de ti­neret) s-a încheiat la Lisabona cu victoria selecţionatei Româ­niei. Tinerii handbalişti români au terminat neînvinşi acest turneu obţinînd şase victorii. De-a lungul turneului ei au practicat un joc spectaculos şi eficace unanim apreciat de tehnicienii şi gazetarii sportivi prezenţi la această întrecere. In ultima zi a competiţiei, echi­pa României a învins cu scorul de 36—12 (17—5) formaţia Por­tugaliei. In celelalte două jo­curi disputate s-au înregistrat următoarele rezultate: Maroc — Italia 43—10; Franţa — Brazi­lia 29—15. Iată clasamentul finei: 1- România — 12 puncte; 2. Fran­ţa — 10 puncte; 3. Spania — 8 puncte; 4. Portugalia — 6 puncte; 5. Maroc — 4 puncte; 6. Brazilia — 2 puncte; 7. Ita­lia — 0 puncte. TURNEUL DE FOTBAL DE LA CANNES PARIS 31 (Agerpres). — Tra­diţionalul turneu internaţional de fotbal de la Cannes (rezer­vat echipelor de juniori) a fost cîştigat în acest an de selec­ţionata Franţei. In finală, tine­rii fotbalişti francezi au învins cu scorul de 3—1 (3—0) re­prezentativa Portugaliei. Sefecționata secundă a Ro­mâni a întîlnit echipa Bayern Manfern. La sfîrșitul timpului r®g)«Wwientar de joc, scorul a fost egal: 1—1 (0—0), victoria revenind formaţiei române, su­perioară la raportul de cornere (4—1). Iată clasamentul final al competiţiei: 1. Franţa; 2. Portu­galia; 3. A. C. Milan; 4. Sue­dia; 5. R.R.C. Anderlecht; 6. A.S. Cannes; 7. România (B); 8. Bayern München. SANTIAGO DE CHILE 31 (A­­pergres). — Intr-un meci con­­tind pentru „Cupa campionilor Americii de Sud" la fotbal, desfăşurată la Santiago de Chile, echipa Universidad Chile a învins cu scorul de 2—1 (1—1) formaţia Olimpia Asun­cion (Paraguay), MADRID 31 (Agerpres). — Echipele feminine de baschet ale Franţei şi Ungariei s-au ca­lificat pentru turneul final al campionatului european de baschet. In ultima zi a turneu­lui preliminar de la Gerona (Spania), Franţa a întrecut Spania cu 69—45 (33—30), iar Ungaria a dispus cu scorul de 94—53 (50—31) de Elveţia. In urma acestor rezultate, pe pri­mul loc s-a clasat selecţionata Franţei cu 6 puncte, urmată de Ungaria — 4 puncte, Spania — 2 puncte și Elveția — 0 puncte. Vremea Timpul probabil: Vrem® rece, cu cerul variabil, mai mult se­nin. Vint potrivit pină la tare din nord-vest. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între minus 3 și zero grade, maximele între 8—12 grade. (Urmare din pag. 1) îndrumare propriu-zisă spre o şcoală sau o meserie anume, în funcţie de criteriile amintite mai înainte. Dar, pe lîngă o bună cunoaştere a elevilor, cei care se ocupă de orientarea acestora trebuie să cu­noască numărul şi structura nece­sarului de cadre în perspectivă, reţeaua de şcoli şi capacitatea a­­cesteia, cerinţele fiecărei meserii. O parte din aceste informaţii pot fi puse la îndemîna şcolilor chiar în condiţiile actuale. Astfel, orga­nele judeţene de învăţămînt cunosc reţeaua şcolilor profesionale, a li­ceelor de cultură generală şi de specialitate şi a şcolilor tehnice postliceale. Oficiul judeţean Mureş al forţei de muncă va pune în cu­­rînd la dispoziţia Inspectoratului şcolar judeţean lista meseriilor ce se pot însuşi prin şcoli profesio­nale şi ucenicie la locul de mun­că în anul şcolar 1970—1971. Mai dificilă rămîne problema cunoaşte­rii meseriilor, deoarece încă nu se dispune de profesiograme sau psi­­hograme profesionale. Socotim că acest neajuns poate fi suplinit de întîlnirile cu specialişti în diverse meserii, precum şi prin populariza­rea în presă a principalelor mese­rii solicitate de economia judeţu­lui. Intr-un viitor nu prea îndepăr­tat, sarcina orientării profesionale va reveni unor organisme de stat special constituite, încadrate cu specialişti care, pe baza cunoaşterii realizată în şcoală şi în familie, pe baza unor teste şi probe psiho­­tehnice, vor face recomandările ce­le mai potrivite pentru fiecare tî­­năr care doreşte să-şi aleagă pro­fesia. Pînă atunci însă trebuie să ne limităm la posibilităţile, încă modeste, existente în prezent, dar care, folosite raţional pot da rezul­tate mulţumitoare. Pentru coordonarea acţiunilor de orientare profesională, la nivelul judeţului s-a constituit un consiliu de orientare şcolară şi profesiona­lă, format din cadre didactice de specialitate, consilieri de orientare, salariaţi ai Direcţiei pentru pro­bleme de muncă şi ocrotiri socia­le, reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret, care va colabora cu fociile, cu elevii şi părinţii electo­ra, va asigura materialul documen­tar şi publicitar necesar, astfel In­cit pînă la încheierea anului şco­lar fiecare elev să-şi cristalizeze hotărîrea asupra drumului pe ca­­re-l va urma. Practica anilor precedenţi a de­monstrat că în munca de orientare şcolară şi profesională apar şi ele­mente care acţionează contrar principiilor ce trebuie să stea la baza acestei activităţi. Astfel, de foarte multe ori, părinţii, în do­rinţa ca copiii lor să realizeze ceea ce n-au putut înfăptui ei, nesoco­tesc aptitudinile reale ale copiilor, dorinţa lor de a-şi însuşi o mese­rie sau alta, le imprimă o orien­tare greşită, fapt ce se repercutea­ză negativ asupra copilului. Une­ori păcătuieşte şi şcoala în acest sens. Dirijarea în masă a absolven­ţilor şcolilor generale spre licee şi a bacalaureaţilor spre învăţămîn­­tul superior nu ţin® seama de­sa­rul şi structura cadrelor din di­­se sectoare de activitate. Nu trebuie să pierdem din ve­­■e faptul că în totalul salariaţi­­, muncitorii deţin o pondere de­­te 70 la sută, ceea ce face ne­­ară orientarea în proporţii cu­­punzătoare a tinerilor spre ca­­zarea în munci productive. Ori­­încălcare arbitrară a acestor proporţii nu poate decît să dăune­ze atît economiei cît şi tinerilor greşit orientaţi. Acum, cînd ne mai desparte pu­ţin timp de încheierea anului şco­lar şi cînd o nouă promoţie de ti­neri va păşi spre şcoli şi meserii, activitatea de orientare şcolară şi profesională trebuie intensificata. Se cere o colaborare mai bună în­tre profesori-diriginţi şi părinţi; discuţiile cu elevii vor trebui axate în principal pe analiza critică a capacităţii acestora, în funcţie de care să li se dea sfaturile cele mai potrivite. Se impune, de asemenea, :­­ ■sşs amplificarea preocupărilor organi­zaţiilor de tineret pentru formarea şi consolidarea unei atitudini sănă­toase, pline de respect faţă de muncă în general, pentru combate­rea oricăror tendinţe de subapre­ciere a muncii fizice. Trebuie ev­i­­denţiat rolul muncii productive în dezvoltarea economică şi social­­culturală, precum şi faptui că fie­care muncă generează satisfacţii materiale şi morale nebănuite, cu condiţia ca profesia să fie temeinic însuşită, să fie exercitată cu pa­siune şi mîndrie profesională. Am încercat să prezentăm pe scurt cîteva din preocupările ac­tuale privind activitatea de orien­tare şcolară şi profesională, acti­vitate ce se impune din ce în ce mai mult ca o necesitate social­­economică în ţările cu o economie dezvoltată. Sîntem convinşi că tinerii ajunşi în faţa marii întrebări: „Ce să fiu?“, precum şi părinţii acestora, vor apela mai mult la consultarea pedagogilor, a consilierilor de o­­rientare profesională şi a altor ca­dre care în prezent se ocupă de orientarea profesională, pentru ca, prin efort comun, să realizeze o în­drumare corectă a fiecărui elev spre locul cel mai potrivit calită­ţilor sale şi nevoilor societăţii noastre socialiste. I.U.I.U. Tg. Mureş. Rectificatorul Ştefan Rezi la o nouă şi mo­dernă maşină. Atitudinea fermă a opiniei publice hră de ciubucar (Urmare din pag. 1) concretizeze prin măsuri efici­ente“. „Iniţiativa luată de ziar — ară­ta Alexandru Lăcătuşu din Tg.­­Mureş, strada Körösi Csom­a nr. 14 — pentru a stirpi obiceiul a­­cestor oameni (este vorba de „ciubucari“ şi „bacşişomani"), cred că va continua şi va deter­mina întreprinderile şi instituţiile să pună în locuri rizibile un afiş pe care să fie scrise. Nu primim bacşiş! Vă rog să insistaţi în rea­lizarea acestui afiş pentru a pu­tea face educaţie cetăţenească tuturor şi pentru a lua pofta de primire din njirtea celor care au acest obicei degradant". Ciubucul care umple buzuna­rele unora — sublinia în scrisoa­rea sa muncitorul forestier P. Vaida, din Aluniș — este un ve­nit ilicit. Pe ce drept unii oameni dau 2—3 lei ciubuc la frizer sau pantofar cînd aceștia nu-i merită. La stîrpirea acestor apucături trebuie să contribuie atît cetăţe­nii cît şi unităţile unde se mai practică. Căci trebuie să spunem că şi la Reghin am întîlnit ca­zuri". Un colectiv de muncitori din cadrul Combinatului de îngrăşă­minte azotoase din Tg.-Mureş ne relata că a citit în colectiv arti­colul „Cînd vom vedea scris: Aici bacşişul interzis!“ In scrisoare ei mai adaugă: „Ne pare rău că nu vă referiţi şi la unii medici din diferite spitale, care primesc nu 2,5 lei, ci 500 lei. In caz contrar ieşi la fel ca de la coafor". In în­cheiere ei fac următoarea propu­nere: „Vă recomandăm ca artico­lul să fie trimis şi prelucrat în domeniul sanitar, în special la clinici, maternitate şi chirurgie, unde unii oameni mai practică ciubucul“. Opiniile primite la redacţie a­­rată că indiferent că este frizer, coafeză, croitor sau chiar medic, ciubucarul trebuie să-şi pună în­trebarea: In virtutea căror nor­me îşi permite să-şi însuşească banii altei persoane atîta timp cit n-a făcut nimic în plus pentru ea? In climatul sănătos al societăţii noastre socialiste sunt create con­diţii propice pentru desfăşurarea unei activităţi pline de dăruire din partea oricărui om al mun­cii. Tocmai aceste condiţii impun repudierea acelora care sînt ten­taţi să cîştige, să-şi însuşească bani pentru care nu au depus e­­forturi. Acest adevăr axiomatic trebuie să călăuzească şi activitatea con­ducerilor unităţilor, cu atît mai mult, cu cît ele trebuie să fie pri­mele care să intervină acolo unde mai apar aceste obiceiuri anacro­nice care frizează bunul simţ, eti­ca noastră socialistă. In răspunsul primit din partea " Uniunii judeţene a cooperativelor , meşteşugăreşti, semnat de Kiss Iuliu, preşedinte, şi de Buksa Ale­xandru, şef de serviciu, se men­ţionează: „Am dat dispoziţie con­ducerilor de cooperative din ju­deţ, ca articolul să fie analizat şi prelucrat în faţa cooperatorilor. Faţă de acei angajaţi care pen­tru anumite prestări vor pretinde bacşiş, sau nu primesc comenzi fără ca să nu fie „onoraţi" din partea clienţilor, conducerile co­operativelor vor aplica sancţiuni­le cuvenite". Măsurile preconizate trebuie să-şi găsească ecoul cuvenit cît mai repede, cu atît mai mult, cu cît din investigaţiile noastre, în unele frizerii, croitorii, la unită­ţile de coafură din Piaţa Tranda­firilor din Tg.-Mureş şi din car­tierele Aleea Carpaţi şi Mihai Vi­teazul unii cooperatori primesc şi acum bacşiş. Conducerile unităţilor de restau­rante au rămas nereceptive la ar­ticolul amintit. Poate şi tăcerea lor are un argument! Cerem în continuare ca şi aici să se întroneze spiritul de ordine şi de echitate socială. Să li se spună şi aici unor chelneri şi os­pătari că nu au nici un drept să primească bacşiş. Ar fi bine ca articolul să stea şi în atenţia în­treprinderii comunale, întrucît mai sînt şi alci şoferi de taxiuri care primesc ciubuc. Tocmai de aceea, unităţile vizate trebuie să fie mult mai receptive şi mult mai hotărîte în combaterea aces­tor obiceiuri anacronice pe care le mai au unii salariaţi. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 mmm Tineretul sighişorean prezent la înfrumuseţarea oraşului CONVORBIRE CU PETRU EFTIMIE, PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI MUNICIPAL U.T.C. SIGHIŞOARA Multe din acţiunile edilitar-gos­­podăreşti, care an de an fac din Sighişoara un oraş tot mai atrăgă­tor, poartă semnătura tineretului de aici care munceşte cu entu­ziasm pe şantierele muncii patrio­tice. — Tovarăşe prim-scretar Eftimie, vă rugăm să înfăţişaţi tinerilor din judeţ cum acţionează organizaţia municipală U.T.C. pentru atragerea tineretului pe şantierele muncii pa­triotice şi cum răspunde tineretul? — Doresc să subliniez că tinerii sighişoreni au luat parte intensă la realizarea, in anul 1969, a 15 obiective mari. La acestea şi-au a­­dus din plin contribuţia muncitori, elevi, funcţionari din întreprinderi­le, şcolile şi instituţiile Sighişoarei. Pe prim plan s-au situat, desigur, acţiunile de înfrumuseţare a muni­cipiului prin întreţineri de străzi, parcuri, plantări de pomi, reparaţii de drumuri, amenajări de baze sportive şi întreţinerea celor vechi, participarea la stringerea recoltei din cooperative agricole de pro­ducţie şi altele. Vreau să remarc că valoarea totală a lucrărilor rea­lizate in 1969 de tinerii din muni­cipiul Sighişoara se cifrează la peste 3.900.000 lei. — Acţiunile Comitetului munici­pal U.T.C. au avut un pronunţat caracter educativ. Care dintre a­­cestea vă gindiţi să le permanenti­zaţi? — In general, acţiunile de mun­că patriotică ale tineretului au fost coordonate după un plan care cuprindea obiective stabilite de Comitetul municipal U.T.C. îm­preună cu secţia de gospodărire comunală a Consiliului popular municipal şi cu alte organe. Cola­borarea noastră a fost şi este fruc­tuoasă, ceea ce duce la rezultate deosebite. Există însă şi acţiuni care sunt iniţiate de organizaţiile de tineret din întreprinderi şi insti­tuţii. Ele se referă în principal la înfrumuseţarea întreprinderilor, la colectarea de fier vechi, borcane şi sticle, hârtie care sunt expediate in­dustriei. Toate aceste acţiuni au un scop bine definit. Prin ele se ur­măreşte, în primul rînd, o organi­zare plăcută şi eficientă a timpu­lui liber al tineretului. întotdeau­na după astfel de acţiuni se orga­nizează jocuri distractive, întreceri sportive, programe artistice etc. In al doilea rînd, munca însăşi e un principal viajloc de educaţie a ti­neretului. Şi ca să fiu mai concret am să exemplific acest­ lucru­. La noi, in municipiu au fost unii ti­neri care din motive neîntemeiate pierdeau timpul pe stradă. La ini­ţiativa noastră şi cu aportul unui pasionat profesor geolog din oraş s-au organizat săpături arheologi­ce in punctele Dealul Turcului şi la Podmoale. Mulţi dintre aceşti tineri au fost înscrişi la aceste cercuri de arheologie. Rezultatele erau cu fiecare zi mai promiţătoa­re. Astfel s-a ajuns ca mulţi din aceşti tineri să fie azi muncitori foarte buni. — Ce acţiuni patriotice mai im­portante stau în atenţia organiza­ţiei municipale de tineret în acest an? — Din planurile stabilite de noi, împreună cu secţia de gospodărie comunală reiese că şi in acest an tineretul îşi va aduce o contribu­ţie de seamă la înfrumuseţarea municipiului. Organizaţiile U.T.C. vor mobiliza tineretul la efectua­rea lucrărilor de curăţire a versan­­ţilor cetăţii, plantarea de pomi or­namentali, amenajarea şanţurilor de scurgere a apei. De aseme­nea, se vor construi noi baze sportive în fostul tîrg de vite, în grădina cinematografului Lumina, la liceele nr. 1 şi nr. 2. Se vor realiza noi terenuri de volei, bas­chet etc. O acţiune mare vom întreprinde din nou pentru re­­amenajarea drumului spre Poiana .,Braişte". Sperăm că la această lucrare vom fi sprijiniţi şi de O­­colul silvic Sighişoara. Dorim ca acest colţ minunat al naturii să devină intr-adevăr un colţ de re­creaţie şi distracţie pentru tine­ret. Aportul tineretului va fi sub­stanţial şi la repararea unor străzi şi construcţia de trotuare pe străzile Mihail Eminescu şi Mi­hai Viteazul, amenajarea drumu­lui spre Vila, Franca, realizarea, mai bine-zis amenajarea, unui club pentru tineret şi altele. De remarcat e făptui că tineretul din unităţile economice­­ din şcoli îşi va aduce o contribuţie impor­tantă la efectuarea diferitelor lu­crări agricole din împrejurimile Sighişoarei unde li se solicită a­­jutorul. Comitetul municipal U.T.C. e convins că aportul pe care tineretul şi-l va aduce la reali­zarea obiectivelor economice, cultural-sportive şi edilitar-gospo­­dăreşti va fi substanţial şi va contribui la înfrumuseţarea oeo­­s'jlui in car» rpitncesc și imn'fisc. • AUREL DAN MICROFOILETON M­OT——MUMimir Cine d­ecsonează mai mult? Printre şoferi s-a răspindit zvonul că în municipiul Tirgu-Mureş d­acsonatul n-ar mai fi interzis. Cum s-a răspindit zvonul? Precis nu ştim. Probabil în felul următor: cîţiva şoferi au făcut rămăşag că dacă d­acsonează o singură dată pe zi, nu-i va observa nimeni. Bineînţeles, au ciştigat rămăşagul, încurajaţi de acest extraordinar succes, şi-au încercat norocul şi alţi şoferi şi astfel, treptat, meto­da s-a generalizat, începutul a fost mai greu. Pe urmă, toate au mers ... ca pe roate. Un şofer mai descurcăreţ, văzînd succesul repurtat, a propus „să se extindă acţiunea", eventual să se organizeze un concurs „Cine d­acsonează mai mult?“ Bineînţeles, la concurs să aibă acces numai şoferii curajoşi şi cu nervii tari. Propunerea stîrni un entuziasm general printre băieţii curajoşi, cu nervii tari. S-a con­venit, pe loc, asupra condiţiilor de participare la concurs care se reduc, în linii mari, la următoarele: fiecare candidat trebuie să d­acioneze cel puţin de 25 de ori pe zi, nu neapărat în Piaţa Trandafirilor, dar în orice caz cît mai aproape de centrul oraşului şi de zonele populate. Autorităţile municipale au dat asigurări că nu vor conturba, pentru nimic în lume, acest original (şi zgomotos) concurs. Dacă auziţi cumva, pe strada dv., un şofer d­acsonind de 10— 15 ori, să nu vă revoltaţi ci, dacă aveţi posibilitatea, să-l încurajaţi. Puteţi fi convinşi că el nu este un şofer oarecare, ci un partici­pant la concursul „Cine d­acsonează mai mult?" Gîndiţi-vă nu­mai: ce sublim ne vom petrece zilele şi nopţile dacă fiecare şofer se va încadra in acest generos concurs şi va d­acsona cel puţin de 25 de ori pe zi?! ST. NECANIJCHI

Next