Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)

1970-06-03 / nr. 128

Anul XXII. Nr. 128 (3.793) Miercuri, 3 iunie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PUTERNIC SPROH SI STIMULERT PERTUI! DEZVOLTAREA ZOtIEHNIEI Hotârîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a anima­lelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de dezvoltare a zootehniei, a fost primită cu viu interes de toţi crescătorii de ani­male, de largi categorii ale populaţiei de la oraşe şi sate. Prin apli­carea în practică a ansamblului de măsuri preconizat, adică printr-o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produ­selor animaliere, în măsură să asigure acoperirea cheltuielilor de producţie şi o rentabilitate corespunzătoare, se urmăreşte stimularea producătorilor agricoli în mărirea efectivelor de animale, în sporirea producţiei de lapte şi carne şi, pe această bază, îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei cu produse animaliere. După cum este cunoscut, ca urmare a eforturilor financiare fă­cute de stat şi muncii harnice a ţărănimii, au crescut continuu efecti­vele de animale, a sporit producţia de carne, lapte şi ouă. Astfel, numai în cooperativele agricole din judeţul nostru, efectivele de bo­vine au crescut la începutul acestui an cu peste 45.000 capete faţă de anul 1962. Faţă de aceeaşi perioadă s-a livrat, la fel, mai multă carne, lapte şi ouă. Dar, după cum se ştie, în aceeaşi perioadă, ca urmare a sporirii numărului de locuitori şi a creşterii neîncetate a veniturilor băneşti ale populaţiei, s-a ridicat şi are tendinţă să se ridice în mod corespunzător şi consumul general de produse animaliere. In scopul satisfacerii cit mai depline a cerinţelor populaţiei în acest domeniu, în baza prevederilor celui de-al X-lea Congres al partidului. Plenara din martie a. c. a C.C. al P.C.R. a adopat Programul Naţional de dezvoltare a zootehniei, pentru a cărui înfăptuire statul va aloca în viitorul cincinal circa 20 miliarde de lei. In acest scop, în anii 1971— 1975 şi in zootehnia judeţului nostru se vor investi 625 milioane lei. Pentru înfăptuirea vastului program naţional, pe lingă eforturile de investiţii şi întreaga gamă de măsuri tehnico-organizatorice, se impunea adoptarea unor măsuri de cointeresare directă a producă­torilor agricoli în creşterea efectivelor, sporirea cantităţilor de produse animaliere livrate fondului centralizat al statului. In acest spirit, re­centa Hotărire prevede acţionarea unor pîrghii stimulatoare care se materializează prin majorarea preţurilor de cumpărare la bovinele adulte, porcine, la lapte şi prin alte avantaje materiale acordate crescătorilor de animale , indiferent dacă este vorba de o unitate agric­o­lă socialistă sau de ţăranul ca producător individual. Dintr-un calcul sumar, făcut de specialiştii Direcţiei agricole ju­deţene rezultă că, la nivelul acestui an, numai cooperativele agrico­le şi producătorii individuali din judeţ vor beneficia de venituri supli­mentare de circa 20 milioane de lei, ca urmare a majorării preţurilor de cumpărare a produselor animaliere, a acordării de prime, a redu­cerii şi degrevării de impozite. Hotârîrea prevede majorarea preţurilor de cumpărare la anima­lele adulte cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I, şi cu 1,40 lei/kg a ll-a, iar la porcine în medie cu 1 leu/kg, în funcţie de perioada de livrare. Preţurile diferenţiate, în funcţie de calitatea animalelor, mărirea accentuată a preţurilor de cumpărare la lapte în perioada de iarnă (cu 0,45 lei/litru între 1 noiembrie — 30 aprilie), au drept scop să cointereseze cooperativele agricole, pe membrii acestora şi pe producătorii individuali să obţină şi să vîndă statului mai mult lapte, atunci cînd nevoile de consum ale populaţiei sunt mai mari. In vederea creşterii şi ameliorării efectivelor de bovine este bine­venită şi prevederea de a se acorda prime de 300—500 lei pentru fiecare juninca la prima fătare. Conform planului de montă şi fătări numai cooperativele agricole din judeţ vor beneficia, pe această cale, de prime ce se ridică la circa 1,6 milioane de lei. Această primă trebuie să determine ca în fiecare unitate să fie crescute şi îngrijite toate viţelele care vor forma viitoarele cirezi de vaci. In ansamblul de măsuri, un efect de bun augur va avea şi scutirea de impozite a ţăranilor cooperatori şi producătorilor individuali pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. Această cate­gorie de producători din judeţ va beneficia, numai în acest an, de o scutire de impozite în valoare de circa 200.000 lei. De o importanţă deosebită sunt şi prevederile referitoare la drep­tul membrilor cooperatori şi a producătorilor individuali din zonele de deal şi munte de a cumpăra însemnate cantităţi de porumb în contul laptelui livrat statului pe bază de contract, precum şi menţi­ (Continuare în pag. a 3-a) Cheţaniul renaşte O nouă filă se deschide in istoria comunei Cheţani. Este poate cea mai încărcată filă de fapte semnificative, pe ca­re le semnează azi, de la mic la mare, toţi locuitorii săi. Ei s-au ridicat cu o hotări­re legendară să refacă tot ceea ce au prădat apele in nemaiintil­ita izbucnire şi pră­­vălire. Pe imensul şantier al re­construcţiei oamenii şi-au u­­nit puterile în bătălia renaşte­rii, pentru a înălţa pe această vatră strămoşească, pe acest pămînt natal un Cheţani nou, mai viguros decit a fost. In această luptă eroică ei au a­­lături întreaga suflare a ţării. In timp ce pe şantier sosesc zeci de tone de materiale, oa­menii locurilor împreună cu fraţii şi tovarăşii lor din alte unităţi din judeţ pun cără­midă peste cărămidă ori aşea­ză temelia noilor cămine. Ei simt in întreaga fiinţă, în efortul general de construcţie ajutorul partidului şi statului. Personal primul secretar al Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Nicolae Vereş, a fost prezent pe şantier indemnînd oamenii să muncească cu dă­ruire şi abnegaţie pentru înăl­ţarea din ruine a comunei lor. Insuşindu-şi indicaţiile pri­mului secretar, oamenii Cheţa­­niului construiesc cu energie şi vigoare tot ce s-a distrus. Organizat şi disciplinat ei dau amploare, cu fiecare ceas ac­tivităţii de reclădire. Fără ră­gaz, pînă seara tirziu Cheţa­­niul munceşte, Cheţaniul se înalţă spre zări. Aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul judeţului, oamenii mun­cii — români, maghiari, ger­mani, cuprinşi de un robust optimism şi-au unit eforturile in marea bătălie a refacerii şi vindecării grabnice a rănilor lăsate de calamitate. GH. BARBULESCU ul într-un impresionant efort constructiv. (Foto: C. SZÁSZ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ ! TEMA ROŞU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat 5­­ un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Ma­nuel și Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, ale Televiziunii franceze. Acum, mai mult ca oricînd, munca dîrză a fiecăruia va grăbi reconstrucţia şi diminua­rea pagubelor „In luna iunie vom recupera pierderile de producţie cauzate de calamitate“ In defileul muntos al Mureşului, apele au distrus sau deteriorat mari porţiuni de drumuri forestiere, iar prin schimbarea albiilor unor pîraie de munte, au devenit inac­cesibile unele parchete de exploa­tare a masei lemnoase. Aceste pie­dici serioase, dublate de pagubele materiale cauzate unităţilor de ex­ploatare şi industrializare a lemnu­lui au ridicat şi ridică probleme mari în faţa colectivelor de fores­tieri din judeţ. In legătură cu mă­surile ce s-au luat pînă în prezent pentru redresarea producţiei în a­­ceste unităţi, am avut o convorbire cu tov. ing. OCTAVIAN STOICA, directorul U.E.I.L. Lunca Bradului. „ Răminerea în urmă în reali­zarea producţiei constituie, desigur, un impediment serios în onorarea obligaţiilor contractuale. Ce s-a în­treprins pentru diminuarea acestor efecte negative? — Cu toate că unitatea de in­dustrializare a stagnat 3 zile în perioada inundaţiilor, prin măsurile ce le-am luat din timp a fost posi­bil ca încă în ziua de 20 mai să reluăm complet activitatea, mun­cind în program majorat de 9 ore. Am simţit însă lipsa de materie pri­mă — buşteni răşinoase — întru­­cît nu putea fi scoasă din pădure. Am primit un sprijin preţios din partea forestierilor din Piatra Neamţ, astfel incit pierderile de producţie pe luna mai au fost sub­stanţial diminuate. Faţă de preve­derile planului — 4.600 m­c che­restea răşinoase — am realizat 4.500 m­c, deci cu o nerealizare care va putea fi recuperată în luna iunie. Cu toate greutăţile pe care le-am avut şi le mai avem, putem raporta că sarcina de livrare la ex­port a fost depăşită în luna mai cu 200 mc cherestea răşinoase. Noi ne-am propus ca încă în lu­na iunie să recuperăm pierderile, dar aceasta este condiţionată de ajutorul ce-l vom primi de la alte unităţi — e vorba mai ales de buş­teni. Astfel, am prevăzut să reali­zăm 5.700 m­c cherestea, cu 500 m­c peste prevederile planului lu­nar, iar sarcina de livrare la ex­port să o depăşim cu 5 la sută. Tot în luna iunie vom recupera şi rămînerile în urmă la cherestea de diverse esenţe şi la lăzi fag pentru ambalaje.­­ Aţi remarcat că îndeplinirea planului va fi condiţionată de aju­torul în buşteni ce-l veţi primi de la alte unităţi, întrucît posibilităţi­le de aprovizionare din exploată­rile proprii sunt limitate. Ce se în­treprinde totuşi pentru accelera­rea scoaterii masei lemnoase din pădure? — In exploatări, activitatea de producţie nu a fost întreruptă, ci, dimpotrivă, intensificată, astfel in­cit după refacerea drumurilor de acces vom avea mari rezerve de buşteni pentru fabrică. In prezent în exploatări lucrează peste 1.300 de muncitori şi circa 200 de atela­je. Activitatea oamenilor, cit şi a mecanismelor de doborit, scos­­apropiat, transport (funiculare) se desfăşoară normal, în ritm susţinut, la zi-lumină. — Care este situaţia refacerii drumurilor forestiere? — S-au concentrat forţe umane, tehnice şi fonduri materiale impor­tante pentru refacerea Hunilor M. BARDĂȘANU (Continuare în pag. a 3-a) I.R.U.M. DIN REGHIN LUCREAZA DIN NOU LA ÎNTREAGA CAPA­CITATE. PRIMUL LOT DE MAȘINI — TRACTOARE T.A.F. — ESTE PREGĂTIT PENTRU EXPEDIERE. înlăturăm ruine, reclădim Apele s-au retras lăsind în urmă smîrcuri mocirloase, nămoluri pes­tilenţiale, ziduri străpunse de cu­ţitul lor distrugător, maşini încre­menite în cleiuri întunecate, ma­gazine distruse, drumuri răscoli­te... Vasile Cigher din Luduş ne po­vesteşte cum la ivirea zorilor ne­uitatei zile de 13 mai monstrul lichid îşi desăvîrşise „opera": „în cîteva ore au dispărut în valuri sute de case roase de la teme­lii, străzi întregi îşi mai marcau prezenţa doar prin siluetele po­milor ce se zbăteau sub vijelia furtunii. Pe apele întinse ca nişte mări, monstrul îşi căra prada: a­­coperişuri, case, paturi şi leagăne de copii, lăzi pline cu agonisea­la oamenilor, animale — toate într-o haotică paradă". Dar omul chiar dacă s-a des­cumpănit o clipă s-a trezit la rea­litate, la această cruntă realitate. Şi-a adunat toate forţele, şi-a în­cordat voinţa, şi-a strins pumnii, şi-a muşcat între dinţi durerea-i amară. In faţa urgiei el nu s-a simţit singur şi neputincios. Mina semenului său s-a întins salvatoa­re peste ape scoţîndu-i din ghea­rele întunecatului lichid, infruntînd primejdia în cumpăna grea a du­rerii şi suferinţei, oamenii au în­vins, s-au reîntors la vetrele pă­răsite hotăriţi să reclădească to­tul, să-şi făurească cu şi mai mul­tă rîvnă, sete şi îrtdîrjire, bunăsta­rea şi fericirea vremelnic zdrunci­nate. Gestul omului harnic ce pu­ne din nou piatră peste piatră la temelia casei, truda miilor de bra­ţe ce dau viaţă uzinelor încremeni­te pentru o clipă, strădania agri­cultorilor ce sapă brazde in care îngroapă pentru a doua oară în acest an seminţele, toate aceste fapte capătă simboluri noi, subli­me. Ele oglindesc tăria poporului nostru animat de dorinţa fierbin­te de a reface uzina, casa, ogo­rul, mai bine, mai frumos, mai ro­ditor. Marele merit îl are condu­cătorul nostru încercat şi neînfri­cat de partidul comuniştilor. Ma­rea forţă a oamenilor, unitatea în­tregului popor, determinate de forţa şi unitatea partidului, capă­tă în aceste zile valenţe noi, ine­galabile. Pe unde au trecut apele repezi, şi nu numai acolo, se aude la u­­nison glasul voinţei, al acţiunii: „Vom face totul pentru refacere, pentru normalizare". Ecoul lui persistă vibrant în­­rindurile Şi voinţa lucrătorilor de la Fabrica TEOFIL DNASESTM (Continuare în pag. a 3-a) Oamenii silesc pămîntul să dea tot ce poate Acum, mai mult ca oricind, ţăra­nii cooperatori din judeţul nostru şi-au înzecit eforturile pentru a sili pămîntul să dea tot ce poate da. Pe terenurile unde furia apelor nu s-a putut dezlânţui, culturile de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi altele se dezvoltă in condiţii bune. Excesul de apă însă favorizează creşterea şi înmulţirea buruienilor care sunt pe cale să concureze cul­turile. Ploile abundente au tasat puternic solul, iar crusta formată stînjeneşte şi ea creşterea plante­lor. Toate acestea îi determină pe cooperatori să execute la timp lu­crările de întreţinere a culturilor, să le ajute zi de zi să se dezvolte bine şi să rodească cit mai mult. In cooperativele agricole din Şăulia, Zau, Pogăceaua, Grebeniş, Dimbu şi în multe altele s-a ajuns în situaţia bună ca toate culturile proşitoare să fie scoase din bu­ruiană şi să beneficieze de condi­ţii bune de dezvoltare. în C.A.P. Şăulia suprafeţe mari de porumb au fost lucrate cu sapa rotativă, după care s-a trecut cu toate for­ţele manuale şi mecanice la exe­cutarea prăşitului. Sfecla de zahăr pe 250 de hectare se dezvoltă, de asemenea, în condiţii bune. Co­operatorii au executat la această cultură, pe întreaga suprafaţă,’ atît praşila , cit şi răritul. Forţe impor­tante, manuale şi mecanice, sînt mobilizate la prăşitul porumbului şi sfeclei de zahăr şi la C.A.P. Po­­gâceaua. Aici pot fi întîlniţi zilnic pe cîmp la întreţinerea culturilor între 700—800 de cooperatori. Cu prezenţa unor asemenea forţe co­operativa agricolă a reuşit să exe­cute la timp toate lucrările din a­­ceasta perioadă. însemnate forţe sînt mobilizate şi pentru însămînţarea şi reînsămînţa­ M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Prăşitul, o lucrare la ordinea zilei In toate cooperativele agricole. Cooperatorii din Acăţari la reface­rea plantaţiei de butaşi de viţă de vie.

Next