Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-31 / nr. 126

a agenda de lucru consiliilor populare. Reconstrucţia Ajutorarea familiilor sinistrate apei potabile pentru Asigurarea populaţie Evacuarea apei, reînsămînţarea şi însămînţarea tuturor suprafeţelor Eforturile întregului nostru popor sînt concentrate în aceste zile spre reconstrucţie. Poposind în numeroase comune din judeţ, am purtat discuţii cu primari, cu secretari şi cu alţi membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare, interesindu-ne despre principalele lor preocupări. Peste tot, pe agenda de lucru a consiliilor populare figurează reconstrucţia, repararea drumurilor, podurilor şi a altor căi de comunicaţie; ajutorarea familiilor sinistrate şi în primul rînd pentru refacerea locuinţelor; curăţirea şi dezinfectarea fintinilor pentru asigurarea apei potabile; evacuarea apei de pe terenurile inundate, reinsăminţarea culturilor compromise şi efectuarea însămînţărilor pe toate terenurile. Dar iată-ne la Iernut, una din comunele din judeţ grav lovite de calamitate. — Imediat ce apa s-a retras — ne spune tovarăşul Gurghianu, primarul comunei — am mobilizat toate forţele pentru refacerea drumurilor şi podurilor distruse, pentru asigurarea circulaţiei şi a legăturilor cu satele. Cu excepţia podului plutitor de la Sfîntul Gheorghe, toate drumurile au fost puse la punct, avind legături cu toate satele comunei. Cu satul Sfîntul Gheorghe legătura se face cu ajutorul bărcilor, asigurînd astfel deplasarea copiilor la şcoală. — După cum se ştie, una din sarcinile de mare răspundere ale consiliilor populare este ajutorarea cetăţenilor pentru a-şi construi case sau a le repara pe cele avariate. Ce ne puteţi spune despre această problemă? Din comuna noastră au fost dăunate de inundaţii 120 de case, iar altele 71 au fost grav avariate. Celor 153 familii rămase fără adăpost le-am asigurat cazarea. Am fost sprijiniţi şi cu 20 de corturi, 10 pentru Cipău şi 10 pentru Iernut. Majoritatea familiilor sinistrate au fost cazate pe la rude, prieteni, precum şi în unele clădiri de stat. Acum ne preocupăm intens pentru ca cetăţenii ale căror locuinţe au fost distruse să-şi construiască altele, iar locuinţele avariate să fie reparate. — Unde se construiesc noile locuinţe? — Acestea se construiesc în vatra satelor, dar pe locuri ferite de inundaţii. Ea Cipău, de pildă, înspre gară am fixat două străzi noi, repartizând deja aici 23 locuri de casă. Am repartizat şi materiale de construcţie, printre care 200.000 de cărămizi şi 45 tone de ciment. Balastul şi nisipul îl asigurăm pe plan local. Tot pe plan local vom fabrica şi cărămizi, organizînd o cărămidărie în satul Lechinţa. Concomitent cu aceste probleme, ne-am preocupat îndeaproape de curăţirea fintinilor, dezinfectarea lor, pentru asigurarea apei potabile şi prevenirea epidemiilor. Am mobilizat toate forţele la evacuarea apei de pe terenuri, precum şi la reînsămînţarea terenurilor şi la întreţinerea culturilor. — Consiliul popular se preocupă zi de zi, ceas de ceas de ajutorarea familiilor care au suferit de pe urma inundaţiilor — ne declară tovarăşul Ioan Suciu, primarul comunei Eengheni. Noi avem 46 de case dărîmate şi 20 avariate. Am recuperat 5 metri cubi de buşteni şi o mare cantitate de cherestea aduse de ape care au fost repartizate cetăţenilor pentru construcţia de locuinţe. Vrem ca intr-un timp cit mai scurt fiecare să-şi poată construi cel puţin o cameră. Prin cooperativa de consum am primit 10 tone de ciment care l-am şi repartizat. Pe plan local vom confecţiona 316.000 de cărămizi. In acest sens, T.M.A. Bahnea ne ajută cu o presă, pe care o vom folosi la Cerghizel pentru confecţionarea cărămizilor. — Alte preocupări? — Ne preocupăm cu reparatul drumurilor şi podurilor, curăţatul şanţurilor, reparatul gardurilor etc., pentru ca comuna noastră să-şi recapete aspectul anterior şi chiar să devină mai frumoasă. Personalul circumscripţiei sanitare a dezinfectat fîntînile pentru asigurarea apei potabile. Ţăranii coperatori au trecut, cu ajutorul aspersoarelor, la evacuarea apei de pe semăgărdifi ,şi totodată la reînsămînţări şi la întreţinerea culturilor pe terenurile neinundate. La Adămuş, despre preocupările actuale ale consiliului popular ne-a vorbit tovarăşul Szabó Ştefan, secretarul Comitetului executiv. — Timp de o săptămînă am asigurat zilnic cîte 15—20 de oameni la repararea liniei ferate intre Craieşti şi Adămuş. Zeci de oameni am mobilizat la repararea drumurilor şi podurilor, asigurînd legătura cu toate satele. — Care e situaţia cu casele dărîmate sau avariate? — Avem în comună 20 de case dârîmate şi 50 avariate Cetăţenii respectivi au avut de suferit aproape în fiecare an din cauza inundaţiilor. Tocmai de aceea, pentru a-i feri pe viitor de inundaţii, am stabilit in vatra satului terenurile unde urmează să se construiască noile locuinţe, în locul numit spre „ORACA“. Pe plan local ajutăm oamenii cu balast, nisip, precum şi cu material lemnos din pădurea comunală. Preocupare intensă pentru ajutorarea familiilor sinistrate am întîlnit şi în comuna Găneşti. Tovarăşul Székely Ioan, secretarul comitetului executiv ne-a informat că pentru ajutorarea celor 16 familii ale căror case au fost dărîmate, precum şi a celor 78 cu casele avariate, s-au repartizat 40.000 de cărămizi, 23 tone de ciment şi 11.000 de ţigle. Pînă la construirea locuinţelor dărîmate, toate familiile au asigurată cazarea. Bucurîndu-se de sprijinul consiliilor populare, la Cipău. Cuc şi în alte localităţi, oamenii au trecut la turnarea fundaţiilor pentru noile locuinţe, la repararea şi punerea la punct a caselor avariate în multe locuri, printre care şi la Iernut, în timpul liber, meseriaşii participă voluntar la construirea noilor locuinţe. De asemenea, participă şi alţi cetăţeni, ajutînd la transportarea balastului, nisipului şi a altor materiale de construcţie. Peste tot, oamenii muncii au primit cu multă bucurie Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970. Cu sprijinul statului, unindu-şi eforturile în vasta luptă ce se desfăşoară pe un front larg, oamenii “muncii sunt hotărîţi să vindece într-un timp cit mai scurt aldineile şi dureroasele răni pricinuite de inundaţii. - - . P. POP-SWH Forestierii (Urmare din pag. 1) dau o eroică luptă cu timpul şi marile obstacole aduse în cale de apele înspumate ale pirarilor şi riurilor care au provocat distrugeri in toate unităţile, în vederea ajutorării concrete a lucrătorilor combinatului au sosit la faţa locului: ministrul M.I.L., Mihai Sucer care a stat de vorbă cu numeroşi muncitori şi cadre de conducere de la Lunca Bradului, Bistra Mureşului, Reghin şi Iprofil ..23 August“ Tg.-Mureş. A fost urmărit pe teren felul cum se aplică măsurile pentru refacerea instalaţiilor de scoatere şi a reţelei de acces spre pădure. De adjunct acordat şi tot asemenea, ministrul M.I.L. Ioan Rimbu a sprijinul C.P.L. Reghin şi Iprotil „23 August" Tg.-Mureş. Manifestând o puternică solidaritate, numeroase colective din ţară au sărit în sprijinul C.E.I.L !«•Mureş încă din primele zile ale dezastrului. Astfel, cadrele de conducere ale direcţiei comerciale din M.I L. lucrători din bazele de aprovizionare ale M.I.L. au luat măsuri pentru expedierea grabnică la Tg - Mureş a unor motoare electrice, oţel-beton sirmă de bobinaj şi alte materiale. C.E.I.L. Piatra Neamţ a trimis fabricii din Lunca Bradului mari cantităţi de buşteni pentru prelucrare. Pentru a începe cît mai repede producţia C.E.I.L. Braşov, Suceava, Brăila, Rîmnicu Vilcea şi Focşani au trimis către C.E.I.L. Tg.-Mureş mari cantităţi de cherestea uscată de fag şi stejar. De la Sighet şi Brăila forestierii au venit în ajutor cu plăci aglomerate, iar cei de la C.E.I.L. Timişoara, Rîmnicu Vilcea şi Caransebeş au expediat furnire estetice. C.P.L. Gălăuţaş a organizat pînă în prezent in două duminici cîte două schimburi pentru uscarea furnirelor spre a le putea expedia la Tg.-Mureş. Directorul general al combinatului, inginer Florea Ioan le adresează tuturor care au venit în sprijinul C.E.I.L. Tg.-Mureş, calde mulţumiri. Ca rezultat al activităţii eroice a forestierilor, de refacere a unităţilor al ajutorului concret, tehnic şi material primit, in prezent toate unităţile C.E.I.L. Mureş şi-au reluat integral activitatea. Probleme mai serioase se pun la fabrica de plăci aglomerate şi la cea de cherestea de la C.P.L. Reghin, unde se acţionează in continuare cu energie pentru repunerea in funcţiune a tuturor utilajelor. In exploatările forestiere, la U.E.I.L. Lunca Bradului se lucrează cu 60 la sută din capacitate, la U.E.I.L. Sovata cu 40 la sută din capacitate, iar la U.E.L. Reghin a început exploatarea şi transportul masei lemnoase din parchetele Glăjărie, Filea Sebeş şi Gâlăoaia. In toate unităţile sunt concentrate masive forţe şi mijloace pentru refacerea drumurilor auto şi a căilor ferate înguste, a instalaţiilor de scos, în vederea asigurării înaintării în parchete. In cel mai scurt timp vor fi redate producţiei o mare parte din arterele de circulație. Reprezentaţii gratuite pentru copiii din satele calamitate Cu prilejul Zilei Copilului, Teatrul de păpuşi din Tîrgu-Mureş prezintă spectacole gratuite pentru copiii din satele calamitate. Duminică, 31 mai 1970, la orele 11, secţia maghiară prezintă în comuna Cuci spectacolul cu piesa „Peripeţiile şoricelului Oni". Luni, 1 iunie, orele 17:30, secţia română prezintă în localitatea Cheţani piesa „Traista cu poveşti". In încheierea ambelor reprezentaţii copiilor li se vor distribui pachete cu daruri din partea Comitetului judeţean al femeilor. Expresie a solidarităţii Alăturîndu-se efortului întregului popor pentru refacerea în timpul cel mai scurt a vieţii economice şi sociale a ţării, tot mai mulţi cetăţeni ai judeţului nostru îşi exprimă dorinţa de a-şi spori contribuţia la fondul central de ajutorare a sinistraţilor. Manifestîndu-şi deplina solidaritate faţă de populaţia greu încercată de pe urma calamităţilor, directorii şi directorii adjuncţi de la Direcţia judeţeană de statistică, Direcţia teritorială de control şi revizie, sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale, Băncii de Investiţii şi Băncii agricole, Administraţiei de stat Loto-Pronosport, C.E.C., O.N.T., A.D.A.S., întreprinderii poligrafice, Direcţiei muncii, au hotărit să ofere salariul lor pe o lună în sprijinul sinistraţilor, iar şefii de servicii ai acestor întreprinderii şi unităţi pe o jumătate de lună. Contribuţia pensionarilor La Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Tg.-Mureş, pînă la 31 mai, pensionarii au donat 13.750 lei pentru ajutorarea sinistraţilor. Amintim donaţia membrilor organizaţiei de bază P.C.R. teritorială nr. 6, care au depus 2.520 lei, dind dovadă de înaltă umanitate, cit şi donaţia tov. Kerekeş Ioan, vechi luptător comunist, care singur a donat 1.000 de lei. Noi ajutoare din Suceava La 29 mai, din judeţul Suceava au sosit noi ajutoare destinate populaţiei sinistrate din satele şi oraşele lovite de calamitate din judeţul nostru, peste 133.000 de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic, valorînd suma de peste 2 milioane de lei. Eşalonul celor 20 de autocamioane de mare tonaj a fost înconjurat cu simpatie de populaţia oraşului Tg.-Mureş. Intre delegaţi, conducătorii auto şi populaţia ieşită in intîmpinare, s-au legat discuţii prieteneşti, sincere. „ Am însoţit pentru a doua oară convoiul de maşini ce transportă obiecte donate de fraţii din judeţul Suceava — ne relatează Lazar Jean, secretarul F.U.S. din judeţul Suceava. Am întîlnit din nou aceeaşi căldură şi simpatie din partea localnicilor Tirgu-Mureşului, Luduşului, Sighişoarei, Tirnăveniului. — Apreciez deosebit de mult dragostea cu care ne înconjoară populaţia judeţului Suceava — ne spune Gheorghe Pintea, cetăţean greu lovit de calamitate. Toţi aceşti oameni inimoşi au ştiut să intervină atunci cind noi ne încleştam forţele cu furia naturii. In locul bunurilor ce le-a devastat apa, am primit obiecte şi haine noi. Mulţumim din inimă tuturor celor ce au contribuit la această valoroasă colectă. AUREL DAN lată şi o faptă josnică! Miliţia oraşului Tirnăveni a are o faptă josnică, inumană, condamnat pe, cetăţeanul Teodor Fodor, inabilă, spre indignarea oamenilor, născuîjn' anul 1947 Pa Iernut " cinstiţi din oraş. in'ziua de 14 mai, donji^i]jpt’în Tirnpveni, ■'Octombrie nr.' \7-fi nj iciMUL '-niiuu um urui. m ziua ae i rngi, [i mp veni, stmdc^ 17, a cind stihiile naturii s-au abătut a- 10. El a savirşit asupra oraşului, cîrid mii şi mii de oameni de toate virstele şi profesiile s-au avintat în lupta cu furia apelor pentru apărarea bunurilor obşteşti şi personale, el s-a dedat la furt. Din faţa Combinatului chimic, hoţul şi-a însuşit o bicicletă, scoasă de muncitorii combinatului din gura apei. Bicicleta aparţinea lui Aurel Ghimbăşan, care timp de peste 20 de ore a stat pe acoperişul halei secţiei chimice, apărindu-şi viaţa de furia apei. Furînd bicicleta, Teodor Fodor a dus-o acasă și a vopsit-o cu bronz alb, pentru a nu fi recunoscută. Dar s-a murdărit, urmînd ca pentru fapta sa mirșavă să răspundă în fața legii. Se vorbeşte despre doi bărbaţi In aproape toate localităţile şi întreprinderile ce au fost lovite de năprăsnicia apelor au existat oameni care are şi chiar zile întregi s-au luptat eroic cu valurile, salvînd oameni, animale, bunuri materiale. Acum îi întilneşti muncind cot la cot cu colegii lor din fabrică, cu consătenii lor. Despre ei se vorbeşte ca despre acei oameni viteji şi curajoşi, ca despre acei bărbaţi care în orice împrejurări, cit de grele ar fi ele, sunt gata să-şi dea viaţa pentru salvarea vieţii altora, pentru înlăturarea unui pericol ce poate aduce daune avutului obştesc. Asemenea bărbaţi există şi in rindul salariaţilor de la Fabrica de zahăr din Luduş. După retragerea apelor din moderna „cetate" a zahărului am stat de vorbă cu doi dintre ei: Ioan Halaţiu şi mecanicul de locomotivă Ilie Hădăreanu. — Datorită căror împrejurări, dumneavoastră şi alţi trei colegi aţi stat timp de 18 ore suspendaţi undeva deasupra valurilor fusinoase? l-am întrebat pe loan Halaţiu. — Era pe la ora 1 noaptea cînd eu şi cu loan Ligeanu, Astalos Géza şi Eugen Leheni am scos din grajdurile îngrăşătoriei ultimele animale. Pînă în acel moment ne-am luptat şi cu valurile, dar şi cu animalele, care răcneau disperate, erau buimăcite şi speriate. Dintr-odată nivelul apei a crescut brusc. Ne simţeam la fiecare pas în gura morţii. Ca să scăpăm de ea, cu greu ne-am urcat mai întîi pe o clădire din apropierea unei basculante, apoi, din cauza valurilor care creşteau, am fost nevoiţi să ne urcăm pe un stîlp de înaltă tensiune. — Ştia cineva că sînteţi izolaţi, că aveţi nevoie de salvare? — Da Ne-au văzut salariaţii din fabrică care erau în acele momente pe alte clădiri, mai inalte. Apoi am avut lingă noi un telefon pe care l-am luat din clădirea basculantei. In felul acesta am ţinut legătura cu comandamentul oraşului Luduş, odată am vorbit şi cu ministerul de care aparţine fabrica noastră. — Aţi cerut ajutor, v-a sosit? — Da. Am cerut să vină elicopterele. Au venit dar nu ne-au putut salva. Deasupra noastră era un păienjeniş de cabluri electrice. De două ori au venit şi amfibiile, însă nu s-au putut apropia. Prin alte eforturi, una dintre ele s-a apropiat spre seară şi ne-a salvat. — Ce aţi făcut după ce aţi fost salvat ? — Pînă noaptea tirziu am lucrat intens lingă echipajul amfibiei care m-a salvat smulgind din furia apelor copii, femei, cu un cuvânt o mulţime de oameni. Erau momente cînd auzeam cuvântul „ajutor“ din mai multe părţi şi pronunţat deodată de mai mulţi oameni. — Cum vă simţiţi acum? — Nespus de bine. Simt că am trecut parcă printr-un infern şi acum mă aflu într-un paradis. Căci ce poate fi mai de preţ pentru noi cînd am scăpat dintr-o împrejurare atît de tragică cu viaţă. Totul se poate reface ce au stricat stihiile naturii, dar o viaţă de om distrusă de ele — niciodată. — Am auzit că de cîteva ori v-aţi pierdut sub valuri. E adevărat? l-am întrebat pe mecanicul Ilie Hădăreanu. — Da. Eu şi încă cîţiva colegi de muncă, cînd Mureşul a început să inunde fabrica, am luptat cîteva ore pentru salvarea unor bunuri, pentru diminuarea unor pagube. Cîtva timp am umblat prin apă din loc în loc, înotînd cu greu. Am fost copleşiţi apoi de valuri care ne aruncau sub ele şi ne scoteau din nou la suprafaţă... Am pierdut din puteri. Cu greu ne-a am retras din faţa furiilor apei. In aceste zile a început bătălia pe frontul refacerii fabricii. Locomotiva de manevrare a vagoanelor dintr-un loc în altul este suprasolicitată. Timpul de muncă nu ne este măsurat ca altădată, în 24 de ore aproape fiecare din fabrică se odihneşte doar cîteva dintre ele, restul timpului şi-l consacră muncii de refacere a tot ce au stricat inundaţiile. Şi sunt multe de făcut, extraordinar de multe. Dar şi optimismul, tenacitatea şi voinţa oamenilor sînt tot atît de extraordinare, dacă nu şi mai mult. C. CROITORU — Ce criterii trebuie avute in vedere la reconstrucţia locuinţelor distruse cu prilejul inundaţiilor? — In primul rînd un criteriu esenţial, se va evita construcţia şi reconstrucţia locuinţelor situate in zonele frecvent supuse inundaţiilor, unde apele s-au revărsat anul acesta cu furie, distrugind totul din calea lor. Locuinţele distruse sau avariate din aceste zone periclitate de inundaţii vor fi reconstruite în alte zone sănătoase, ferite de inundaţii. Fireşte, aceste probleme trebuie rezolvate in mod diferenţiat in fiecare municipiu, în fiecare oraş, în fiecare comună. Amplasamentele pentru noile construcţii se vor asigura, în general, în cadrul actualelor vetre, pe loturi libere de pe străzile existente şi pe terenuri libere, prin deschiderea de noi străzi. Doar după epuizarea tuturor resurselor de amplasare existente in cadrul vetrei actuale se va studia, acolo unde este cazul, problema asigurării unor loturi în afara vetrei. Aceste loturi, situate in afara vetrelor, vor putea fi atribuite doar cu avizul Direcţiei de sistematizare, arhitectură şi control. Se impune, aşadar, folosirea raţională şi intensivă a terenurilor construibile din vatra localităţilor, printr-o reiotizare mai echitabilă a acestora. O astfel de reiotizare a suprafeţelor mari şi compacte din vetre, care sunt libere, neconstruite, este cea mai judicioasă soluţie; ea permite preîntimpinarea construcţiilor anarhice în zone improprii, supuse inundaţiilor, sau de-a lungul arterelor de circulaţie, prin prelungirea tentaculară a localităţilor. Fireşte, pentru a asigura familiilor sinistrate amplasamente bune, sănătoase pentru reconstrucţia locuinţelor, trebuie revizuite pretenţiile exagerate ale unor gospodari de a menţine, in centrul localităţii, loturi personale exagerat de mari — cu o suprafaţă de 1.000, 2.000 sau chiar 3.000 mp — folosite în scopuri agricole. In localităţile mici, fără perspective de dezvoltare, mai ales încă-Interviu cu arh. TIBERIU NITS, directorul Direcţiei de sistematizare, arhitectură şi control al Consiliului popular judeţean tunele in care apele revărsate au distrus numeroase clădiri, reconstrucţia caselor urmează să se facă in localitatea de reşedinţă sau în alte sate ale comunei, care au perspective de dezvoltare. In acest scop, se vor atribui familiilor sinistrate loturi pentru construcţia locuinţelor, fireşte in zone sănătoase, neinundabile ale localităţilor respective. Din ce condiţii se permite reconstrucţia locuinţelor chiar în zonele inundate? — în general, după cum am spus, pentru reconstrucţia caselor din zonele puternic lovite de furia apelor s-au stabilit sau se vor stabili noi amplasamente. In zonele în care apele n-au venit cu furie şi nu s-au ridicat la mai mult de 50 cm. clădirile distruse sau avariate pot fi reparate sau reconstruite chiar pe vechile amplasamente. A- I I 8 IHIHHI ceste probleme vor fi examinate şi rezolvate, de la caz la caz, de către autorităţile locale. — Ce sprijin a acordat Direcţia dv. localităţilor calamitate în stabilirea noilor amplasamente şi în începerea reconstrucţiei locuinţelor? — Din iniţiativa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, am organizat şi am trimis pe teren, în localităţile calamitate, mai multe echipe de tehnicieni care, in colaborare cu consiliile populare, studiază situaţia la faţa locului şi rezolvă, in mod operativ, problema amplasamentelor. Această acţiune a fost, în linii generale, încheiată in toate localităţile care au suferit de pe urma inundaţiilor. In cadrul Direcţiei noastre s-au elaborat, pentru a uşura şi grăbi acţiunea de reconstrucţie, proiecte tip de locuinţe în mai multe variante. Ele au fost astfel concepute incit să poată fi realizate in mai multe etape; intr-o primă etapă se vor construi două încăperi (cameră şi bucătărie), iar apoi, in etapele ulterioare, alte cîteva încăperi. Fireşte, aceste măsuri constituie doar un început. Trebuie să ne orientăm şi să rezolvăm problemele in mod operativ. Atît la oraşe cît şi la sate trebuie începută, intr-un termen cit mai scurt, reconstrucţia locuinţelor, acţiune la care să fie antrenate mase largi de oameni ai muncii din localităţile respective şi din cele învecinate, care n-au suferit de pe urma inundaţiilor. Numai astfel rănile provocate de revărsarea apelor vor putea fi pretutindeni grabnic vindecate. ŞT. NECANIŢCHI STEAUA ROȘIE PAGINA 3 2). Ziua copilului Pe plaiurile străbune, atît de poetic împodobite de natură cu darurile fiecărui anotimp, desăvârşite in frumuseţe şi măreţie de mîinile de aur ale poporului, seninul noii primăveri a fost umbrit de vălul sinistru al puhoaielor dezlănţuite. In clipele cele mai grele, grija ocrotitoare a întregii suflări a ţării s-a îndreptat asupra celor mai tinere înlădiţe— copiii — continuatori şi înfăptuitori ai viselorşi năzuinţelor noastre. Căci nimic nu poate pricinui o durere sufletească mai cumplită ca prinsul sfîşietor al unui copil, tot aşa cum zîmbetul fericit al puiului de om ne prilejuieşte cea mai mare şi mai curată bucurie. Copilul are încredere in oamenii maturi. Şi copiii noştri au pe cine se bizui. Existenţa lor ne dă puteri să înfruntăm tot greul, să ştergem urmele urgiei şi să cucerim noi culmi în folosul lor -- - - • -»•' r. • şi a celor ce le vor urma. Ei pot fi siguri că le vom veghea paşii cu acea dăruire de care sunt capabili membrii unei societăţi al cărui ţel suprem este fericirea şi bunăstarea oamenilor, întemeiate pe munca neobosită şi contribuţia deplină a fiecăruia. Orînduirea noastră socialistă asigură toate condiţiile pentru ca fiecare copil al patriei să se i I 4 r‘f 1 * * I dezvolte armonios,* sănătos la trup şi suflet, să cucerească redutele ştiinţei şi culturii, ca astfel să fie capabil să construiască o lume la care au visat şi visează generaţii. in ziua consacrată celor mai tineri cetăţeni, trimitem un gînd fierbinte de solidaritate copiilor din întreaga lume, cu convingerea nestrămutată că strădaniile şi lupta a mii şi milioane de oameni va duce mereu înainte această cauză comună, scumpă întregii omeniri.