Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-28 / nr. 123

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! TEiaamisn ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 123 (3.778)­­ Joi, 28 mai 1970 ! 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău Miercuri, dis-de-dimineaţă, în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului şi statu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevar­dului, mulţimea, care marţi dupâ­­amiază în întreprinderile vizitate, în piaţa palatului vibrase la uni­son aclamînd pentru partid, pen­tru politica sa marxist-feninistă, se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. In per­soana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament forţei conduc­tare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensea­ză în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului, încercat al poporului. Partidul Comunist Român. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună Cu tovarăşii Eroil Bod­­naraş, Virgil Trofin, Emil Drago­­nescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ salută mulţimea care o­­vaţionează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Ră­sună acordurile solemne ale Im­nului de Stat. După ce se înclină în faţa­­tricolorului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre arma­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşa­mentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei. Adre­­sindu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţu­miri pentru manifestarea călduroa­să făcută pentru conducerea par­tidului, pentru partid, şi urează cetăţenilor municipiului şi jude­ţului Iaşi noi succese în activita­tea lor. Ricopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei, care in această înso­rită dimineaţă de mai depun măr­turie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri, Botoşani. La sosire, oaspeţii sînt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul gene­ral al partidului străbate oraşul pe străzile căruia, cu mic, cu ma­re, aproape întreaga populaţie a oraşului a ieşit să-l înttîmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de confec­ţii din oraş. Oaspeţii apreciază pozitiv cali­tatea produselor fabricii şi felici­tă colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareş, directo­rul general al Combinatului tex­til, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii Fabricii de confecţii au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 mi­lioane lei. La locul de decolare a elicop­terului, înainte de plecare, adre­sîndu-se celor prezenţi, secreta­rul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al par­tidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am văzut una din întreprinderile oraşului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii economice şi so­ciale, la ridicarea nivelului de via­ţă al locuitorilor judeţului. Imi exprim convingerea că toţi comu­niştii, toţi oamenii muncii vor des tim­p eforturi sporite pentru a rea­liza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarci­nile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fe­ricită tuturor". Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu puterni­ce ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu". Vizita în judeţul Botoşani conti­nuă. Elicopterul aterizează pe o pajişte de lingă comuna Bucecea. Sute de ţărani cooperatori, intelec­tualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, ii aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheor­ghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutind cu factorii responsa­bili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenţia că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocu­­pînd suprafeţe mult mai mari decit ar fi fost necesar şi recomandă consiliului să dezbată cu răspun­dere această problemă de mare importanţă ştiut fiind că pămintul este avuţia întregului popor. înainte de a se despărţi de lo­cuitorii comunei Bucecea, secreta­rul general al partidului le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-aţi obţi­nut. Sper — de altfel şi preşedin­tele cooperativei şi şeful fermei au spus acest lucru — că producţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeţi, e bine, dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atît vor creşte şi mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele ob­ţinute în creşterea producţiei, a a­­verii obşteşti, a bunăstării. Vă do­resc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate şi multă fe­ricire". (Aplauze puternice, urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primeşte astăzi pe secretarul general al partidului înfăţişîndu-se privirilor ca un oraş modern, puternic, cres­cut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeţii sunt salutaţi de Emil Bobu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid. In tribune, mii şi mii de oameni acla­mă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete şi flori, bucovinenii spun un emoţionant bun venit iu­bitului conducător al poporului ro­mân. Ca şi la locul aterizării eli­copterului, şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşa­mentului faţă de partid, a încrede­rii depline în politica sa internă şi externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul" — unitate modernă, în­zestrată cu utilaje de înaltă tehni­citate. In ultimele zile, răspunzînd che­mării de a ne înzeci eforturile pen­tru a depăşi greutăţile pricinuite economiei naţionale de calamităţi, muncitorii de aici au hotărît să lu­creze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăţi in loc de 24.000. Secretarul general al partidului, trecînd apoi prin secţiile de bază ale Fabricii de piese de schimb din Suceava, ia cunoştinţă de procesul de producţie şi recomandă să se ur­mărească în mod constant, cu şi mai mare atenţie decit pînă acum, reducerea consumului de­ metal, o mai judicioasă folosire a maşi­nilor. Totodată, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere există condiţii şi forţe care fac posibilă extinderea producţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale e­­conomiei decît industria materiale­lor de construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, reana­­lizîndu-şi angajamentele iniţiale, înţelege să-şi aducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundaţii, economiei noastre, realizînd la producţia glo­bală şi marfă 4,5 milioane faţă de 2 milioane angajamentul iniţial. Se face apoi un scurt popas la noua şi frumoasa casă de cultură din centrul oraşului. La plecare, în aplauzele entu­ziaste ale miilor de cetăţeni pre­zenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile in ju­deţele Moldovei, am vizitat şi două dintre întreprinderile oraşului dum­neavoastră. Ele ne-au lăsat o im­presie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o ac­tivitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în oraşul şi în judeţul dumneavoastră s-au petrecut mul­te transformări. In ce priveşte con­strucţiile, arhitecţii au dovedit ima­ginaţie, au făcut lucruri bune. O­­raşul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca şi activitatea ce se va desfăşura in acest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor popu­laţiei. La obţinerea realizărilor de sea­mă înregistrate în oraş şi în judeţ şi-au adus contribuţia­­ pe care vreau să o menţionez în mod deo­sebit — Comitetul judeţean şi mu­nicipal de partid, consiliile popu­lare, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, ceilalţi activişti. A­­dresez tuturor calde felicitări pen­tru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi jude­ţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului". Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţenii Su­cevei a prilejuit o vibrantă mani­festare a stimei şi înaltei preţuiri pe care o nutresc pentru condu­cătorul iubit al partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi externă a parti­dului, a hotârîrii tuturor de a munci în aşa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului ro­mân numele străvechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după amiezii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au continuat vizita de lucru în alte două judeţe ale Moldovei — Neamţ şi Bacău. In judeţul Neamţ a fost vizita­tă una din uzinele platformei in­dustriale a Săvineştiului, mare fur­nizor de fibre şi fibre sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupă­rii comitetului judeţean de par­tid pentru perfecţionarea activi­tăţii acestei unităţi, felului cum îndrumă întreaga muncă pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresu­lui al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizitate se află şi întreprinderea agricolă de stat „Avicola", înainte de plecare, pe aero­portul oraşului, în faţa unei mari mulţimi, care a aclamat şi ovaţio­nat îndelung, a luat cuvîntul to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a spus: Dragi tovarăşi, Doresc, în primul rind, să vă a­­dresez dumneavoastră, tuturor lo­cuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comite­tului Central al partidului, a Con­siliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri şi astăzi în această parte a ţării. In judeţele prin care am trecut astăzi — Bo­toşani, Suceava, Neamţ şi Bacău — ca şi în judeţele şi localităţile prin care am trecut ieri, am con­statat cu multă satisfacţie că oa­menii muncii din industrie şi agri­cultură, intelectualitatea, tineretul, bărbaţii şi femeile sunt puternic în­sufleţiţi de dorinţa de a face totul ca rănile provocate de inundaţii în unele din judeţele din această parte a ţării — şi în general pagu­bele provocate în multe judeţe din patria noastră — să fie vindecate într-o perioadă cît mai scurtă, asi­­gurîndu-se ca activitatea din in­dustrie, din agricultură, din toate sferele vieţii sociale să se reia cît mai rapid în cele mai bune condi­­ţiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din judeţele prin care am trecut pentru abne­gaţia şi hotărirea cu care îşi înde­plinesc sarcinile trasate de partid şi guvern. Desigur, tovarăşi, împreună cu celelalte judeţe ale ţârii, şi judeţul Bacău — care a fost mai puţin a­­fectat de inundaţii — şi-a luat o serie de angajamente în scopul re­cuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că po­sibilităţile judeţului Bacău sunt mai mari decît angajamentele luate. Sîntem convinşi că organizaţia de partid, comitetul judeţean, comu­niştii, muncitorii, ţăranii, intelec­tualii, toţi locuitorii din judeţul şi municipiul Bacău îşi vor înzeci e­­forturile pentru a-şi aduce contri­buţia atit la recuperarea intr-un termen scurt a pagubelor provoca­te de calamităţile naturale, cit şi la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an şi, totodată, la pregătirea următo­rului plan cincinal. Doresc să mulţumesc tuturor ce­tăţenilor care în aceste zile şi-au manifestat cu putere dragostea şi ataşamentul faţă de partid, faţă de politica sa marxist-feninistă. Toate acestea sînt dovezi grăitoa­re ale profundei încrederi şi hotâ­­rîri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toţi locuitorii judeţelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a parti­dului; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor naţiunii noastre socialiste. (Aplau­ze prelungite). Doresc să vă adresez, în înche­iere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea ju­deţului dumneavoastră şi a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze puternice, urale; se scandează „P.C.R." — „Ceauşescu"). Prezenţa conducătorilor de par­tid şi de stat în mijlocul oameni­lor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împo­triva calamităţilor, constituie pen­tru fiecare cetăţean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forţelor şi energiilor creatoare ale întregii noastre naţiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Moldovei a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a profundului ataşa­ment al poporului nostru faţă de partid, faţă de conducerea sa, a hotârîrii lui neclintite de a în­făptui neabătut politica sa, con­sacrată edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Tom PEHTRn mmm iseih MICE! m PENTRU MSTIl! întreprinderea îşi reia treptat activitatea La întreprinderea „Electro-Mu­reş" stăm de vorbă cu ing. Gheor­ghe Bezdadea, directorul întreprin­derii. Pentru a nu-i răpi prea mult timp — care în situaţia actuală va­lorează mai mult decit orice — îl rugăm să ne prezinte „telegrafic" situaţia la zi: — Au intrat în funcţiune şi pro­duc la capacitate turnătoria sub presiune, cea de metale feroase şi neferoase, secţia de maşini electro­mecanice de calcul. Tot personalul secţiilor II şi III este concentrat la recondiţiona­rea materialelor şi pie­selor din magazie — se curăţă, se spală, se ung. Sculeria lucrează cu circa 10 la sută din capacitate întrucît muncitorii de aici dau aju­tor la repunerea în funcţiune a maşinilor şi utilajelor din secţiile productive. La fabrica de conduc­toare electrice se lucrează la ca­pacitate numai la cablaje auto, a­­telierul mecanic de autoutilaje şi-a reluat activitatea în proporţie de 90 la sută. Probleme mai serioase avem la repunerea în funcţiune a utilajelor de bază, întrucît reţeaua de energie electrică este în mare parte deteriorată. Din această cauză am putut repune în funcţiu­ne numai 6 maşini de extrudat şi 3 trefiloare. In halele întreprinderii am întîl­­nit acelaşi ritm alert caracteristic acestei perioade. Paralel cu acti­vitatea productivă, forţe importante sînt mobilizate pentru înlăturarea ultimelor urme ale calamităţii ca­re a lovit atît de greu întreprinde­rea. Cea mai urgentă lucrare este însă cea de la staţia de transfor­mare. Aici, întreaga aparatură a fost deteriorată complet, necesi­­tind înlocuirea staţiei. Pînă la ter­minarea acestei lucrări principale, specialiştii întreprinderii şi ai fur­nizorului de energie electrică, cu sprijinul neprecupeţit al multor în­treprinderi din ţară, au reuşit să pună la punct o instalaţie provi­zorie care asigură, în prezent, 60—70 la sută din necesarul de e­­nergie electrică. Semnificativ pri­vind abnegaţia şi munca asiduă a specialiştilor de aici este că, o a­­semenea lucrare care în alte con­diţii necesită multe săptămîni, va fi terminată, după toate probabili­tăţile, pînă în ziua de 30 mai, ceea ce ar face posibil ca întreaga în­treprindere să-şi reia activitatea cu 90 la sută din capacitate. In dorinţa de a-şi vedea între­prinderea cît mai grabnic pusă pe picioare, toţi muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii de aici mun­cesc cu rîvnă şi abnegaţie. Şi in prezent se lucrează în schimburi de lucru prelungite, de cite 12 ore. Colectivul de la turnătorie a hotărît recent ca, în scopul recu­perării pierderilor în producţie şi a pagubelor suferite, să mun­cească 10 ore pe zi pînă la sfîr­şitul anului. In această muncă in­tensă de refacere şi repunere în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie colectivul a primit un sprijin şi ajutor concret din partea a numeroase întreprinderi din ţară. In prezent, 140 de specialişti din multe unităţi cu specific elec­trotehnic muncesc cot la cot 10— 12 ore pe zi pentru repararea stri­căciunilor provocate de inundaţii. — Aceşti specialişti ce şi-au oferit cu generozitate ajutorul — ne spune ing. Aurel Popa, direc­tor tehnic în centrala industrială de maşini şi instalaţii electrice — au adus cu ei un număr impor­tant de piese şi materiale, despre care presa a mai scris. Doresc să adaug că, în ultima vreme, de la „Electroaparataj" — Bucureşti s-au primit 2.000 bucăţi piese şi apa­­rataj electric necesare tablourilor de comandă ale utilajelor din sec­ţiile productive. „Electromotor" din Timişoara şi Fabrica de motoare electrice din Piteşti au trimis la Tg.-Mureş 200 motoare electrice, iar „Electromagnetica" din Bucu­reşti vine în ajutor cu 300 bucăţi relee şi diferite aparate electrice de măsură. La cele de mai sus, trebuie sâ adăugăm un lucru nu de mai mică importanţă. In ciuda dezor­ganizării şi întreruperii temporare a producţiei, din stocurile de pro­ducţie existente, întreprinderea a putut satisface cererile beneficiari­lor. Electronica — Bucureşti, bene­ficiara cordoanelor electrice pen­tru radio şi televizoare a primit la timp necesarul contractat. De alt­fel, livrarea cu prioritate a pro­duselor cerute este unul din o­­biectivele urmărite cu toată aten­ţia de către conducerea între­prinderii. M. BĂRDĂŞANU DRUMURILE FORESTIERE DISTRUSE SE REFAC CU REPEZICIUNE IN EXPLOATĂRILE DIN CALIMANI Ţăranii cooperatori sunt prezenţi pe frontul asigurării recoltelor Agricultura judeţului nostru a avut mult de suferit de pe urma apelor revărsate şi a ploilor ne­întrerupte care s-au abătut asu­pra ogoarelor şi culturilor. Ţărăni­mea cooperatistă, mecanizatorii, toţi lucrătorii de pe ogoare, nu s-au lăsat însă copleşiţi de pagu­bele şi greutăţile ce s-au abătut asupra lor. Dînd dovadă de un înalt patriotism, de solidaritate şi conştiinţă socială, o dată cu opri­rea ploilor şi retragerea apelor revărsate, ţărănimea cooperatistă din satele şi comunele judeţului nostru şi-a mobilizat toate forţele şi s-a angajat cu mic şi mare în­tr-o susţinută muncă pentru asi­gurarea unor recolte cît mai bu­ne. Peste tot în satele şi comunele prin care am trecut zilele trecute, am văzut mobilizate la cîmp forţe impresionante care ne-au întărit convingerea că greutăţile vor fi biruite şi pămîntul va fi silit d® către om să rodească din plin Printre cooperativele vizitate se numără şi cea din Grebeniş, uni­tate greu lovită, nu de inundaţii, ci de grindină, de spălări şi alu­necări de terenuri. Zeci şi zeci de hectare cu grîu, orz, sfeclă de zahăr, porumb, culturi furajere au fost afectate sau compromise în totalitate. — Pagubele sînt foarte mari, ne spune preşedintele Augustin Cre­­ţu, dar cooperatorii noştri nu au dezarmat şi sînt hotârîţi să mun­cească aşa cum n-au muncit niciodată pînă acum. Vrem ca la toamnă, cînd vom strînge roadele pămîntului, să putem spune că n-am păgubit nimic. Hotărirea şi convingerea coope­ratorilor le desluşesc şi mai bine în prezenţa lor la cîmp. Peste 700 de cooperatori sînt prezenţi la prăşitul sfeclei de zahăr şi al porumbului, la plantatul tutunului, la executarea unor drenuri în vie pentru stăvilirea alunecărilor. Un număr de 6 discuri, un cultivator şi 4 maşini de semănat lucrează din zori şi pînă în noapte la pre­gătirea terenului şi la reînsâmîn­­ţarea culturilor de porumb şi sfeclă compromise. — Cu ajutoarele pe care le-am primit, ne spune inginerul Luca­­ciu Dorel, vrem să terminăm se­mănatul sfeclei pînă în ziua de 28 mai, iar porumbul pînă în 29 mai. Prezenţe masive în cîmp am în­­tîlnit şi la cooperativa agricolă din Şăulia. — Noi am fost mai norocoşi, ne spune preşedintele Gheorghe Duma pe care l-am întîlnit în M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Cooperatorii din Chirileu, pre­zenţi la răritul sfeclei de zahăr. Prăşitul porumbului la C.A.P. Şăulia.

Next