Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)
1970-05-28 / nr. 123
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! TEiaamisn ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 123 (3.778) Joi, 28 mai 1970 ! 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău Miercuri, dis-de-dimineaţă, în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardului, mulţimea, care marţi dupâamiază în întreprinderile vizitate, în piaţa palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-feninistă, se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. In persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament forţei conductare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului, încercat al poporului. Partidul Comunist Român. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună Cu tovarăşii Eroil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Dragonescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ salută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţatricolorului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresindu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, şi urează cetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor. Ricopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei, care in această însorită dimineaţă de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri, Botoşani. La sosire, oaspeţii sînt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul general al partidului străbate oraşul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populaţie a oraşului a ieşit să-l înttîmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de confecţii din oraş. Oaspeţii apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii şi felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareş, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii Fabricii de confecţii au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am văzut una din întreprinderile oraşului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii economice şi sociale, la ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor judeţului. Imi exprim convingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor des timp eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor". Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu puternice ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu". Vizita în judeţul Botoşani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajişte de lingă comuna Bucecea. Sute de ţărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, ii aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutind cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenţia că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocupînd suprafeţe mult mai mari decit ar fi fost necesar şi recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanţă ştiut fiind că pămintul este avuţia întregului popor. înainte de a se despărţi de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-aţi obţinut. Sper — de altfel şi preşedintele cooperativei şi şeful fermei au spus acest lucru — că producţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeţi, e bine, dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atît vor creşte şi mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obţinute în creşterea producţiei, a averii obşteşti, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire". (Aplauze puternice, urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primeşte astăzi pe secretarul general al partidului înfăţişîndu-se privirilor ca un oraş modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeţii sunt salutaţi de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. In tribune, mii şi mii de oameni aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete şi flori, bucovinenii spun un emoţionant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca şi la locul aterizării elicopterului, şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a încrederii depline în politica sa internă şi externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul" — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăşi greutăţile pricinuite economiei naţionale de calamităţi, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăţi in loc de 24.000. Secretarul general al partidului, trecînd apoi prin secţiile de bază ale Fabricii de piese de schimb din Suceava, ia cunoştinţă de procesul de producţie şi recomandă să se urmărească în mod constant, cu şi mai mare atenţie decit pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a maşinilor. Totodată, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere există condiţii şi forţe care fac posibilă extinderea producţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-şi angajamentele iniţiale, înţelege să-şi aducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundaţii, economiei noastre, realizînd la producţia globală şi marfă 4,5 milioane faţă de 2 milioane angajamentul iniţial. Se face apoi un scurt popas la noua şi frumoasa casă de cultură din centrul oraşului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetăţeni prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile in judeţele Moldovei, am vizitat şi două dintre întreprinderile oraşului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în oraşul şi în judeţul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. In ce priveşte construcţiile, arhitecţii au dovedit imaginaţie, au făcut lucruri bune. Oraşul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca şi activitatea ce se va desfăşura in acest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei. La obţinerea realizărilor de seamă înregistrate în oraş şi în judeţ şi-au adus contribuţia pe care vreau să o menţionez în mod deosebit — Comitetul judeţean şi municipal de partid, consiliile populare, preşedintele Consiliului popular judeţean, ceilalţi activişti. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi judeţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului". Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a stimei şi înaltei preţuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi externă a partidului, a hotârîrii tuturor de a munci în aşa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au continuat vizita de lucru în alte două judeţe ale Moldovei — Neamţ şi Bacău. In judeţul Neamţ a fost vizitată una din uzinele platformei industriale a Săvineştiului, mare furnizor de fibre şi fibre sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului judeţean de partid pentru perfecţionarea activităţii acestei unităţi, felului cum îndrumă întreaga muncă pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizitate se află şi întreprinderea agricolă de stat „Avicola", înainte de plecare, pe aeroportul oraşului, în faţa unei mari mulţimi, care a aclamat şi ovaţionat îndelung, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a spus: Dragi tovarăşi, Doresc, în primul rind, să vă adresez dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri şi astăzi în această parte a ţării. In judeţele prin care am trecut astăzi — Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău — ca şi în judeţele şi localităţile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacţie că oamenii muncii din industrie şi agricultură, intelectualitatea, tineretul, bărbaţii şi femeile sunt puternic însufleţiţi de dorinţa de a face totul ca rănile provocate de inundaţii în unele din judeţele din această parte a ţării — şi în general pagubele provocate în multe judeţe din patria noastră — să fie vindecate într-o perioadă cît mai scurtă, asigurîndu-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieţii sociale să se reia cît mai rapid în cele mai bune condiţiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din judeţele prin care am trecut pentru abnegaţia şi hotărirea cu care îşi îndeplinesc sarcinile trasate de partid şi guvern. Desigur, tovarăşi, împreună cu celelalte judeţe ale ţârii, şi judeţul Bacău — care a fost mai puţin afectat de inundaţii — şi-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilităţile judeţului Bacău sunt mai mari decît angajamentele luate. Sîntem convinşi că organizaţia de partid, comitetul judeţean, comuniştii, muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi locuitorii din judeţul şi municipiul Bacău îşi vor înzeci eforturile pentru a-şi aduce contribuţia atit la recuperarea intr-un termen scurt a pagubelor provocate de calamităţile naturale, cit şi la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an şi, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulţumesc tuturor cetăţenilor care în aceste zile şi-au manifestat cu putere dragostea şi ataşamentul faţă de partid, faţă de politica sa marxist-feninistă. Toate acestea sînt dovezi grăitoare ale profundei încrederi şi hotârîri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toţi locuitorii judeţelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor naţiunii noastre socialiste. (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea judeţului dumneavoastră şi a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze puternice, urale; se scandează „P.C.R." — „Ceauşescu"). Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva calamităţilor, constituie pentru fiecare cetăţean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forţelor şi energiilor creatoare ale întregii noastre naţiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Moldovei a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a profundului ataşament al poporului nostru faţă de partid, faţă de conducerea sa, a hotârîrii lui neclintite de a înfăptui neabătut politica sa, consacrată edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Tom PEHTRn mmm iseih MICE! m PENTRU MSTIl! întreprinderea îşi reia treptat activitatea La întreprinderea „Electro-Mureş" stăm de vorbă cu ing. Gheorghe Bezdadea, directorul întreprinderii. Pentru a nu-i răpi prea mult timp — care în situaţia actuală valorează mai mult decit orice — îl rugăm să ne prezinte „telegrafic" situaţia la zi: — Au intrat în funcţiune şi produc la capacitate turnătoria sub presiune, cea de metale feroase şi neferoase, secţia de maşini electromecanice de calcul. Tot personalul secţiilor II şi III este concentrat la recondiţionarea materialelor şi pieselor din magazie — se curăţă, se spală, se ung. Sculeria lucrează cu circa 10 la sută din capacitate întrucît muncitorii de aici dau ajutor la repunerea în funcţiune a maşinilor şi utilajelor din secţiile productive. La fabrica de conductoare electrice se lucrează la capacitate numai la cablaje auto, atelierul mecanic de autoutilaje şi-a reluat activitatea în proporţie de 90 la sută. Probleme mai serioase avem la repunerea în funcţiune a utilajelor de bază, întrucît reţeaua de energie electrică este în mare parte deteriorată. Din această cauză am putut repune în funcţiune numai 6 maşini de extrudat şi 3 trefiloare. In halele întreprinderii am întîlnit acelaşi ritm alert caracteristic acestei perioade. Paralel cu activitatea productivă, forţe importante sînt mobilizate pentru înlăturarea ultimelor urme ale calamităţii care a lovit atît de greu întreprinderea. Cea mai urgentă lucrare este însă cea de la staţia de transformare. Aici, întreaga aparatură a fost deteriorată complet, necesitind înlocuirea staţiei. Pînă la terminarea acestei lucrări principale, specialiştii întreprinderii şi ai furnizorului de energie electrică, cu sprijinul neprecupeţit al multor întreprinderi din ţară, au reuşit să pună la punct o instalaţie provizorie care asigură, în prezent, 60—70 la sută din necesarul de energie electrică. Semnificativ privind abnegaţia şi munca asiduă a specialiştilor de aici este că, o asemenea lucrare care în alte condiţii necesită multe săptămîni, va fi terminată, după toate probabilităţile, pînă în ziua de 30 mai, ceea ce ar face posibil ca întreaga întreprindere să-şi reia activitatea cu 90 la sută din capacitate. In dorinţa de a-şi vedea întreprinderea cît mai grabnic pusă pe picioare, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici muncesc cu rîvnă şi abnegaţie. Şi in prezent se lucrează în schimburi de lucru prelungite, de cite 12 ore. Colectivul de la turnătorie a hotărît recent ca, în scopul recuperării pierderilor în producţie şi a pagubelor suferite, să muncească 10 ore pe zi pînă la sfîrşitul anului. In această muncă intensă de refacere şi repunere în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie colectivul a primit un sprijin şi ajutor concret din partea a numeroase întreprinderi din ţară. In prezent, 140 de specialişti din multe unităţi cu specific electrotehnic muncesc cot la cot 10— 12 ore pe zi pentru repararea stricăciunilor provocate de inundaţii. — Aceşti specialişti ce şi-au oferit cu generozitate ajutorul — ne spune ing. Aurel Popa, director tehnic în centrala industrială de maşini şi instalaţii electrice — au adus cu ei un număr important de piese şi materiale, despre care presa a mai scris. Doresc să adaug că, în ultima vreme, de la „Electroaparataj" — Bucureşti s-au primit 2.000 bucăţi piese şi aparataj electric necesare tablourilor de comandă ale utilajelor din secţiile productive. „Electromotor" din Timişoara şi Fabrica de motoare electrice din Piteşti au trimis la Tg.-Mureş 200 motoare electrice, iar „Electromagnetica" din Bucureşti vine în ajutor cu 300 bucăţi relee şi diferite aparate electrice de măsură. La cele de mai sus, trebuie sâ adăugăm un lucru nu de mai mică importanţă. In ciuda dezorganizării şi întreruperii temporare a producţiei, din stocurile de producţie existente, întreprinderea a putut satisface cererile beneficiarilor. Electronica — Bucureşti, beneficiara cordoanelor electrice pentru radio şi televizoare a primit la timp necesarul contractat. De altfel, livrarea cu prioritate a produselor cerute este unul din obiectivele urmărite cu toată atenţia de către conducerea întreprinderii. M. BĂRDĂŞANU DRUMURILE FORESTIERE DISTRUSE SE REFAC CU REPEZICIUNE IN EXPLOATĂRILE DIN CALIMANI Ţăranii cooperatori sunt prezenţi pe frontul asigurării recoltelor Agricultura judeţului nostru a avut mult de suferit de pe urma apelor revărsate şi a ploilor neîntrerupte care s-au abătut asupra ogoarelor şi culturilor. Ţărănimea cooperatistă, mecanizatorii, toţi lucrătorii de pe ogoare, nu s-au lăsat însă copleşiţi de pagubele şi greutăţile ce s-au abătut asupra lor. Dînd dovadă de un înalt patriotism, de solidaritate şi conştiinţă socială, o dată cu oprirea ploilor şi retragerea apelor revărsate, ţărănimea cooperatistă din satele şi comunele judeţului nostru şi-a mobilizat toate forţele şi s-a angajat cu mic şi mare într-o susţinută muncă pentru asigurarea unor recolte cît mai bune. Peste tot în satele şi comunele prin care am trecut zilele trecute, am văzut mobilizate la cîmp forţe impresionante care ne-au întărit convingerea că greutăţile vor fi biruite şi pămîntul va fi silit d® către om să rodească din plin Printre cooperativele vizitate se numără şi cea din Grebeniş, unitate greu lovită, nu de inundaţii, ci de grindină, de spălări şi alunecări de terenuri. Zeci şi zeci de hectare cu grîu, orz, sfeclă de zahăr, porumb, culturi furajere au fost afectate sau compromise în totalitate. — Pagubele sînt foarte mari, ne spune preşedintele Augustin Creţu, dar cooperatorii noştri nu au dezarmat şi sînt hotârîţi să muncească aşa cum n-au muncit niciodată pînă acum. Vrem ca la toamnă, cînd vom strînge roadele pămîntului, să putem spune că n-am păgubit nimic. Hotărirea şi convingerea cooperatorilor le desluşesc şi mai bine în prezenţa lor la cîmp. Peste 700 de cooperatori sînt prezenţi la prăşitul sfeclei de zahăr şi al porumbului, la plantatul tutunului, la executarea unor drenuri în vie pentru stăvilirea alunecărilor. Un număr de 6 discuri, un cultivator şi 4 maşini de semănat lucrează din zori şi pînă în noapte la pregătirea terenului şi la reînsâmînţarea culturilor de porumb şi sfeclă compromise. — Cu ajutoarele pe care le-am primit, ne spune inginerul Lucaciu Dorel, vrem să terminăm semănatul sfeclei pînă în ziua de 28 mai, iar porumbul pînă în 29 mai. Prezenţe masive în cîmp am întîlnit şi la cooperativa agricolă din Şăulia. — Noi am fost mai norocoşi, ne spune preşedintele Gheorghe Duma pe care l-am întîlnit în M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Cooperatorii din Chirileu, prezenţi la răritul sfeclei de zahăr. Prăşitul porumbului la C.A.P. Şăulia.