Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)
1970-06-02 / nr. 127
Recunoştinţă pentru sprijinul primit Un plus de încredere Nesfîrşită şi amarnică durere ne-au pricinuit pagubele acestui mai neprietenos. Nesfîrşite şi amarnice au fost clipele de groază petrecute în zilele de tristă amintire. Apele pustiitoare ne-au distrus ceea ce agonisisem pînă acum. Şi iată că stihiile s-au retras. Mă simţeam descurajat în faţa atîtor pagube. Hotărîrea recentă a conducerii de partid şi de stat mi-a dat un plus de încredere, o notă esenţială de optimism. Eu şi familia mea sîntem adînc recunoscători tuturor acestor chibzuite şi drepte măsuri pe care partidul şi statul nostru le-au luat în aceste momente grele pentru noi. MINAI KIRSCHNER lăcătuş mecanic la Combinatul de faianţă şi sticlă Sighişoara Ne vom reface căminele Şi eu mă număr printre zecile de ţărani cooperatori din satul Cipău care, în urma calamităţilor provocate de inundaţia Mureşului, au rămas fără casă, fără bunurile adunate cu multă trudă. Desigur, în acele zile grele, ca şi acum, am fost şi sîntem ajutaţi pentru a micşora suferinţele pricinuite de dezastrul care a trecut peste noi. De asemenea, organele locale ne-au ajutat repartizînd loturi de teren pentru construirea locuinţei într-o zonă neinundabilă. Şi eu am primit un asemenea lot. Cu toate acestea am fost frămîntat de modalitatea cum îmi voi putea procura materialele. Acum, după ce am aflat și cunosc Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970, m-am liniştit şi sînt nespus de bucuros pentru ajutorul concret ce-l vom primi. După cum se specifică în hotărîre: Cetăţenilor din mediul rural ale căror locuinţe proprietate personală au fost distruse, li se acordă, în vederea construirii acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 15.000 lei. Deci contribuţia bănească din partea statului cît şi avantajele de care vom beneficia în procurarea materialelor de construcţie constituie pentru mine, ca şi pentru consătenii mei, un însemnat ajutor, care ne va permite ca într-un timp cît mai scurt să ne refacem căminele distruse. Mulţumim din inimă partidului şi guvernului pentru grija ce ne-o poartă în vederea învingerii greutăţilor nemaipomenite prin care a trecut populaţia calamitată. VASILE BRUSTUR ţăran cooperator din satul Cipău Şedinţă de lucru cu preşedinţii consiliilor populare comunale Ion a avut loc, la Tîrgu-Mureş, o şedinţă de lucru cu preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, organizată de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean. La şedinţă au luat parte tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Benkö, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, vicepreşedinţi şi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. In cadrul şedinţei, consacrată îndeosebi problemelor normalizării vieţii economice şi sociale în comunele şi localităţile care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, au fost stabilite sarcini concrete privind ajutorarea populaţiei sinistrate, conservarea bunurilor, reconstrucţia drumurilor, podurilor, locuinţelor, efectuarea grabnică a lucrărilor agricole. Relevînd că în faţa consiliilor populare stau în prezent sarcini deosebit de complexe, care comportă o mare răspundere, tovarăşul Nicolae Vereş a subliniat, în cuvântul său, că aceste sarcini vor putea fi rezolvate în mod operativ numai cu sprijinul activ al maselor. Numai prin antrenarea tuturor cetăţenilor la munca de reconstrucţie, la dezafectarea zonelor inundate, prin grijă şi solicitudine faţă de populaţia sinistrată, a spus vorbitorul, vom putea restabili grabnic situaţia în toate comunele şi localităţile, astfel ca pretutindeni viaţa economică şi socială să reintre în ritmul ei normal. Graţierea unor persoane din zonele afectate de calamităţi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un Decret privind graţierea unor condamnaţi la pedepse privative de libertate, amenzi sau sancţiuni contravenţionale, care locuiesc în judeţele lovite de calamităţile naturale şi au gospodăriile grav afectate. Graţierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai redusă, a unor pedepse pecuniare, ca şi neexecutarea unor sancţiuni contravenţionale dă posibilitate celor graţiaţi să revină la gospodăriile lor şi să contribuie la înlăturarea efectelor calamităţii. Cei condamnaţi la plata unor sume de bani prin graţierea acordată îşi vor putea concentra eforturile materiale spre refacerea bunurilor personale distruse. Adoptarea acestui decret constituie un act de umanitate şi de sprijin moral pe care statul nostru îl acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele calamităţi. (Agerpres). Recita! extraordinar Solistul concertului simfonic de aseară al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş a fost pianistul olandez Jan Wijn. Dintr-o sinceră compasiune faţă de populaţia României, greu încercată de calamităţile naturale din această primăvară, interpretul de peste hotare va oferi miercuri, 3 mai, la ora 20, un recital extraordinar de pian pentru ajutorarea sinistraţilor. Concertul va fi găzduit de sala mare a Palatului culturii. La Cipău se lucrează la reînsămînţări, la intens întreţinerea culturilor şi refacerea căminelor Urmele dezastruoasei inundaţii sunt încă adinei în perimetrul cooperativei agricole, al satului Cipău. Au fost inundate 657 hectare, din care pe 400 hectare culturile au fost compromise. Şi acum, pe zeci de hectare mîlul, a cărui grosime pe alocuri depăşeşte o jumătate de metru, încă nu s-a uscat. In lanurile de griu rămase în picioare sunt încă ochiuri de apă în jurul cărora, pe parcele întinse, holda a îngălbenit. Ochiuri de apă se mai văd şi pe alte terenuri, unde în condiţii normale porumbul sau sfecla puteau să acopere pămîntul. Deocamdată pe şes, ing. Gheorghe Alexandru, brigadierii cercetează zilnic terenul pentru a trece operativ la plantarea răsadurilor, la însămînţarea şi reînsămînţarea culturilor. Deşi C.A.P. Cipău nu este o unitate mare, totuşi, adăugind la pierderile din cultura mare (chiar dacă unele suprafeţe vor fi însămînţate şi vor rodi) şi pe cele din zootehnie, ele se cifrează la ordinul milioanelor. Şi acum, mai bine de 300 de bovine, din lipsa de păşune şi a fîneţelor (270 ha au fost mîlite), sînt în găzduire provizorie la cooperativele agricole din Cucerdea, Archita, Apold, Boiu. Amintirea dezastrului la Cipău este marcată la complexul zootehnic de o dungă dreaptă, murdară trasă de ape sub geamurile grajdurilor, semn că pînă acolo a ajuns inundaţia. De acolo oameni ca Marcu Sofronie, Vasile Brustur, Sîvu Andronic, împreună cu Aurel Sîvu, preşedinte, cei doi ingineri şi alţii, pe care i-am văzut de data aceasta preocupaţi de treburi gospodăreşti privind reînsămînţarea culturilor, întreţinerea acestora, cu eforturi greu de descris, au salvat din apa dezlănţuită 482 bovine iar 172 de purcei, nimeni nu-şi mai aminteşte cum, au fost urcaţi în podul grajdurilor ... De atunci au trecut mai bine de două săptămîni. Hotarul Cipăului şi al satului Oarba este iarăşi împînzit de sute de cooperatori. Zilnic peste 250. Unii sunt la răritul sfeclei de zahăr de pe 91 ha rămase în cultură, alţii prăşesc sau completează golurile în semănătura de porumb. O dată cu răritul sfeclei se aplică suplimentar şi îngrăşăminte chimice. Printre cooperatorii aflaţi la răritul sfeclei erau mulţi care aveau case distruse sau au suferit de pe urma inundaţiei, cum sînt Ana Drăghici, Maria Crăciun şi alţii. Mecanizatorii cu discurile au trecut la pregătirea terenului pentru a reînsăminţa cît mai operativ in terenurile inundate noile culturi. In grădina de legume, în locul mazărei, se plantează varză, se seamănă pe 35 ha castraveţi, pe 30 ha fasolea, pe 10 ha se plantează roşii şi ardei, in total, grădina se va reface pe 120 ha. Se lucrează intens şi la cositul trifoiului, la adunarea unei cît mai mari cantităţi de furaje. Oameni afectaţi şi ei crunt de marea inundaţie, după cum arătam mai sus, împart lucrul cîmpului cu refacerea caselor, gospodăriilor distruse. Din 95 de case, 40 au fost distruse complet, iar 45 parţial. La acestea se adaugă zeci de bucătării de vară, grajduri şi alte anexe. Cel mai zguduitor moment îl trăieşte omul care păşeşte pe strada Muncitorilor. Aici, din 46 case, numai 5 au rămas în picioare, in care se mai poate locui. Cu toate acestea, oamenii zilnic, seara, după ce vin de la lucru, mai trec ,,pe-acasă", să mai adune, să îndrepte cîte ceva. Apa a atins pe aici peste 2 metri. După noile proiecte, toţi foştii locatari ai acestei străzi, care sunt găzduiţi în prezent la rude sau în cele 11 corturi, îşi vor reface căminele pe o nouă vatră, neinundabilă. S-au stabilit deja 6 străzi noi, unde se vor construi peste 90 de case. Materialele au şi început să sosească. Au fost transportate 50.000 de cărămizi, 25 tone de ciment, mari cantităţi de var etc. La refacerea cooperativei, a satului, ţăranii cooperatori au simţit ajutorul imediat al celor 100— 150 de muncitori de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.Mureş, care zile de-a rîndul au participat la curăţirea nămolului din grajduri, la săparea de şanţuri, pentru evacuarea apei de pe semănături, la repararea de poduri. De vineri încoace, inclusiv duminică, zeci de muncitori de la C.I.A. Tg.-Mureş, împreună cu Dorin Pop, secretarul comitetului U.T.C., participă la ajutorarea ţăranilor sinistraţi, la construirea caselor noi. Primele transporturi de materiale s-au făcut la cooperatorii Vasile Brustur, îngrijitor de animale, Şerban Gheorghe etc. De asemenea, au fost ajutaţi la recuperarea materialelor de ţăranii cooperatori din Ogra şi Sînpaul. C.A.P. din Şerbeni le-a trimis 5 mc material lemnos pentru pardosirea grajdurilor. C.A.P. Apold le-a asigurat 3.000 kg de cartofi. Aşadar, faptele, preocupările zilnice ale ţăranilor cooperatori din Cipău, care îşi împart munca cîmpului cu refacerea căminelor, unde prin recenta hotărîre primesc un ajutor însemnat, demonstrează că ei sînt hotărîţi să învingă greutăţile existente pentru a obţine recolte cît mai sporite la hectar şi pentru a-şi reface într-un timp cît mai scurt satul, căminele distruse. REMUS CÂMPEAN Un gest trăiesc tihna, munca şi au lăsat pe mulţi fără adăposturi. Un gest, un crîmpei din ceea ce simt şi fac în aceste zile sute de mii de oameni a ajuns la noi prin intermediul unei scrisori. Slovele pensionarului Ion Măgureanu de pe îndepărtatul mal al Mării Negre, mărgăritare izvorîte dintr-o inimă nobilă, curată, aduc Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean hotărîrea autorului de a dona în Mangalia — cu titlă de proprietar — o locuinţă unui sinistrat rămas fără adăpost de pe meleagurile noastre. Cu lux de amănunte, parcă să-l înduplece pe acel căruia îi întinde o mină de ajutor este descrisă locuinţa: două camere şi o bucătărie, suprafaţa acestora, din ce sunt construite, unde sunt aşezate (în centrul localităţii). Autorul scrisorii, cu grija unui părinte bun nu uită să amintească că şi în Mangalia un meseriaş sau un funcţionar poate găsi un loc de muncă, că oraşul oferă condiţii bune de viaţă. Rîndurile scrise sînt încheiate cu rugămintea adresată organelor locale de a comunica numele celui în cauză, căruia semnatarul scrisorii să-i acorde cît mai repede ajutorul frăţesc. V. MEGHEŞ Cîtă solidaritate, cît ajutor este în stare să ofere omul la nevoie semenilor săi, ni-l dovedesc faptele de umanitarism, de grija cu care se înconjoară acum cînd forţele oarbe ale răului dezlănţuite au sădit răni adin ei, au tulburat Comitetul de părinţi în sprijinul calamităţilor in şedinţa din 31 mai, la propunerea comitetului de părinţi de la Liceul agricol din Tg.-Mureş, plenul părinţilor elevilor liceului au hotărit în unanimitate ca, din fondurile adunate de la începutul anului şcolar din contribuţia părinţilor pentru înzestrarea şcolii cu diferite echipamente culturale, Instrumente muzicale etc., să se depună suma de 3.000 de lei în contul C.E.C. 2000, pentru ajutorarea sinistraţilor. Al treilea transport din Botoşani Zeci de caravane ale omeniei străbat în aceste zile ţara, ducînd spre zonele sinistrate ajutoare preţioase. Multe convoaie de autocamioane încărcate cu îmbrăcăminte şi alte articole de primă necesitate au poposit şi în judeţul nostru. Duminică, a sosit la Tîrgu- Mureş o coloană de 6 autocamioane din judeţul Botoşani. Este al treilea transport trimis de inimoşii cetăţeni ai acestui judeţ şi cuprinde 56.307 obiecte diferite, îndeosebi lenjerie de pat, perne, pături, îmbrăcăminte şi articole de uz casnic, destinate familiilor greu lovite de calamitate. Angajamente, ajutoare pentru sinistraţi Lucrătorii din agricultura judeţului, alături de întregul popor, fac în aceste zile dovada marii lor hotărîri de a-şi înzeci eforturile pentru depăşirea sarcinilor de producţie, în vederea suplinirii pagubelor suferite în zonele calamitate. Totodată ei subscriu să contribuie cu însemnate sume de bani şi produse agroalimentare pentru cei sinistraţi. In cadrul unei însufleţite adunări, salariaţii I.A.S. Gorneşti — Complexul porcin — s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia la diminuarea pagubelor şi asigurarea fondului centralizat cu produse agroalimentare. Astfel, ei au hotărit să livreze peste prevederi o producţie marfă în valoare de 1,5 milioane lei, constînd în principal din: 1.100 vieruşi şi scrofiţe de prăsilă şi 27 tone carne de porc. La fel ei vor contribui pînă la sfîrşitul anului, lunar din salariul propriu cu aproape 11.000 lei şi vor ajuta cu manoperă şi materiale întreprinderile de stat care au suferit de pe urma inundaţiilor pentru a-şi reîncepe urgent producţia. în două duminici vor participa fără plată la lucrări de îndiguiri şi desecări. O contribuţie de seamă în sprijinul sinistraţilor îşi aduc şi membrii cooperativelor agricole neafectate. Cooperatorii din Şăulia au adunat pînă acum aproape 4.000 kg de cereale şi peste 5.400 lei. C.A.P. Nadeş va trimite în zonele sinistrate 3.000 kg de grîu şi porumb, 5.000 de ouă şi alte produse, iar cooperatorii din Solovăstru vor contribui pentru refacerea construcţiilor distruse cu 20 mc material lemnos. Duminică — zi obişnuită de lucru (Urmare din pag. 1) aspectul avut înainte de inundaţii. De asemenea, mobilizaţi de deputaţi, sute de cetăţeni ai oraşului au trecut la curăţarea curţilor şi străzilor, a şanţurilor, la reparatul gardurilor şi la alte lucrări menite a duce la ştergerea efectelor lăsate de ape. După evidenţele deţinute de comitetul orăşenesc de partid, peste 450 de gospodării din oraş au astupat duminică, în mare măsură, rănile adinei provocate de calamitatea naturală. Muncind zilnic cu program prelungit, sacrificîndu-şi şi o parte din timpul liber din zilele nelucrătoare, cetăţenii oraşului Reghin — români, maghiari, germani — sînt hotărîţi ca într-un timp cît mai scurt să recupereze pagubele pricinuite de inundaţii, să înlăture efectele calamităţii, pentru a reda oraşului activitatea şi aspectul anterior. Luduş In mersul său catastrofal, Mureşul a lăsat răni adinei şi în perimetrul larg al Fabricii de zahăr din Luduş. Pînă la o înălţime de aproape 2 metri au fost afectate şi pe alocuri distruse de ape multe bunuri. Spre deosebire de ziua în care s-au retras apele, acum, dezastrul lăsat de ele s-a micşorat simţitor, s-a „cicatrizat“. Chemarea partidului nostru. „Totul pentru refacere, totul pentru normalizare!“ a găsit un adine ecou în inimile şi puterea de muncă ale tuturor salariaţilor din fabrică. Pentru fiecare, timpul de muncă e mai mare ca de obicei, duminicile sunt zile obişnuite de lucru. In ultima duminică de pildă, în fabrică s-a desfăşurat o muncă asiduă de refacere şi de diminua- are a pagubelor: s-au revizuit şi reparat multe instalaţii electrice şi de automatizare; s-au curăţit şi reparat kilometri întregi de cale ferată din interiorul fabricii; au fost scoase şi transportate din siloz şi depozite aproape 190 de tone de zahăr supus siropării; s-au spălat 2.300 de saci; au fost refăcute sute de metri de garduri din prefabricate; din fabrică au fost scoase pe malul Mureşului zeci de camioane şi remorci de nămol şi gunoaie lăsate de ape. Iată, pe scurt, cîteva dintre cifrele şi faptele din care este alcătuit bilanţul muncii din ultima duminică a unei colectivităţi. In el sunt concentrate eforturile, entuziasmul şi abnegaţia în muncă ale tuturor salariaţilor fabricii, ale altor oameni din alte unităţi industriale, din satele de pe cîmpie, ale elevilor dintr-un liceu din localitate, care, cu toţii au venit să-i ajute pe cei care în fiecare an prelucrează şi trimit spre consumatori o parte din dulceaţa pămîntului. Cît şi în ce ritm a muncit fiecare om, e greu de apreciat. Cu multă dăruire au muncit cei 35 de cooperatori din Şăulia, cot la cot cu brigadierul lor, Eremie Rusu. Cei 100 de elevi de la Liceul nr. 2 din Luduş s-au întrecut în muncă cu o echipă de uteciste din Zau de Cîmpie. Elevii din Luduş şi fetele din Zau au refăcut spaţiile verzi din incinta fabricii, rondurile cu flori şi trandafiri, au efectuat alte lucrări. Şi, totuşi, dacă am vrea să măsurăm eficacitatea muncii celor aproape 600 de oameni, sîntem obligaţi să ne oprim mai întâi la ritmul cu care au lucrat echipele de electricieni conduse de maiştri Gheorghe Culcear şi Liviu Cimpean, la echipele de lăcătuşi şi operatori conduse de Aurel Ilea şi Vasile Sipoş, la neobositul inginer Gh. Farcaş şi la mulţi alţi specialişti din fabrică. Duminică, ca de altfel şi în alte zile de după retragerea apelor, sub impulsul muncii tuturor lăcătuşilor, electricienilor, instalatorilor şi operatorilor a fost refăcută o altă parte din zestrea tehnică a fabricii. Refacerea continuă şi în această săptămină, cu acelaşi ritm sacadat, specific acestor zile în toate unităţile economice care au fost inundate. SIGHIȘOARA. — Se lucrează la îndepărtarea milului de pe o stradă. *sI N I I SIN I ! I I Calamitatea naturală ce s-a abătut asupra ţării noastre în luna mai a afectat puternic şi judeţul Mureş. Au fost inundate localităţi, întreprinderi, instituţii. Un sector greu încercat a fost şi învăţămîntul. Numeroase unităţi şcolare din localităţile Sighişoara, Luduş, Reghin, Tîrnăveni, Sovata, Tg.-Mureş, Cuci, Dulcea (Ibăneşti), Singeorgiu de Pădure, Sînpaul, Adămuş, Aţintiş, Band, Ceuaşu de Cîmpie, Deda, Fîntînele şi altele au fost atinse de furia apelor. Avînd în vedere situaţia creată de calamitate, pagubele pricinuite şi faptul că acestea afectau în mod direct buna desfăşurare a procesului de învăţămînt chiar acum la încheierea anului şcolar, ce măsuri au fost luate? — Calamitatea s-a declanşat în ziua de 13 mai şi încă în 18 mai mai multe şcoli din cele grav atinse de inundaţie erau Interviu gata pentru a-şi relua cursurile. Trebuie subliniat aici simţul de răspundere, solidaritatea şi abnegaţia cu care cadrele didactice şi elevii şcolilor inundate au lucrat la repunerea localurilor în funcţiune. Cadre didactice din şcolile neafectate şi din localităţile vecine au ajutat pe cele calamitate. De pildă, cadrele didactice din Hetiur au venit la Sighişoara la Liceul nr. 1 greu lovit de ape, elevii şcolii profesionale şi ai Grupului şcolar de construcţii din Tg.-Mureş au ajutat şcolile şi grădiniţele inundate din Tg.-Mureş. Este demnă de menţionat iniţiativa luată de conducerile şcolilor, fără să se mai aştepte indicaţii întrucît şi aşa acestea nici nu se puteau da, căile de comunicaţie fiind în cea mai mare parte întrerupte în acele zile. Multe cadre didactice, cu preţul unor mari sacrificii, au salvat arhive şi cataloage şcolare. — Care este situaţia cursurilor la aceste unităţi şcolare in acest moment? — De îndată ce legăturile au fost restabilite, conducerea Inspectoratului şcolar judeţean a dat indicaţii şcolilor, conducerilor de şcoli şi cadrelor, să-şi organizeze astfel munca incit nimic din programa şcolară a claselor a XI-a şi a VIII-a să nu rămînă nepredat şi neparcurs, astfel incit elevii să nu se prezinte la bacalaureat şi la examenul de admitere pentru clasa a IX-a cu materia neparcursă în întregime. Aşa incit, în condiţiile judeţului nostru, deşi inundaţiile au afectat multe unităţi şcolare, cu măsurile luate imediat şi pe parcurs, cursurile au intrat în normal; viaţa şcolară se va desfăşura normal şi în continuare. Aceasta înseamnă că examenul de bacalaureat şi examenul de admitere în clasa a IX-a se vor desfăşura în toate unităţile şcolare din judeţ în mod normal, la datele prevăzute în regulamentele şcolare, examenul de bacalaureat se va desfăşura între 18 şi 28 iunie şi concursul de admitere în liceu în perioada 22 iunie — 3 iulie, iar în şcolile profesionale între 7—14 iulie. — In municipiul Sighişoara din 7 unităţi şcolare existente 5 au fost calamitate. Cum a fost rezolvată problema cursurilor aici? — Municipiul Sighişoara se înscrie, în domeniul învăţămîntului, cu distrugeri în valoare de peste un milion. Cadrele didactice şi elevii de aici au dat dovadă de un adevărat eroism în recuperarea şi refacerea a tot ceea ce s-a putut recupera şi reface. Cursurile au fost continuate în spaţiile neatinse şi la Liceul nr. 2 şi şcoala profesională „Nicovala“, unităţi necalamitate. La Liceul nr. 1, cursurile, imediat după reluare, au fost ţinute în trei serii pentru a nu se pierde nici o oră la clasă atît pentru cursurile de zi cît şi pentru cursurile serale. — Calamitatea a distrus şi o mare parte din materialul didactic. Ce măsuri s-au luat în acest sens? — Apele au distrus nu numai materialul didactic existent în şcoli, ele au pătruns şi în depozitele din Tg.-Mureş, Sighişoara şi Luduş. Imediat după retragerea apelor, materialul a fost repartizat şcolilor pentru spălare, dezinfectare şi recondiţionare. Nu s-a înlăturat decât numai ceea ce nu se mai poate folosi. „Tot ce poate fi recondiţionat să se recondiţioneze“ acesta este principiul după care se acţionează în zilele acestea în fiecare unitate calamitată. Astfel au fost recondiţionate pînă acum numai materiale pioniereşti în valoare de peste 70.000 de lei. Acţiunea continuă cu perseverenţă. In această grea încercare cadrele didactice şi elevii au dat un exemplar examen de responsabilitate socială, morală şi profesională, consemnat de OLGA APOSTOL colira prof. IOAN TITEA, inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar judeţean I S* s s Is I s I NI SiI sI sI SIsIsî SI S I N