Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-01 / nr. 179

PAGIN­A 2 STEAUA ROȘIE Oricind­ şi in orice împrejurări ti­neretul comportă cu el vigoarea, curajul şi abnegaţia, entuziasmul şi fermitatea. Toate aceste trăsături psihice şi de caracter ale tineretu­lui au fost supuse in primăvara şi vara acestui an unui minuţios ,de" xamen". Inundaţiile din luna mai şi apoi amplul şi complicatul pro­ces de refacere au declanşat în rindul tineretului resurse de putere nebănuite, forţe inepuizabile ce denotă pulsul puternic al unui dez­voltat sentiment patriotic. Un ac­tivist al Comitetului municipal U.T.C. din Sighişoara îmi spunea: „in prezent municipiul nostru, cu uzinele şi fabricile lui, cu străzile şi cartierele, cu instituţiile de învă­­ţămînt şi cultură şi-a recăpătat aproape aceeaşi înfăţişare de dinainte de luna mai. Refacerea în urma inundaţiilor s-a desfăşurat şi se mai desfăşoară incă intr-un puls sacadat. N-a existat loc de refacere in care entuziasmul şi vi­goarea în muncă a tineretului să nu se manifeste pregnant..." într-adevăr aşa este. Ca un sim­bol al muncii patriotice efectuate de tinerii din Sighişoara pentru re­facere şi reînfrumuseţarea muni­cipiului lor sunt şi următoarele ci­fre: au participat peste 6.000 de tineri care, laolaltă, au efectuat 340.000 pre muncă voluntar-patrio­­tică. Valoarea bănească a acesto­ra se ridică la aproape 2 milioane de lei. După inundaţii pe miile de ti­neri sighişoreni i-am întîlnit con­struind diguri pe malurile Tîrnavei, terasînd şi taluzind pante de dea­luri care „ameninţau" să alunece, pe străzile Florilor, Abatorului. Nouă, în diferite cartiere, ii mai întîlneşti şi acum în locurile a­­mintite şi în altele refăcînd tot ce au stricat apele. Unde au lucrat şi mai lucrează băieţii şi fetele din Si­ghişoara, locurile refăcute de ei întineresc parcă, par mai atrăgă­toare, în perimetrul zonelor verzi şi al bazelor sportive refăcute, zilnic intilneşti animaţie. Tot tineretul le-a refăcut! Despre tineretul si­­ghişorean vorbesc cu stimă orga­nele comerciale din localitate. Cantităţi importante de textile, îm­brăcăminte şi alte produse afecta­te de inundaţii au fost recondiţio­nate în bună parte de tineri, la propunerea cîtorva organizaţii U.T.C. din marile întreprinderi in­dustriale s-a generalizat în rîndul tineretului următoarea iniţiativă: „Ajutorarea familiilor sinistrate pentru a-şi reface ori construi că­minele". Cu alte cuvinte, munca voluntar-patriotică a tineretului din Sighişoara pentru refacere, pentru recuperarea pierderilor nu a avut un caracter de campanie, limitată în timp, ci ea continuă în multe locuri şi pe diverse planuri. In ultimele luni s-a scris mult despre tineret. Pe tineri i-am întîl­­nit în diferite ipostaze: pe şantiere, in faţa comisiilor de examene, pie­rind in tabere de la munte şi de la mare, prăşind in tarlalele întin­se, cultivate cu porumb şi sfeclă de zahăr. S-a scris şi se va mai scrie. E şi firesc. Pe tineri îi vom căuta în locurile unde muncesc şi le vom descrie in continuare entuziasmul — în multiplele sale forme în care se manifestă — vom încerca să consemnăm cîte ceva din atmosfe­ra romantică şi entuziastă pe care o degajă orice manifestare a ener­giei şi priceperii tinereşti. C. CONSTANTIN (Urmcire din pag. 1) lizare a C.L.F. Tg.-Mureş, Răci Béla din Tg.-Mureş s-a trezit, in luna ianuarie 1967, cu o deci­zie de imputare. Prin decizia nr. 256 a fost imputat cu suma de 9.454,34 lei, reprezentând lipsă în gestiune, provenită din alte* * rarea unor cantităţi de siropuri şi castraveţi. Socotind decizia nelegală, Răcz Béla a contes­tat-o, la comisia de judecată. Şi aici, comisia de judecată îşi de­clină competenţa, deoarece su­­ma depăşea trei salarii. Aşa că, soluţionarea cauzei i-a revenit judecătoriei. Dosarul respectiv s-a îngroşat lună de lună, apoi an de an. In fiecare şedinţă au fost audiaţi martori, s-au cerut noi documente. Şi de fiecare dată, salariatul a solicitat admi­terea cererii lui, iar reprezentan­tul întreprinderii, juristul, res­pingerea cererii. Pentru a afla de partea cui stă adevărul, completului de judecată i-a trebuit un timp deosebit de lung. Au fost efectuate experti­ze, la fața locului deplasîndu-se și completul de judecată. Atît din relatările martorilor, cît și din expertizele efectuate a reie­șit că paguba respectivă pro­vine, pe de o parte din proce­­sul de prelucrare, iar pe de altă parte, datorită condițiilor ne­corespunzătoare de depozitare și nicidecum din vina angajatu­­lui. De aceea, judecătoria a ad­mis cererea angajatului, desfiin­­țind decizia de imputare nr. 256. Poate, de la bun început, în momentul cînd s-a elaborat de­cizia de imputare, atît conduce­rea întreprinderii cît şi juristul ştiau că salariatul nu este vino­vat. Spunem acest lucru, deoa­rece o dată cu pronunţarea sen­tinţei, s-au arătat mulţumiţi. De aceea n-au mai declarat recurs. Insă, sesizîndu-se, la 1 august 1968, Procurorul General a de­clarat recurs extraordinar. Ad­­miţîndu-l, prin Decizia nr. 426 din 28 martie 1969, Tribunalul Suprem casează sentinţa Jude­cătoriei din Tg.-Mureş şi dispu­ne rejudecarea. Astfel, rejudecînd procesul, ju­decătoria dispune o nouă revi­zie tehnică, care s-a efectuat la 5 noiembrie 1969. încep astfel din nou şedinţele de judecată, se ascultă martori, se pierde timp. Şi, în sfîrşit, la 28 mai a. c., prin sentinţa nr. 3.209, din nou, judecătoria admite con­testaţia lui Răcz Béla, găsindu-l nevinovat, şi anulează decizia de reţinere, obligind întreprinde­rea judeţeană legume şi fructe la plata sumei de 250 lei. Putea fi oare preîntimpinat a­­cest proces? Fără doar şi poate că da. Şi nu numai procesul, dar şi paguba. ★ O comisie tehnico-economică de la întreprinderea de morărit şi panificaţie din Tg.-Mureş, fă­­cind o verificare la unitatea nr. 7, a constatat că în luna sep­tembrie 1968 aici au fost depă­șite consumurile specifice cu 1.063 kg de făină integrală și 667 kg de făină albă. Astfel, prin procesul verbal din 17 de­cembrie 1968, stabilește că în­treprinderea a fost păgubită cu suma de 6.484,80 lei, propunin­­du-se a se recupera de la 5 persoane (Ioan Deteşan, Paras­­chiva Popa, Bicsi Mihai, Rado Lajos şi Nagy Iosif). Zis şi făcut, se eliberează decizii de imputa­re. O analiză mai atentă, mai amănunţită ar fi scos la iveală faptul că lucrurile nu stau toc­mai aşa cum figurează în pro­cesul verbal şi că salariaţii nu sunt vinovaţi. Dar de ce să-şi bată capul conducerea între­prinderii cînd există judecăto­rie? Aşa că, nemulţumiţi, oamenii au contestat. Cazul a ajuns la judecătorie. Pentru aflarea ade­vărului s-a ordonat şi în acest caz o expertiză. Efectuîndu-se, s-a constatat că în luna sep­tembrie 1968, intr-adevăr, dato­rită unor cauze obiective, con­sumul specific la făina integrală a fost depășit, dar nu cu 1.063 kg, ci numai cu 197,50 kg. In schimb, la făina albă consumul specific nu a fost depășit, ci din contră s-au economisit 389 kg Drept pentru care, prin sentinţa civilă nr. 2.553 din 5 mai 1970, Judecătoria din Tg.-Mureş a ad­mis contestaţiile salariaţilor şi a desfiinţat dispoziţiile de reţi­nere. Cu exemplele, deocamdată, ne­­oprim aici. Desigur, în nici unul din cazurile de mai sus, a­­flînd rezultatul, conducătorul unităţii n-a felicitat pe jurist. Căci, am putea spune, în toate întreprinderile şi instituţiile, me­ritele juriştilor sunt apreciate după numărul proceselor cîşti­­gate. Iată ce ne declară un ju­rist : „Cunosc un caz, deosebit de interesant, în mod ilegal, unui salariat i se desface contractul de muncă. Colegul ştie că pro­cesul îl va pierde, deoarece contractul de muncă s-a desfă­cut fără nici un temei legal. Cu toate acestea, el este obligat să susţină întreprinderea. I s-a şi a­­tras atenţia de către director că dacă nu cîştiga acest proces, nu-şi merită salariul". Da, cam aşa se întîmpla. Da­că conducătorul unităţii spune că e negru, negru trebuie să susţină şi juristul, chiar dacă vede că e alb. Altfel, omul legii riscă să simtă consecinţele ile­galităţilor. Poate n-ar fi rău ca juriştii din întreprinderi şi instituţii să fie subordonaţi Ministerului Justi­ţiei. Dar, oricui ar fi subordo­nat, juristul are misiunea de înaltă răspundere de a apăra legalitatea socialistă. Căci, îna­inte de toate, înainte de a fi salariatul întreprinderii sau in­stituţiei respective, el este sluji­torul legii, în relaţiile întreprin­­dere-salariat sau în alte proble­me, juristul nu poate, nu are dreptul să acţioneze împotriva legalităţii. Importanta misiune a juristului DUNĂREA, LA CAZANE Arcălean Vasile — Stinceni. Con­tractul de muncă al tinerilor che­maţi pentru incorporare în vede­rea satisfacerii stagiului militar se desface de către unitatea angaja­toare. Măsura desfacerii contrac­tului de muncă poate fi luată nu­mai după expirarea unui termen de 60 zile, care se socotește de la data prevăzută în ordinul de chemare în vederea încorporării. Dacă unitatea al cărei angajat a fost fiul dv. a desfăcut contractul de muncă mai înainte de expira­rea acestui termen, înseamnă că a procedat în mod nelegal. Datoria fiului dv. față de între­prindere trebuie plătită. Chemarea lui pentru satisfacerea stagiului militar nu poate duce la concluzia absolvirii sale­ de obligaţiile pe ca­re le are faţă de unitate. Dragoş Mihai — Ţigmandru. Cu­mulul pensiei cu salariul persoane­lor beneficiare de pensie pentru limită de vîrstă este admis numai în condiţiile art. 58 din Legea nr. 27 1966. Potrivit acestui text, pen­sionarii pentru limită de vîrstă in­tegrală (62 ani vîrstă şi 25 ani ve­chime în muncă), pe lingă salariu primesc şi pensia in întregime pe timpul cît sînt angajaţi în posturi cu pînă la 1/2 normă inclusiv, cu contracte de muncă pe durată de­terminată de pînă la 4 luni în cursul aceluiaşi an calendaristic (de obi­­cei pentru înlocuirea unor salariaţi) sau pe timpul cit sunt angajaţi la persoane fizice, cooperative agri­cole de producţie ori case de aju­tor reciproc. Grupului de muncitori de la C.P.L. Reghin, în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 2.394/1952, în cazul cînd în mod temporar, spaţiul locativ necesar angajatului şi familiei sale nu poate fi asigurat în localitatea de sediu a unităţii la care lucrează, din care cauză, an­gajatul este nevoit a călători de la domiciliu la locul de muncă şi in­vers, iar domiciliul se află într-o altă localitate la o distanţă de 5—50 km, unitatea angajatoare poate suporta costul abonamente­lor de călătorie. Acordarea abona­mentelor de călătorie se poate fa­ce în funcţie de avizul organelor pentru recrutarea şi repartizarea forţelor de muncă, în situaţia că forţa de muncă poate fi asigurată în localitatea de sediu a unităţii, organele menţionate vor putea re­fuza avizul pentru suportarea transportului unor muncitori ne­localnici, împrejurare în care, uni­tatea nu mai poate acorda abona­mente de călătorie. Suportarea cheltuielilor de către unitate este condiţionată şi de nivelul de sala­riu. Legea permite acordarea abo­namentelor numai pentru salariaţii ale căror salarii tarifare lunare de încadrare nu depăşesc suma de 1.000 lei. Prin excepţie, acei anga­jaţi care anterior aplicării noului sistem de salarizare au beneficiat de abonamente de călătorie (sala­riile lor fiind pînă la 1.000 lei), pot beneficia în continuare de aceste drepturi chiar dacă salariile actua­le depăşesc plafonul menţionat, cu condiţia ca creşterea să fie urma­rea aplicării noului sistem de sala­rizare şi majorare a salariilor. Da­că creşterea salariului peste pla­fonul menţionat este urmarea unei schimbări de funcţii etc., abona­mentele nu se mai acordă. Costul călătoriei nu se plăteşte nici în si­tuaţia in care angajatul refuză ca­zarea în comun sau ocuparea lo­cuinţei ce i s-a pus la dispoziţie. ŞTEFAN CSIKI jurist Timpul nu aşteaptă... ............JtUrţngre din pag. 1) narea secerişului. Aici a început şi se desfăşoară din plin transpor­tul snopilor la aici şi treieratul recoltei. Faţă de alţi ani avansaţi cu recoltările sunt şi cooperatorii din Glodeni. Aici, deşi s-a adunat recolta de pe circa 65 la sută din suprafaţă sunt încă rezerve de ac­celerare a ritmului de lucru. Ne gindim în primul rîn­d la începerea lucrului mai de dimineaţă. Cînd am vizitat unitatea, combinele au intrat în lan abia la ora 10, oră la care s-au îndreptat spre cîmp, fără prea mare grabă, preşedinte­le C.A.P., inginerul, şeful secţiei de mecanizare şi mînuitorii de ma­şini. Intr-un ritm nu tocmai cores­punzător se lucrează şi în coope­rativele agricole din Fărăgău şi Frunzeni. La C.A.P. Fărăgău în special combinele nu sunt utilizate in mod corespunzător. Ritmul scă­zut ce se realizează (cu 8 com­bine s-au recoltat în 4 zile bune de lucru abia 40 ha cu grîu) se dato­­rește, după aprecierea noastră faptului că mașinile lucrează dis­persat. In ziua în care am vizitat cooperativa cele 8 combine lucrau în 4 parcele diferite. Că lucrau este numai un fel de a spune de­oarece întreruperile se ţin lanţ ca urmare a lipsei de control şi îndrumare. Două combine, fără a fi însoţite cel puţin de brigadie­rul de cîmp, Ioan Bota, au trecut să lucreze intr-un lan în care nu s-au făcut nici drumurile de ac­ces. Pe lingă faptul că in acest fel s-a făcut mare risipă de re­coltă, o combină care a înaintat în lucru prin mijlocul lanului a intrat într-o buturugă imobilizîndu­­se astfel pentru multe ore şi chiar zile. Şeful secţiei de mecanizare Iosif Sîrbu, şi preşedintele C.A.P. veniţi prea tîrziu în ,,control" ne-au declarat că mecanizatorii au trecut in acest lan fără ştirea lor După cum se lucrează şi se di­­rijează aici forţele s-ar putea spune că unde nu-i cap, vai de... combine. Vorbind despre risipa de boa­be şi spice, trebuie să arătăm ca ea se 'produce' şi în alte locuri. La Glodeni şî Frunzeni am văzut pe mirişte ,ţ­oabe de, grîu şi spice călcate de maşini ca urmare a reglării necorespunzătoare a vîntului şi a despicătorului de lan. La multe combine din cauză că lipsesc cauciucurile la roată de lan, se înregistrează multe stag­nări şi chiar şi pierderi de recol­tă prin imposibilitatea reglării co­respunzătoare a mesei combinei. Ca urmare se cer luate măsuri urgente pentru înlăturarea risipei de recoltă. Urgentarea lucrărilor agricole de sezon și în mod deosebit recol­tarea fără nici o întîrziere a griu­lui și efectuarea arăturilor de vară constituie sarcini de maximă în­semnătate şi urgenţă, de îndeplini­rea cărora depind evitarea pier­derilor de recoltă şi obţinerea u­­nor producţii cît mai mari în viitor. olimpice MÜNCHEN.­­ Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice de la München (din anul 1972) a anunţat că „satul olimpic", unde vor putea fi cazaţi circa 12.000 de sportivi, va avea pri­mul său ales de pe acum în persoana lui Walter Troger, se­cretar general al Comitetului olimpic vest-german. In următorii doi ani, olimpis­­mul, istoria Jocurilor olimpice şi a acestei mişcări sportive, va fi o materie obligatorie în pro­gramul celor 150.000 de şcolari şi liceeni din oraşul München, gazda viitoarei Olimpiade Aceştia vor trebui să înveţe istoria olimpiadelor ca şi anu­mite noţiuni despre diferitele sporturi olimpice nu numai în limba natală ci şi în limbile franceză, engleză, rusă, italiană şi spaniolă. Jocurile Olimpice de la Mün­chen vor dezminţi vechiul pro­verb german după care: „Cine locuieşte într-o casă de sticlă nu aruncă cu pietre în jurul său". Organizatorii au informat că sectorul de aruncare a discului va fi acoperit cu o cupolă de plexiglas destinată să-i prote­jeze pe atleţi împotriva intem­periilor. lîntrecerile olimpice de caiac­­cance vor avea loc la Augs­burg într-un bazin cu o lungime de 600 m. De-a lungul traseului vor putea asista 30.000 de spec­tatori. Se construieşte de ase­menea o tribună acoperită cu o capacitate de circa 5.000 de locuri. ★ După „Willy" şi „Juanito", simbolurile campionatelor mon­diale de fotbal din 1966 şi 1970, Jocurile Olimpice din 1972 vor avea şi ele mascota lor. Este vorba de bassetul „Waldi", care va fi reprodus în milioane de exemplare pe pînză, în cauciuc sau material plastic. Alegerea acestui simbol este motivată prin faptul că Münchenul este un oraș unde rasa canină cu­noscută sub numele de basset este foarte răspîndită. Edi­ţ­ia patinaj O dată cu includerea patina­jului pe rotile în rîndurile spor­turilor olimpice, la noi se acor­dă o atenţie deosebită acestei ramuri sportive. în acest sens Consiliul municipal al Organi­zaţiei pionierilor, în colaborare cu clubul sportiv Mureşul din Tg.-Mureş organizează prima e­­diţie a concursului de patinaj pe rotile dotat cu „Cupa de va­ră" la care pot participa pio­nieri şi elevi din toate şcolile oraşului. Primul concurs al primei eta­pe, desfăşurat pe distanţele de 50 şi 100 metri, în parcul sportiv „23 August“ din Tg.-Mureş s-a încheiat cu următoarele rezul­tate : Fete: categoria 9—10 ani: 1. Rodica Paşcan (Școala generală nr. 9); 2. Melinda Lăcătuş (Şcoala generală nr. 16). Categoria 11—12 ani: 1. Judit Balint (Școala generală nr. 9); 2. Erika Eigel (Liceul Unirea). Categoria 13—14 ani: 1. Eni­kő Giliga (Școala generală nr. 1l 4); 2. Eva Balind (Școala gene­rală nr. 7). Băieţi: Categoria 9—10 ani: 1. Şte­fan Inczefi (Liceul Unirea); 2. Arpad Docze (Şcoala generală nr. 5). Categoria 11—12 ani: 1. Zol­tán Adorján (Şcoala generală nr. 4); 2. Francisc Szabó (Școala generală nr. 4). Categoria 13—14 ani: 1. Iuliu Beres (Școala generală nr. 4); 2. Győző Kiss (Liceul de artă). în continuare concursurile ur­mătoare vor avea loc în fiecare sîmbătă în parcul „23 August", cu începere de la ora 9. Celor care nu posedă patine, clubul sportiv Mureşul le asigură sub formă de împrumut. Prezentarea concurenţilor se va face la sediul clubului Mu­reşul, la tovarăşul antrenor Ca­rol Gali. IO­AN PAUŞ ȘTIRI PE SCURT NEW YORK 31 (Agerpres). — Două surprize au fost înregistrate în optimile de finală ale turneului internaţional de tenis de la India­napolis. Ilie Năstase a pierdut cu 3—6, 4—6 în faţa chilianului Jaime Fiilor, iar favoritul nr. 1, cehoslova­cul Jan Kodes, a fost eliminat cu 6—3, 6—1 de către australianul A­­lan Stone. BUENOS AIRES 31 (Agerpres). —­­După 7 runde şi disputarea parti­delor întrerupte şi aminate, în tur­neul internaţional de şah de la Buenos Aires conduce Robert Fi­scher (S.U.A.) cu 5.5 puncte, ur­mat de Naidorf (Argentina), Re­­shevsky (S.U.A.), Tukmanov (U.R.S.S.) — 5 puncte, Florin Gheorghiu (România) — 4 puncte, Panno (Argentina), Szabó (Unga­ria), O’Kelly (Belgia), Smîslov (U.R.S.S.), Garcia (Argentina), Ru­­bine­tti (Argentina) — 3,5 puncte, Bisguier (S.U.A.), Rosetto (Argenti­na), Mecking (Brazilia) — 3 punc­te, Quinteros (Argentina) — 2,5 puncte, Damianovici (Iugoslavia) —­ 2 puncte, Schweber (Argentina) — 1,5 puncte, Agdamus (Argenti­na) — 0,5 puncte, HAGA 31 (Agerpres). — Turneul international de tenis de la Hilver­sum (Olanda) a continuat cu dis­putarea partidelor din turul III al probei de simplu bărbaţi. Tinărul jucător australian Alexander a ob­ţinut o victorie de prestigiu cu 6—3, 9—7 in faţa iugoslavului Pilici, englezul Taylor l-a eliminat cu 6—8, 9—7, 6—4 pe grecul Ka­­logheropoulos, iar australianul Bowrey a dispus cu 7—5, 3—6, 6—0 de maghiarul Gulyas. ROMA 31 (Agerpres). — In pri­mul meci al turneului internaţional masculin de baschet de la Veneţia, reprezentativa Iugoslaviei a învins cu scorul de 83—81 (33—45) for­maţia locală Splugen. Din echipa învingătoare s-a remarcat în mod special Kapicik (24 puncte). ROMA 31 (Agerpres). — în ziua a doua a turneului internaţional masculin de baschet de la Catania echipa italiană Ignis Varese a în­trecut cu scorul de 97—86 (52—49) selecţionata Poloniei. Cel mai e­­ficace jucător de pe teren a fost italianul Flaborea, care a marcat 25 de puncte. SOFIA 31 (Agerpres). — Concur­sul de orientare turistică „Pace şi prietenie", desfăşurat în apropiere de Varna, a fost cîştigat de echipa U.R.S.S. Pe locurile următoare s-au clasat Bulgaria, Ungaria şi Ceho­slovacia. RIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). — Intr-un meci amical de fotbal desfăşurat la Aracaju, echipa F. C. Santos a învins cu scorul de 9—1 (5—0) selecţionata locală. Patru din golurile învingătorilor au fost înscrise de Pele, care şi-a mărit la 1.034 numărul golurilor înscrise in cariera sa de fotbalist. Cutinho, Leo, Abel, David şi Clodoaldo au marcat celelalte cinci puncte pen­tru F. C. Santos. RIGA 31 (Agerpres). — Turneul internaţional masculin de volei desfăşurat timp de cinci zile la Ri­ga a fost cîştigat de selecţionata secundă a U.R.S.S. (neînvinsă în decursul competiţiei), urmată de U.R.S.S.­­, Polonia, România şi se­lecţionata de juniori a U.R.S.S. ... »rr. %S *»* «****#> ^ #*** ^ • ff-.y ■ __. ---........... • 5»>: , ■ /.A'.yV.‘A- vÂi a' . . IN ACESTE ZILE CĂLDUROASE LA ȘTRANDUL DE PE LACUL URSU DIN SOVATA E O MARE AFLUENTA. FOTBAL. — Duminică, pe sta­dionul „23 August" din Tg.-Mureş, cu începere de la ora 17, va avea loc întilnirea internaţională amica­lă între echipele A.S.A. Tg.-I Mu­­reş—Vasas Debreţin (R.P. Ungară). In cadrul returului ultimei etape a barajului pentru promovarea în campionatul judeţean de fotbal, duminică vor avea loc următoarele meciuri: la Tîrnăveni, ora 10: Sti­cla Tîrnăveni —— Energia Fîntînele; la Dumbrăvîoara, ora 17: Progresul Dumbrăvioara — Oţelul Reghin. Duminică dimineaţa, pe terenul mic din parcul „23 August" din Tg.-Mureş, cu începere de la ora 10, va avea loc întilnirea amicală dintre formaţiile Oţelul Tg.-Mu­reş — Avîntul Reghin, meci revan­şă a întîlnirii de duminica trecută de la Reghin. In cadrul etapelor a Il-a şi a H­-a ale „Cupei de vară" la fotbal, hirh­is marţi, pe terenurile înfrăţirea şi în­treprinderii comunale din Tg.-Mu­reş, de la fostul hipodrom­, vor avea loc următoarele întîlniri: • Luni,­­ pe terenul înfrăţirea, de la ora 16 Trandafirilor — Justiţia; ora 17 Sîncrai — Valea Rece; ora 18 Centrul A.S.A. 56 — Ady Endni (grupa mare). Pe terenul intreprin­derii comunale, de la ora 16­ Re­metea — 7 Noiembrie; ora 17 Aleea Carpaţi — Singeorgiu de M­ureş (grupa mică); marţi, pe te­renul înfrăţirea, de la ora 16: Voi­niceni — 7 Noiembrie; ora 17 Mureşeni — Aleea Carpaţi; ora 13: Centrul A.S.A. 57 — Mihai Vi­teazul (grupa mare); terenul între­prinderii comunale, de la ora 16 Eroilor Sovietici — Centrul A.S.A 58, ora 17: Babeş — Sîncrai (gru­pa mică). TIR CU ARCUL. — Sîmbătă, de la ora 16 şi duminică, de la ora 8,30, pe terenul 7 Noiembrie, de la fostul hipodrom din Tg.-Mureş, vor avea loc întrecerile etapei jude­ţene a campionatului republican de tir cu arcul rezervat seniorilor şi senioarelor. CAIAC-CANOE. — Duminică, de la ora 9, pe rîul Mureş (mai sus de zăgaz) va avea loc etapa ju­deţeană a campionatului republi­can de caiac-canoe rezervat junio­rilor şi junioarelor. TURISM. — Simbată şi dumini­că, pe platoul Vatman, Asociaţia sportivă Farmacia din Tg.-Mureş organizează un concurs de orien­tare turistică dotat cu „Cupa Far­macistul", la care participă echipe masculine şi feminine din Tg.-Mu­reş. Concursul va avea etapă de zi şi de noapte. PATINAJ PE ROTILE. — Simbată, de la ora 9, în parcul sportiv „23 August", în organizarea clubului sportiv Mureşul şi a Consiliului municipal Tg.-Mureş al Organiza­ţiei pionierilor va avea loc un con­curs de patinaj pe rotile pentru pionieri şi şcolari, dotat cu „Cupa de vară". LOTO La tragerea Loto din 31 in 1970 au fost extrase următoar­le numere: Extragerea I. 1­9, 20, 19,­­ 51, 63, 12, 60, 90. Fond de premii: 437.681 Ic Extragerea a il-a : 47, 66,­­ 70, 80, 38, 62. Fond de premii : 407.825 Ic

Next