Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)

1970-06-02 / nr. 127

Recunoştinţă pentru sprijinul primit Un plus de încredere Nesfîrşită şi amarnică durere ne-au pricinuit pagubele aces­tui mai neprietenos. Nesfîrşite şi amarnice au fost clipele de groază petrecute în zilele de tristă amintire. Apele pustiitoare ne-au distrus ceea ce agonisi­sem pînă acum. Şi iată că sti­hiile s-au retras. Mă simţeam descurajat în faţa atîtor pagu­be. Hotărî­rea recentă a condu­cerii de partid şi de stat mi-a dat un plus de încredere, o no­tă esenţială de optimism. Eu şi familia mea sîntem a­­dînc recunoscători tuturor aces­tor chibzuite şi drepte măsuri pe care partidul şi statul nos­tru le-au luat în aceste momen­te grele pentru noi. MINAI KIRSCHNER lăcătuş mecanic la Combinatul de faianţă şi sticlă Sighişoara Ne vom reface căminele Şi eu mă număr printre zecile de ţărani cooperatori din satul Cipău care, în urma calamităţi­lor provocate de inundaţia Mu­reşului, au rămas fără casă, fă­ră bunurile adunate cu multă trudă. Desigur, în acele zile gre­le, ca şi acum, am fost şi sîn­tem ajutaţi pentru a micşora suferinţele pricinuite de dezas­trul care a trecut peste noi. De asemenea, organele locale ne-au ajutat repartizînd loturi de teren pentru construirea lo­cuinţei într-o zonă neinundabi­lă. Şi eu am primit un aseme­nea lot. Cu toate acestea am fost frămîntat de modalitatea cum îmi voi putea procura ma­terialele. Acum, după ce am aflat și cunosc Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste pri­vind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza cala­mităţilor naturale din luna mai 1970, m-am liniştit şi sînt nespus de bucuros pentru ajutorul con­cret ce-l vom primi. După cum se specifică în hotărîre: Cetăţe­nilor din mediul rural ale căror locuinţe proprietate personală au fost distruse, li se acordă, în vederea construirii acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Adminis­traţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 15.000 lei. Deci contribuţia bănească din partea statului cît şi avantajele de care vom beneficia în procu­rarea materialelor de construc­ţie constituie pentru mine, ca şi pentru consătenii mei, un în­semnat ajutor, care ne va per­mite ca într-un timp cît mai scurt să ne refacem căminele distruse. Mulţumim din inimă partidu­lui şi guvernului pentru grija ce ne-o poartă în vederea învinge­rii greutăţilor nemaipomenite prin care a trecut populaţia ca­­lamitată. VASILE BRUSTUR ţăran cooperator din satul Cipău Şedinţă de lucru cu preşedinţii consiliilor populare comunale Ion a avut loc, la Tîrgu-Mureş, o şedinţă de lucru cu preşedinţii co­mitetelor executive ale consiliilor populare comunale, organizată de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean. La şedinţă au luat parte tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Benkö, prim­­vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean, vicepreşedinţi şi membri ai Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean. In cadrul şedinţei, consa­crată îndeosebi problemelor normali­zării vieţii economice şi sociale în co­munele şi localităţile care au avut de suferit de pe urma calamităţilor na­turale, au fost stabilite sarcini con­crete privind ajutorarea populaţiei sinistrate, conservarea bunurilor, re­construcţia drumurilor, podurilor, locuinţelor, efectuarea grabnică a lucrărilor agricole. Relevînd că în faţa consiliilor populare stau în prezent sarcini deosebit de complexe, care compor­tă o mare răspundere, tovarăşul Nicolae Vereş a subliniat, în cuvân­tul său, că aceste sarcini vor putea fi rezolvate în mod operativ numai cu sprijinul activ al maselor. Numai prin antrenarea tuturor cetăţenilor la munca de reconstrucţie, la dez­afectarea zonelor inundate, prin gri­jă şi solicitudine faţă de populaţia sinistrată, a spus vorbitorul, vom putea restabili grabnic situaţia în toate comunele şi localităţile, astfel ca pretutindeni viaţa economică şi socială să reintre în ritmul ei nor­mal. Graţierea unor persoane din zonele afectate de calamităţi Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România a emis un Decret privind graţierea unor condamnaţi la pedepse privative de libertate, a­­menzi sau sancţiuni contravenţio­nale, care locuiesc în judeţele lovite de calamităţile naturale şi au gospo­dăriile grav afectate. Graţierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai redusă, a unor pedepse pecuniare, ca şi ne­­executarea unor sancţiuni contra­venţionale dă posibilitate celor gra­ţiaţi să revină la gospodăriile lor şi să contribuie la înlăturarea efecte­lor calamităţii. Cei condamnaţi la plata unor su­me de bani prin graţierea acordată îşi vor putea concentra eforturile materiale spre refacerea bunurilor personale distruse. Adoptarea acestui decret constitu­ie un act de umanitate şi de spri­jin moral pe care statul nostru îl acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele calami­tăţi. (Agerpres). Recita! extraordinar Solistul concertului simfonic de aseară al orchestrei Filarmo­nicii de stat din Tg.-Mureş a fost pianistul olandez Jan Wijn. Dintr-o sinceră compasiune faţă de populaţia României, greu în­cercată de calamităţile naturale din această primăvară, interpre­tul de peste hotare va oferi miercuri, 3 mai, la ora 20, un recital extraordinar de pian pentru ajutorarea sinistraţilor. Concertul va fi găzduit de sala mare a Palatului culturii. La Cipău se lucrează la reînsămînţări, la intens întreţinerea culturilor şi refacerea căminelor Urmele dezastruoasei inundaţii sunt încă adinei în perimetrul co­operativei agricole, al satului Ci­pău. Au fost inundate 657 hecta­re, din care pe 400 hectare cultu­rile au fost compromise. Şi acum, pe zeci de hectare mîlul, a cărui grosime pe­ alocuri depăşeşte o jumătate de metru, încă nu s-a uscat. In lanurile de griu rămase în picioare sunt încă ochiuri de apă în jurul cărora, pe parcele întinse, holda a îngălbenit. Ochiuri de apă se mai văd şi pe alte terenuri, un­de în condiţii normale porumbul sau sfecla puteau să acopere pă­­mîntul. Deocamdată pe şes, ing. Gheorghe Alexandru, brigadierii cercetează zilnic terenul pentru a trece operativ la plantarea răsa­durilor, la însămînţarea şi reînsă­­mînţarea culturilor. Deşi C.A.P. Ci­pău nu este o unitate mare, totuşi, adăugind la pierderile din cultura mare (chiar dacă unele suprafeţe vor fi însămînţate şi vor rodi) şi pe cele din zootehnie, ele se cifrează la ordinul milioanelor. Şi acum, mai bine de 300 de bo­vine, din lipsa de păşune şi a fîne­­ţelor (270 ha au fost mîlite), sînt în găzduire provizorie la coopera­tivele agricole din Cucerdea, Ar­­chita, Apold, Boiu. Amintirea de­zastrului la Cipău este marcată la complexul zootehnic de o dungă dreaptă, murdară trasă de ape sub geamurile grajdurilor, semn că pînă acolo a ajuns inundaţia. De acolo oameni ca Marcu Sofronie, Vasile Brustur, Sîvu Andronic, îm­preună cu Aurel Sîvu, preşedinte, cei doi ingineri şi alţii, pe care i-am văzut de data aceasta pre­ocupaţi de treburi gospodăreşti privind reînsămînţarea culturilor, întreţinerea acestora, cu eforturi greu de descris, au salvat din apa dezlănţuită 482 bovine iar 172 de purcei, nimeni nu-şi mai aminteşte cum, au fost urcaţi în podul graj­durilor ... De atunci au trecut mai bine de două săptămîni. Hotarul Cipăului şi al satului Oarba este iarăşi îm­­pînzit de sute de cooperatori. Zil­nic peste 250. Unii sunt la răritul sfeclei de zahăr de pe 91 ha ră­mase în cultură, alţii prăşesc sau completează golurile în semănătu­ra de porumb. O dată cu răritul sfeclei se aplică suplimentar şi îngrăşăminte chimice. Printre co­operatorii aflaţi la răritul sfeclei erau mulţi care aveau case dis­truse sau au suferit de pe urma inundaţiei, cum sînt Ana Drăghici, Maria Crăciun şi alţii. Mecanizatorii cu discurile au tre­cut la pregătirea terenului pentru a reînsăminţa cît mai operativ in terenurile inundate noile culturi. In grădina de legume, în locul ma­­zărei, se plantează varză, se sea­mănă pe 35 ha castraveţi, pe 30 ha fasolea, pe 10 ha se plantează roşii şi ardei, in total, grădina se va reface pe 120 ha. Se lucrează intens şi la cositul trifoiului, la a­­dunarea unei cît mai mari cantităţi de furaje. Oameni afectaţi şi ei crunt de marea inundaţie, după cum ară­tam mai sus, împart lucrul cîmpului cu refacerea caselor, gospodăriilor distruse. Din 95 de case, 40 au fost distruse complet, iar 45 parţial. La acestea se adaugă zeci de bucă­tării de vară, grajduri şi alte ane­xe. Cel mai zguduitor moment îl trăieşte omul care păşeşte pe stra­da Muncitorilor. Aici, din 46 case, numai 5 au rămas în picioare, in care se mai poate locui. Cu toate acestea, oamenii zilnic, seara, du­pă ce vin de la lucru, mai trec ,,pe-acasă", să mai adune, să în­drepte cîte ceva. Apa a atins pe aici peste 2 metri. După noile pro­iecte, toţi foştii locatari ai acestei străzi, care sunt găzduiţi în pre­zent la rude sau în cele 11 corturi, îşi vor reface căminele pe o nouă vatră, neinundabilă. S-au stabilit deja 6 străzi noi, unde se vor con­strui peste 90 de case. Materialele au şi început să sosească. Au fost transportate 50.000 de cărămizi, 25 tone de ciment, mari cantităţi de var etc. La refacerea cooperativei, a sa­tului, ţăranii cooperatori au sim­ţit ajutorul imediat al celor 100— 150 de muncitori de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.­­Mureş, care zile de-a rîndul au participat la curăţirea nămolului din grajduri, la săparea de şanţuri, pentru evacuarea apei de pe se­mănături, la repararea de poduri. De vineri încoace, inclusiv dumi­nică, zeci de muncitori de la C.I.A. Tg.-Mureş, împreună cu Dorin Pop, secretarul comitetului U.T.C., parti­cipă la ajutorarea ţăranilor sinis­traţi, la construirea caselor noi. Primele transporturi de materiale s-au făcut la cooperatorii Vasile Brustur, îngrijitor de animale, Şer­­ban Gheorghe etc. De asemenea, au fost ajutaţi la recuperarea ma­terialelor de ţăranii cooperatori din Ogra şi Sînpaul. C.A.P. din Şerbeni le-a trimis 5 m­c material lemnos pentru pardosirea grajdurilor. C.A.P. Apold le-a asigurat 3.000 kg de cartofi. Aşadar, faptele, preocupările zil­nice ale ţăranilor cooperatori din Cipău, care îşi împart munca cîm­pului cu refacerea căminelor, unde prin recenta hotărîre primesc un ajutor însemnat, demonstrează că ei sînt hotărîţi să învingă greută­ţile existente pentru a obţine re­colte cît mai sporite la hectar şi pentru a-şi reface într-un timp cît mai scurt satul, căminele distruse. REMUS CÂMPEAN Un gest trăiesc tihna, munca şi au lăsat pe mulţi fără adăposturi. Un gest, un crîm­­pei din ceea ce simt şi fac în a­­ceste zile sute de mii de oameni a ajuns la noi prin intermediul u­­nei scrisori. Slovele pensionarului Ion Măgu­­reanu de pe îndepărtatul mal al Mării Negre, mărgăritare izvorîte dintr-o inimă nobilă, curată, aduc Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean hotărîrea autoru­lui de a dona în Mangalia — cu titlă de proprietar — o locuinţă u­­nui sinistrat rămas fără adăpost de pe meleagurile noastre. Cu lux de amănunte, parcă să-l înduplece pe acel căruia îi întin­de o mină de ajutor este descrisă locuinţa: două camere şi o bucă­tărie, suprafaţa acestora, din ce sunt construite, unde sunt aşezate (în centrul localităţii). Autorul scri­sorii, cu grija unui părinte bun nu uită să amintească că şi în Man­galia un meseriaş sau un funcţio­nar poate găsi un loc de muncă, că oraşul oferă condiţii bune de viaţă. Rîndurile scrise sînt încheiate cu rugămintea adresată organelor lo­cale de a comunica numele celui în cauză, căruia semnatarul scriso­rii să-i acorde cît mai repede aju­torul frăţesc. V. MEGHEŞ Cîtă solidaritate, cît ajutor este în stare să ofere omul la nevoie semenilor săi, ni-l dovedesc fapte­le de umanitarism, de grija cu ca­re se înconjoară acum cînd for­ţele oarbe ale răului dezlănţuite au sădit răni adin ei, au tulburat Comitetul d­e părinţi în sprijinul calamităţilor in şedinţa din 31 mai, la propu­nerea comitetului de părinţi de la Liceul agricol din Tg.-Mureş, ple­nul părinţilor elevilor liceului au hotărit în unanimitate ca, din fon­durile adunate de la începutul a­­nului şcolar din contribuţia părin­ţilor pentru înzestrarea şcolii cu di­ferite echipamente culturale, In­strumente muzicale etc., să se de­pună suma de 3.000 de lei în con­tul C.E.C. 2­000, pentru ajutorarea sinistraţilor. Al treilea transport din Botoşani Zeci de caravane ale omeniei străbat în aceste zile ţara, ducînd spre zonele sinistrate ajutoare pre­ţioase. Multe convoaie de auto­camioane încărcate cu îmbrăcă­minte şi alte articole de primă ne­cesitate au poposit şi în judeţul nostru. Duminică, a sosit la Tîrgu- Mureş o coloană de 6 autocamioa­ne din judeţul Botoşani. Este al treilea transport trimis de inimoşii cetăţeni ai acestui judeţ şi cuprin­de 56.307 obiecte diferite, îndeo­sebi lenjerie de pat, perne, pături, îmbrăcăminte şi articole de uz cas­nic, destinate familiilor greu lovite de calamitate. Angajamente, ajutoare pentru sinistraţi Lucrătorii din agricultura ju­deţului, alături de întregul po­por, fac în aceste zile dovada marii lor hotărîri de a-şi înzeci eforturile pentru depăşirea sar­cinilor de producţie, în vederea suplinirii pagubelor suferite în zonele calamitate. Totodată ei subscriu să contribuie cu în­semnate sume de bani şi pro­duse agroalimentare pentru cei sinistraţi. In cadrul unei însufleţite a­­dunări, salariaţii I.A.S. Gorneşti — Complexul porcin — s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia la diminuarea pagu­belor şi asigurarea fondului centralizat cu produse agroali­­mentare. Astfel, ei au hotărit să livreze peste prevederi o pro­ducţie marfă în valoare de 1,5 milioane lei, constînd în princi­pal din: 1.100 vieruşi şi scrofiţe de prăsilă şi 27 tone carne de porc. La fel ei vor contribui pînă la sfîrşitul anului, lunar din sa­lariul propriu cu aproape 11.000 lei şi vor ajuta cu manoperă şi materiale întreprinderile de stat care au suferit de pe urma inundaţiilor pentru a-şi reîncepe urgent producţia. în două du­minici vor participa fără plată la lucrări de îndiguiri şi desecări. O contribuţie de seamă în sprijinul sinistraţilor îşi aduc şi membrii cooperativelor agrico­le neafectate. Cooperatorii din Şăulia au adunat pînă acum a­­proape 4.000 kg de cereale şi pes­te 5.400 lei. C.A.P. Nadeş va tri­mite în zonele sinistrate 3.000 kg de grîu şi porumb, 5.000 de ouă şi alte produse, iar coope­ratorii din Solovăstru vor contri­bui pentru refacerea construc­ţiilor distruse cu 20 mc material lemnos. Duminică — zi obişnuită de lucru (Urmare din pag. 1) aspectul avut înainte de inunda­ţii. De asemenea, mobilizaţi de deputaţi, sute de cetăţeni ai ora­şului au trecut la curăţarea curţilor şi străzilor, a şanţurilor, la reparatul gardurilor şi la alte lucrări menite a duce la şterge­rea efectelor lăsate de ape. După evidenţele deţinute de comitetul orăşenesc de partid, peste 450 de gospodării din oraş au astu­pat duminică, în mare măsură, rănile adinei provocate de cala­mitatea naturală. Muncind zilnic cu program prelungit, sacrificîndu-şi şi o parte din timpul liber din zilele ne­lucrătoare, cetăţenii oraşului Re­ghin — români, maghiari, ger­mani — sînt hotărîţi ca într-un timp cît mai scurt să recupereze pagubele pricinuite de inundaţii, să înlăture efectele calamităţii, pentru a reda oraşului activitatea şi aspectul anterior. Luduş In mersul­ său catastrofal, Mu­reşul a lăsat răni adinei şi în perimetrul larg al Fabricii de zahăr din Luduş. Pînă la o înăl­ţime de aproape 2 metri au fost afectate şi pe alocuri distruse de ape multe bunuri. Spre deosebi­re de ziua în care s-au retras apele, acum, dezastrul lăsat de ele s-a micşorat simţitor, s-a „cicatrizat“. Chemarea partidu­lui nostru. „Totul pentru refa­cere, totul pentru normalizare!“ a găsit un adine ecou în inimile şi puterea de muncă ale tuturor salariaţilor din fabrică. Pentru fiecare, timpul de muncă e mai mare ca de obicei, duminicile sunt zile obişnuite de lucru. In ultima duminică de pildă, în fa­­brică s-a desfăşurat o muncă a­­siduă de refacere şi de diminua- a­re a pagubelor: s-au revizuit şi reparat multe instalaţii electrice şi de automatizare; s-au curăţit şi reparat kilometri întregi de cale ferată din interiorul fabri­cii; au fost scoase şi transpor­tate din siloz şi depozite aproape 190 de tone de zahăr supus si­­ropării; s-au spălat 2.300 de saci; au fost refăcute sute de metri de garduri din prefabricate; din fabrică au fost scoase pe malul Mureşului zeci de camioane şi remorci de nămol şi gunoaie lă­sate de ape. Iată, pe scurt, cî­­teva dintre cifrele şi faptele din care este alcătuit bilanţul mun­cii din ultima duminică a unei colectivităţi. In el sunt concen­trate eforturile, entuziasmul şi abnegaţia în muncă ale tuturor salariaţilor fabricii, ale altor oameni din alte unităţi indus­triale, din satele de pe cîmpie, ale elevilor dintr-un liceu din localitate, care, cu toţii au ve­nit să-i ajute pe cei care în fiecare an prelucrează şi trimit spre consumatori o parte din dulceaţa pămîntului. Cît şi în ce ritm a muncit fie­care om, e greu de apreciat. Cu multă dăruire au muncit cei 35 de cooperatori din Şăulia, cot la cot cu brigadierul lor, Eremie Rusu. Cei 100 de elevi de la Liceul nr. 2 din Luduş s-au în­trecut în muncă cu o echipă de uteciste din Zau de Cîmpie. E­­levii din Luduş şi fetele din Zau au refăcut spaţiile verzi din in­cinta fabricii, rondurile cu flori şi trandafiri, au efectuat alte lucrări. Şi, totuşi, dacă am vrea să măsurăm eficacitatea muncii celor aproape 600 de oameni, sîntem obligaţi să ne oprim mai întâi la ritmul cu care au lucrat echipele de electricieni conduse de maiştri Gheorghe Culcear şi Liviu Cimpean, la echipele de lăcătuşi şi operatori conduse de Aurel Ilea şi Vasile Sipoş, la neobositul inginer Gh. Farcaş şi la mulţi alţi specialişti din fa­brică. Duminică, ca de altfel şi în alte zile de după retragerea apelor, sub impulsul muncii tu­turor lăcătuşilor, electricienilor, instalatorilor şi operatorilor a fost refăcută o altă parte din zestrea tehnică a fabricii. Refa­cerea continuă şi în această săp­­tămină, cu acelaşi ritm sacadat, specific acestor zile în toate u­­nităţile economice care au fost inundate. SIGHIȘOARA. — Se lucrează la îndepărtarea milului de pe o stradă. *sI N I I SIN I ! I­­ I Calamitatea naturală ce s-a abătut asupra ţării noastre în luna mai a afectat puternic şi judeţul Mureş. Au fost inundate localităţi, întreprinderi, institu­ţii. Un sector greu încercat a fost şi învăţămîntul. Numeroase unităţi şcolare din localităţile Sighişoara, Luduş, Reghin, Tîr­­năveni, Sovata, Tg.-Mureş, Cuci, Dulcea (Ibăneşti), Singeorgiu de Pădure, Sînpaul, Adămuş, Aţin­­tiş, Band, Ceuaşu de Cîmpie, Deda, Fîntînele şi altele au fost atinse de furia apelor.­­ Avînd în vedere situaţia creată de calamitate, pagubele pricinuite şi faptul că acestea afectau în mod direct buna des­făşurare a procesului de învă­­ţămînt chiar acum la încheie­rea anului şcolar, ce măsuri au fost luate? — Calamitatea s-a declanşat în ziua de 13 mai şi încă în 18 mai mai multe şcoli din cele grav atinse de inundaţie erau Interviu gata pentru a-şi relua cursurile. Trebuie subliniat aici simţul de răspundere, solidaritatea şi ab­negaţia cu care cadrele didac­tice şi elevii şcolilor inundate au lucrat la repunerea localuri­lor în funcţiune. Cadre didac­tice din şcolile neafectate şi din localităţile vecine au ajutat pe cele calamitate. De pildă, cadre­le didactice din Hetiur au ve­nit la Sighişoara la Liceul nr. 1 greu lovit de ape, elevii şcolii profesionale şi ai Grupului şco­lar de construcţii din Tg.-Mureş au ajutat şcolile şi grădiniţele inundate din Tg.-Mureş. Este demnă de menţionat iniţiativa luată de conducerile şcolilor, fără să se mai aştepte indicaţii întrucît şi aşa acestea nici nu se puteau da, căile de comunicaţie fiind în cea mai mare parte în­trerupte în acele zile. Multe cadre didactice, cu preţul unor mari sacrificii, au salvat arhive şi cataloage şcolare. — Care este situaţia cursuri­lor la aceste unităţi şcolare in acest moment? — De îndată ce legăturile au fost restabilite, conducerea In­spectoratului şcolar judeţean a dat indicaţii şcolilor, conduceri­lor de şcoli şi cadrelor, să-şi or­ganizeze astfel munca incit ni­mic din programa şcolară a cla­selor a XI-a şi a VIII-a să nu rămînă nepredat şi neparcurs, astfel incit elevii să nu se pre­zinte la bacalaureat şi la exa­menul de admitere pentru clasa a IX-a cu materia neparcursă în întregime. Aşa incit, în condiţiile jude­ţului nostru, deşi inundaţiile au afectat multe unităţi şcolare, cu măsurile luate imediat şi pe parcurs, cursurile au intrat în normal; viaţa şcolară se va des­făşura normal şi în continuare. Aceasta înseamnă că exame­nul de bacalaureat şi examenul de admitere în clasa a IX-a se vor desfăşura în toate unităţile şcolare din judeţ în mod nor­mal, la datele prevăzute în re­gulamentele şcolare, examenul de bacalaureat se va desfăşura între 18 şi 28 iunie şi concursul de admitere în liceu în perioa­da 22 iunie — 3 iulie, iar în şcolile profesionale între 7—14 iulie. — In municipiul Sighişoara din 7 unităţi şcolare existente 5 au fost calamitate. Cum a fost rezolvată problema cursurilor aici? — Municipiul Sighişoara se înscrie, în domeniul învăţămîn­­tului, cu distrugeri în valoare de peste un milion. Cadrele di­dactice şi elevii de aici au dat dovadă de un adevărat eroism în recuperarea şi refacerea a tot ceea ce s-a putut recupera şi reface. Cursurile au fost continuate în spaţiile neatinse şi la Liceul nr. 2 şi şcoala profesională „Ni­covala“, unităţi necalamitate. La Liceul nr. 1, cursurile, imediat după reluare, au fost ţinute în trei serii pentru a nu se pierde nici o oră la clasă atît pentru cursurile de zi cît şi pentru cursurile serale. — Calamitatea a distrus şi o mare parte din materialul di­dactic. Ce măsuri s-au luat în acest sens? — Apele au distrus nu numai materialul didactic existent în şcoli, ele au pătruns şi în depo­zitele din Tg.-Mureş, Sighişoara şi Luduş. Imediat după retra­gerea apelor, materialul a fost repartizat şcolilor pentru spăla­re, dezinfectare şi recondiţio­­nare. Nu s-a înlăturat decât nu­mai ceea ce nu se mai poate folosi. „Tot ce poate fi re­condiţionat să se recondiţione­ze“ acesta este principiul după care se acţionează în zilele aces­tea în fiecare unitate calamita­­tă. Astfel au fost recondiţionate pînă acum numai materiale pio­niereşti în valoare de peste 70.000 de lei. Acţiunea continuă cu perseverenţă. In această grea încercare ca­drele didactice şi elevii au dat un exemplar examen de respon­sabilitate socială, morală şi pro­fesională, consemnat de OLGA APOSTOL colira prof. IOAN TITEA, inspector şcolar general al Inspecto­ratului şcolar judeţean I S* s s Is I s I NI SiI sI sI SIsIsî SI S I N

Next