Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)
1970-05-30 / nr. 125
^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________|____________Simbata, 30 mai 1970__________ | 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IALOMIŢA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞII PAUL NICULESCU-MIZIL ŞI ILIE VERDEŢ AU FĂCUT IERI O VIZITĂ DE LUCRU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA. SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI ŞI CEILALŢI CONDUCĂTORI DE PARTID ŞI DE STAT AU VIZITAT LUCRĂRILE CE SE DESFĂŞOARĂ ÎN INCINTA ÎNDIGUITĂ BORCEA PENTRU A STĂVILI APELE DUNĂRII ÎN CREŞTERE, PRECUM ŞI ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE, UNITĂŢI AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE, AU STABILIT LA FAŢA LOCULUI MĂSURILE CE TREBUIE LUATE ÎN CONTINUARE PENTRU APĂRAREA DE INUNDAŢII, PENTRU RIDICAREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE LA NIVELUL ŞI CERINŢELE IMPUSE ACESTUI ULTIM AN AL CINCINALULUI. MII ŞI MII DE OAMENI AU ÎNTÎMPINAT PE CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT CU UN PUTERNIC ENTUZIASM, I-AU ACLAMAT ÎNDELUNG, EXPRIMÎNDU-ŞI DRAGOSTEA, ÎNCREDEREA NEŢĂRMURITĂ FAŢĂ DE PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, HOTĂRÎREA LOR FERMĂ DE A CONTRIBUI CU TOATE FORŢELE LA RECUPERAREA GRABNICĂ A DAUNELOR PRICINUITE DE CALAMITĂŢI, PENTRU A ÎNDEPLINI PLANUL DE ACEST AN, ASIGURÎND ASTFEL O TEMELIE TRAINICĂ VIITORULUI CINCINAL încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele lalomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află in zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat nu se mai vede, apele sunt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorit dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şi bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le ureaza succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, genera maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi aceste momente de încordata luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş , din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Si-Continuare în pag. a 3-a) Dragi tovarăși, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urate). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărîrea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor, pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre, acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe, în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărîrea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statului, în oraşele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu- Ceauşescu!"). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în construcţia socialistă, în creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărîrea de muncă a naţiunii noastre socialiste: această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, stricns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale; se scandează: „Ceauşescu-P.C.R. I"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă şi în agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Sîntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, urale; se scandează: „Ceauşescu- P.C.R."). Am vizitat în judeţul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară — oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor provocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa — muncitori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, şi să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamităţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca aceste greutăţi, aceste calamităţi, să nu influenţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm in aşa fel munca încît, în ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi am considerat şi considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în această perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare naţională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inundaţii. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţională relaţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Sîntem convinşi că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele înşile, cît şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naţionale şi solidaritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai îmbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţională, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comuniste, al forţelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din România. In toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat' Şi (Continuare în pag. a 3-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL NOSTRU, CA ŞI ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ, OAMENII MUNCII DE LA ORAŞE ŞI SATE AU AFLAT CU SATISFACŢIE DE HOTĂRÎREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, A CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI A CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE, PRIVIND UNELE MĂSURI DE AJUTORARE A POPULAŢIEI ŞI A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE CARE AU AVUT DE SUFERIT DIN CAUZA CALAMITĂŢILOR NATURALE DIN LUNA MAI 1970. SPRIJINUL ŞI ÎNLESNIRILE ACORDATE DE STAT PENTRU CA FAMILIILE SINISTRAŢILOR SĂ ÎNLĂTURE CIT MAI REPEDE PAGUBELE SUFERITE, SĂ-ŞI REFACĂ GOSPODĂRIILE ŞI BUNURILE DISTRUSE, SĂ REINTRE IN RITMUL UNEI VIEŢI NORMALE, CONSTITUIE O NOUĂ ŞI PUTERNICĂ MĂRTURIE A GRIJII FAŢĂ DE OM, FAŢĂ DE NEVOILE LUI, IN ORINDUIREA NOASTRĂ SOCIALISTĂ. PUBLICĂM MAI JOS PRIMELE ECOURI LA ACEASTĂ HOTĂRÎRE, CULESE DE REDACTORI AI ZIARULUI NOSTRU, IN CURSUL DIMINETII DE IERI. Mulţumim partidului Am aflat şi noi cu satisfacţie de hotărîrea partidului şi guvernului privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei care a suferit din cauza inundaţiilor. Sîntem şi noi printre aceia pe care calamitatea naturală i-a lovit foarte tare. Sintem oameni în vîrstă. Soţul meu, acum pensionar, a muncit din greu o viaţă întreagă. Acum, la bătrîneţe, aranjîndu-ne copiii, ne-am înălţat şi noi o căsuţă, pe strada Podeni din Tg.-Mureş. La construcţia ei am cheltuit tot ceea ce am agonisit, prin multă muncă, mulţi ani la rînd. Am făcut această casă abia în anul trecut, pe dinafară nefiind încă nici tencuită. Şi iată că, pe cînd ne credeam aranjaţi, a venit urgia apelor. în cîteva clipe ne-a luat tot ceea ce am agonisit într-o viaţă. Din casă au rămas numai fundaţia şi dărîmăturile. Atît eu cît şi soţul am fost disperaţi, rămînînd fără adăpost. Am simţit multă bunăvoinţă, multă omenie din partea unor vecini. Acum am aflat cu bucurie că partidul şi statul vine în ajutorul oamenilor care au suferit de pe urma inundaţiilor. Celor din municipii şi oraşe, ale căror locuinţe proprietate personală au fost complet distruse li se atribuie, dacă doresc, apartamente în proprietate personală din locuinţele ce se construiesc în blocuri de către stat. Sau, dacă nu doresc să se mute în blocuri, vor primi ajutor în bani pentru a-şi construi locuinţe, ajutor care, împreună cu despăgubirile de la ADAS, poate ajunge pînă la 20.000 lei. Este un mare ajutor, pentru care mulţumim partidului. Noi, cei în vîrstă, cunoaştem că şi în trecut au fost nenorociri, oamenii rămînînd fără adăpost. Pe atunci statul nu-i ajuta. Cei aflaţi în suferinţă erau obligaţi să colinde ţara în lung şi în lat, cu cartea în mînă, cerşind, încă o dată, pentru grija ce o poartă tuturor cetăţenilor ţării, mulţumim din inimă partidului şi guvernului. , ROZALIA MUREŞAN strada Podeni nr. 53^ Un sprijin preţios Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind ajutorarea populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai a acestui an, despre care am luat cunoştinţă din coloanele ziarului, m-a bucurat. Am locuit în Tg.-Mureş, pe strada Secării nr. 3, dar apele furioase ale Mureşului mi-au distrus complet casa. in aceste zile grele, atît pentru mine cît şi pentru mulţi alţii, nu am fost singuri. Am fost înconjurat cu căldură şi ajutat de către colegii mei de muncă, de către oamenii muncii din întreaga ţară, de organele de partid şi de stat, de conducerea întreprinderii. Pentru mine însă, problema care mă frămîntă este aceea de a-mi construi o altă casă, de a-mi reface căminul, încît viaţa întregii familii să reintre pe calea normală. Contribuţia bănească din partea statului cît şi avantajele de care vom beneficia in procurarea materialelor de construcţii, ieftinirile care se aduc, constituie pentru mine, cit şi pentru mulţi alţii care au suferit de pe urma acestei nenorociri, un însemnat ajutor, care ne va permite, într-un timp mai scurt, să depăşim aceste momente grele, să ne vindecăm rănile şi să uităm astfel cît mai repede de nenorocirile ce s-au abătut asupra noastră. De fapt eram convins că, aşa cum de fiecare dată conducerea de partid şi de stat a luat măsuri înţelepte pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii, de a-i ajuta să-şi făurească o viaţă mai bună şi mai uşoară, vom fi sprijiniţi şi acum. Pentru mine, ca muncitor, această hotărire constituie un puternic stimulent, un imbold de a munci cu toată priceperea la locul de muncă, de a mă situa în cadrul secţiei de p.v.c. în primele rinduri în luptă pentru înlăturarea pierderilor pe care le-a avut întreprinderea şi să îndeplinim integral planul de producţie de pe acest an. AUGUSTIN BUGNARU muncitor la secţia p.v.c. Fabrica de conductoare Tg.-Mureş RECONSTRUCŢIA -principala noastră preocupare 1. Ce pagube a suferit oraşul? 2. Ce ajutor aţi primit? 3. Ce s-a făcut pentru reluarea activităţii de producţie? 4. Ce sprijin solicitaţi de la cetăţeni? * La aceste întrebări ne răspunde: VASILE RUS, primarul municipiului Tîrgu-Mureş 1 Municipiul Tîrgu-Mureş, la fel ca şi multe oraşe şi comune din ţara noastră, a fost greu lovit de către arţele stihinice, nemiloase ale nourii; zeci de mii de cetăţeni, tineri, strini, femei, copii — oameni de rate vîrstele — au trecut prin molente tragice, de mare cumpănă, ifruntînd cu bărbăţie şi eroismaua apelor care s-au revărsat şi au fundat mai mult de jumătate din Iaş. După cum se ştie, au fost omplet inundate cartierele: Aleea Carpaţi, Ady Endre, Podeni, străzii Voiniceni, Cornăţel, Cuza Vodă, Igazului, Abrudului etc. Au fost truse din funcţiune o serie de streprinderi importante printre cai „Electro-Mureş", Iprofil „23 Autist”, Fabrica de confecţii „Mureş", întreprinderea comunală, Herr Voiniceni şi altele. Au fost evauate 3.400 de familii; au fost omplet distruse 184 de clădiri de rcuit, din această cauză rămînîndră adăpost 277 de familii, resectiv peste 800 de persoane. Circa 4.000 de clădiri din oraş au fost variate, dintre care peste 1.500 găsesc într-o stare gravă, neevitînd reparaţii urgente. Comerț a suferit, de asemenea, mari aune în cartierele inundate. Furia pelor nu a cruţat nici comunele în Crai, Sîntana, Sîngeorgiu de Mureş, Mureşeni; numai la Sîncrai au fost complet distruse 38 de case şi peste 100 au fost avariate; în aceste comune au fost inundate mari suprafeţe însămînţate cu grîu, sfeclă, cartofi, legume totalizînd circa 1.300 ha. La acest tablou sinistru trebuie adăugate imensele pagube provocate de inundaţii întreprinderilor scoase din funcţiune precum şi marile pierderi suferite de cetăţenii ale căror locuinţe au fost inundate, din această cauză fiind avariate imense cantităţi de mobilier, distruse sau dispărute zeci de mii de obiecte de uz casnic; în prezent se desfăşoară acţiunea de inventariere şi de reevaluare a pagubelor; abia după această acţiune vom fi în posesia zguduitoarelor cifre privind pierderile enorme suferite de economia municipiului, de cetăţenii din oraş care au fost inundaţi, cifre care vor fi după părerea noastră de ordinul sutelor de milioane. Faţă de nenorocirea cumplită care s-a abătut asupra noastră, populaţia municipiului a răspuns printr-o hotărită rezistenţă faţă de forţele stihinice, oarbe ale naturii, încă în toiul inundaţiilor cînd puhoaiele Mureşului năvăleau în oraş, mii de cetăţeni au participat la acţiunile de salvare a oamenilor inundaţi, a bunurilor materiale cuprinse de apele lacome; muncitorii de la Iprofil „23 August" şi cetăţenii din cartierul 7 Noiembrie au amenajat diguri; cei de la „Electro- Mureş" şi Fabrica de confecţii Mureşul au luptat cu bărbăţie şi curaj pentru a salva bunurile întreprinderilor; unităţile militare din Tg.-Mureş, împreună cu gărzile patriotice, cu lucrătorii din miliţie, securitate, mii de cetăţeni anonimi — români şi maghiari — au înfruntat cu hotărire furia stihiilor, înscriind în cronica acestor zile pagini de înaltă conştiinţă socialistă. Imediat după retragerea apelor, îmbărbătaţi de cuvintele calde şi de îndemnurile părinteşti, pline de grijă şi atenţie ale secretarului general al Partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite cu prilejul vizitei sale în oraşul Tîrgu- Mureş, colectivele de oameni ai muncii, toţi cetăţenii din municipiul nostru au răspuns cu multă conştiinciozitate la chemarea organelor locale de partid, intensificîndu-şi eforturile pentru a înlătura urmările inundaţiilor, pentru restabilirea tuturor activităţilor şi repunerea în funcţiune a unităţilor economice din zonele afectate de inundaţii. Numai în cîteva zile au fost repuse în funcţiune fabricile de pîine, uzina de apă, a fost asigurată energia electrică necesară oraşului şi întreprinderilor pentru reluarea activităţii normale. In efortul dîrz şi în munca fără preget pentru înlăturarea urmărilor provocate de calamităţile abătute cu uriaşă violenţă asupra oraşului, am simţit din plin sprijinul conducerii partidului şi statului nostru, care zi de zi, oră de oră ne-a dat îndrumări preţioase cum să acţionăm pentru a apăra şi consolida marile realizări înfăptuite în anii construcţiei socialiste. Ne-am bucurat de solidaritatea umană a tuturor judeţelor patriei noastre, care în aceste zile de restrişte, de grele încercări prin care am trecut, ne-au ajutat cu alimente, îmbrăcăminte, apă minerală, cereale,materiale de construcţii, forţă de muncă calificată. La punerea in funcţiune a întreprinderii „Electro-Mureş", am primit un mare sprijin din partea întreprinderilor departamentului electrotehnic din cadrul Ministerului (Continuare în pag. a 3-a)