Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-07 / nr. 184

PAGINA 2 STEAUA ROSIE INTITITIE LI • REUSITA EXCURSIEI: RESPECTAREA IGIENEI SALE • CITE CEVA DESPRE „RAUL DE MUNTE“ • CALVARUL UNORA: SACUL DE SPATE 0 RITMICITATEA — CONDITIE ESENTIALA 0 „COM­BUSTIBIL ALIMENTAR", LA DISCRETIE? • EXISTA O PARTICIPARE AFECTIVA IN DRUMETIE? Excursia în mijlocul naturii elo­ra nu numai mari satisfacţii şi plă­ceri prin farmecul peisajului sau pitorescul locurilor străbătute, d­ar are in acelaşi timp şi o covârşitoare influenţă asupra organismului li­man Alai repede decit toate leacu­rile din lume, natura ne potoleşte zbuciumul minţii, ne linişteşte su­fletul, ne purifică, ne împrospătează şi înnoieşte torţele. Pentru ca aceste zile de drumeţie să rămână minu­nate aduceri aminte, pentru ca excursia să constituie mijloc de to­­nifiere şi reconfortare, se cer a fi respectate anumite principii — aş spune elementare — de igienă. Aerul, radiaţiile solare, apa, as­censiunile etc. toţi aceşti factori pot avea un rol dintre cele mai favora­bile asupra sănătăţii noastre, dar pot avea şi efecte negative. Să nu uităm că muntele sau marea, variatele con­diţii meteorologice ori de mediu su­pun organismul la solicitări deose­bite prin natura lor, la eforturi care pot lesne depăşi posibilităţile sale de adaptare. Plecând de la aceste deziderate, să încercăm conturarea elementelor ca­re asigură excursiei valenţe „raţio­nale" iar drumeţiei in sine, atributul de reuşită deplină. Lungimea drumului, viteza de de­plasare, gradul de efort posibil de efectuat şi, in general, programul turistic, se vor stabili în raport cu­ antrenamentul, cu starea de sănă­­tate, virsta, sexul participanţilor. Celor neantrenaţi le recomandăm pentru început străbaterea a maxi­mum 10—12 km pe zi, în decursul a cîtorva etape eşalonate pe timp de 3—4 ore. Cei antrenaţi pot parcurge distanţe mai lungi: 20—30 km pe zi, în 6—8 ore, de asemenea, în mai multe etape. Suferinzilor cardiaci, „proaspeţi­lor“ convalescenţi, nu le recoman­dăm drumeţii fără un prealabil a­­viz medical. Unii turişti — mai ales cei ne­antrenaţi — se plîng uneori, în tim­pul ascensiunii, de ameţeli, palpi­taţii, respiraţie grea, senzaţia de e­­puizare, cu alte cuvinte: „rău de munte". In astfel de cazuri persoana va fi plasată imediat spre odihnă, intr-un loc răcoros şi ferit de vînt, i se vor da alimente ener­getice, spre exemplu: zahăr, miere, ciocolată, în nici un caz alcool. Datorită variaţiilor bruşte de tem­peratură, ca şi a condiţiilor atmosfe­­rice, precum şi pentru a avea asi­gurată comoditatea din timpul mersu­lui se cere o deosebită atenţie igienei echipamentului. Ca normă generală se recomandă o îmbrăcăminte uşoa­ră şi largă care să faciliteze mişcă­rile. Lenjeria să fie din bumbac, moale, subţire şi cu putere de ab­sorbţie a transpiraţiei, încălţămintea să fie cet mai uşoară, să cuprindă complet glezna, permeabilă pentru aer. In acest sens pot fi utilizate cu succes ghetele de baschet. Defec­tul acestora rezidă în faptul că se umezesc uşor prin ploaie sau prin mersul în iarbă umedă. in schimb se usucă mai repede decit încălţă­mintea de piele. Fie că este vorba de bocanci­ sau ghete de baschet, pen­tru ca piciorul să stea comod şi să nu sufere din pricina transpiraţiei recomandăm a se purta două perechi de ciorapi, dintre care una din bum­bac (pentru absorbţia transpiraţiei), iar cealaltă din lină moale (pe dea­supra), care va permite circulaţia aerului. După o zi de mers, o baie scurtă în apă rece, fără săpun, este binevenită. Sacul de spate să aibă curelele ce se petrec peste umeri reglabile, cit mai late (pentru a apăsa pe o supra­faţă cit mai mare) şi preferabil ca aceste curele să fie din piele sau din mai multe straturi de doc întărite prin cusături. Sacul să fie potrivit ca mărime, să aibă un dispozitiv care ţine partea de jos a sa departe, de spate (pentru a permite circulaţia aerului şi a evita transpiraţia). A­­tenţie: cu peste 20 kg în spate şi la urcuş sau drum accidentat drume­ţia nu mai este o plăcere. Pentru a preîntîmpina insolaţiile şi iritaţiile oculare, care pot surveni atît la munte cit şi la mare în con­diţiile radiaţiilor solare puternice, e bine să avem capul acoperit şi să purtăm ochelari de soare. Pe măsură ce altitudinea creşte, cantitatea de oxigen scade, presiu­nea atmosferică de asemenea co­boară, ceea ce face ca respiraţia să aibă loc în condiţii mai dificile. Din această cauză, pentru a ne cruţa for­ţele, este indicat ca în timpul ascen­siunii să mergem cu un pas regulat şi rar, fără accelerarea neraţională a ritmului. Totodată, să ne adaptăm respiraţia după mers, răsuflînd nu­mai pe nas şi să evităm cit mai mult convorbirile, cîntatul, şi mai cu seamă fumatul­­ .Date fiind eforturile sporite, în special la munte, alimentaţia turişti­lor trebuie să asigure organismului o refacere promptă a energiei pe care o cheltuieşte. Drumeţul experi­mentat îşi ia la drum alimente hră­nitoare — uşor asimilabile şi care se alterează greu. Oricît de năvalni­că­ ar­ fi setea sau oricît de puternică foamea, născute în urma cheltuielii de energie fizică, alimentarea nu trebuie să devină în timpul drume­ţiei un scop în sine — bucuria că vom mînca şi vom bea mai copios, decît în zilele celelalte — ci dimpo­trivă să rămînă un simplu mijloc de a ne păstra în permanenţă con­diţia fizică. Cînd stomacului de lu­cru pe timpul mersului — o mare cantitate de singe în loc să ducă oxigen şi glucoză în muşchi, va fi blocată pentru digestie. Drept ur­mare, mersul va deveni mai greoi, oboseala va apărea sub formă de somnolenţă, iar muşchii nu-şi vor recăpăta vigoarea decît tîrziu după ce digestia va fi terminată. Dar există oare şi o participare a­­fectivă în drumeţie? Fără îndoială da! Răspund prezent la apelul acesta sentimental: dragostea de patrie, fărîma de inimă lăsată în faţa ma­iestuoaselor creaţii ale naturii, mîn­­dria demnă depusă omagiu la teme­lia comorilor de pretutindeni, senti­mentul de mută admiraţie în faţa operelor şi monumentelor ctitorii ale trecutului sau ale celor durate de efortul colectiv cotidian, simţămin­tele calde ale tovărăşiei pe aceeaşi potecă montană etc. Aşadar, totul ne îndeamnă la drumeţie, dar mai cu seamă împrejurarea de a avea o ţară frumoasă, înzestrată din belşug cu natură, locuită de un popor vrednic, care a împodobit-o cu minunatele-i sale creaţii. Cu fiecare pas în dru­meţia noastră, descifrăm noi contu­­ruri ale cadrului natural, ale pei­sajului social: orizontul cunoaşterii ni se lărgeşte, devenim din ce in ce mai mîndri de meleagurile ţării dragi Din activitate paradoxal pasivă, contemplativă, turismul în mijlocul naturii devine un factor reconfor­tant, recreativ, mobilizator şi in­­structiv-educativ. Natura este cea mai măreaţă carte. S-o răsfoim cit mai des, cu atenţie, cu pasiune şi interes, în ea găsim sănătate, fericire, optimism tonic şi infinit de multe alte satisfacţii. NICOLAE OSTIN doctorand in medicină A In lan, cu fugara aprinsă ? A devenit îndeobşte cunos­cuta importanţa acţiunilor menite să apere rodul pămintului de pe­ricolul incendiilor, intr-o recentă şi largă acţiune de verificare or­ganizată pe mai multe planuri, la faţa locului, au ieşit la iveală diferite aspecte pe această linie. Cu ocazia controalelor efectuate s-au găsit lucruri bune la I.A.S. Iernut, Batoş, Acăţari Sighişoara, Seuca, Albeşti precum şi la fer­mele din Saroş, Seuca, Cheţani, Seleuş şi altele. Laude li se cu­vin şi ţăranilor cooperatori din Gorneşti, Ideciu de Jos, Solovăs­­tru, Acăţari... Dar, să facem o scurtă incur­siune prin alte localităţi ale ju­deţului şi să redăm cîteva secven­ţe negative, surprinse prin unităţi agricole. C.A.P. Aluniş: 30 iulie ora 16, tractoristul Sebesi Sütő Mihály de la secţia 24 (I.M.A. Reghin) lu­crează cu combina în lanul de griu. Fumează pe tractor! Vi s-a făcut instructajul pri­vind prevenirea incendiilor îna­inte de a intra cu combina în la­nul de griu? Da­r ne răspunde. Verificăm, intr-adevăr, s-a fă­cut: e consemnat tocmai in a­­deverinţa eliberată de I.M.A. Re­ghin, act care se află chiar la dinsul. Totuşi, pune foarte uşor in pericol cîteva zeci de hectare pe griu precum şi utilajele de pe cimp. Amendăm pe loc: 300 de lei ! Vinovat pentru această stare de lucruri se face şi brigadierul de cimp Csatlós Miklós — C.A.P. A­­luniş. Nu e binevoit să respecte ordinul in vigoare, nu a stabilit locul pentru fumat, nu a asigu­rat dotarea postului de incendiu de pe­lan cu materiale în bună stare de funcţionare. Sfidind pre­vederile instrucţiunilor, a instalat la postul de incendiu furci cu un... corn, cazmale fără cozi. In loc de 10 mături de nuiele, sunt numai trei, cu cozile rupte. Plu­guri? Coase? Nici vorbă! Neglijenţă în plin sens al cu­­viatului. Altfel spus — o amen­dă de 300 de lei! în satul Sărăţeni (Sovata) o al­tă surpriză neplăcută: brigadie­rul de cimp Tóth Karoly a per­mis să se aprindă foc deschis la numai 5 metri de p­lanul de griu (45 ha). Amendă: 400 lei. I.A.S. Sincrai: nereguli. Şeful de fermă Voinar Iosif şi-a per­mis să repartizeze la munca cu combina, un lan mecanizatori ne­instruiţi şi astfel, ei nu cunosc măcar mînuirea stingătorului cu praf din dotare. Pentru neinstrui­­rea personalului e sancţionat. I.A.S. Zau de Cimpie, la fel , ing. Szabó Alexandru e sancţio­nat din aceleaşi cauze (printre altele, soluţia din stingătoare e alterată) I.A.S. Reghin şi ferma din Saschiz (I.A.S. Albeşti), de ase­menea, nereguli. Aceste deficienţe şi altele puteau fi evitate foarte uşor, cu mult înainte de începerea re­coltatului, de către toţi conducă­torii şi preşedinţii unităţilor agri­cole. Se simte, totodată, necesa­ră revederea şi prelucrarea in­strucţiunilor M.A.S. nr. 800 70, ca­pitolul 19, precum şi publicaţia emisă de Consiliul popular jude­ţean. Numai respectind cu stricteţe aceste instrucţiuni şi publicaţii şi aplicîndu-le cu răspundere in viaţă vom reuşi ca şi in acest an să încheiem campania de re­coltare fără pierderi provocate de incendiu. Maior FLORIAN PACURARU din Grupul de pompieri al judeţului Mureş BENZINA ARDE Dispunem de numeroase e­­xemple în legătură cu arderea de către unii şoferi a benzinei statului în interes personal. Cu autovehiculele întreprinderilor şi instituţiilor se organizează ie­şiri la „iarbă verde", la pescuit sau in alte scopuri personale. După cum se ştie, un mare nu­măr de tipuri de autoturisme, printre care „Dacia", „Merce­des", „Volga", „Renault" şi al­tele, consumă benzină de 98. Consumă dacă găsesc. La staţia PECO din Sovata, unde opresc zilnic pentru a se aproviziona zeci şi zeci de autoturisme din ţară şi de peste hotare, astfel de benzină nu se găseşte. Un lucrător de la această staţie ne informează că benzina de 98 este adusă­ de la Braşov cu o „Tatră" de 8 tone. Insă, de cîte­va săptâmini, „Tatra" n-a mai fost pe la Sovata. N-a fost „Tatra", nu este nici benzină. Ce părere au cei care poartă răs­punderea aprovizionării staţiilor PECO din judeţul nostru cu toate sortimentele de benzină necesare? PE LINGĂ PLOPII FARÅ... FRUNZE Pe lingă plopii fără frunze, în­şiruiţi pe marginea şoselei înce­­pînd din satul Recea şi pînă la Valea Izvoarelor, tovarăşii care administrează drumurile adesea au trecut. Dar, după cum se ve­de, ei n-au văzut sau n-au vrut să vadă că aceşti arbori sunt dezbrăcaţi de haina lor verde, fiind sortiţi distrugerii. Plopii au fost atacaţi de nişte omizi. Tre­buia ca imediat să se ia măsuri de combatere, prin stropire sau prăfuire. Neluîndu-se nici o mă­sură, omizile s-au hrănit în voie, lăsînd zeci de plopi fără de frunze COMPOT AMAR Szép Imre din Vălureni (Szép înseamnă frumos dar el a făcut un lucru urît) nu mai este copil, depăşind virsta de 50 de ani. Cu toate acestea, inima îi pof­teşte dulciuri. Şi ce inima îi pof­teşte, mîinile nu lasă. Fiind mun­citor la Fabrica de conserve „Mureşeni", el s-a aprovizionat cu dulciuri din avutul statului. Nu numai cu dulciuri, ci şi cu conserve din carne. Intr-o bună zi, la terminarea lucrului, ieşind pe poartă a fost controlat. Şi s-au găsit la el, sustrase din fa­brică, 6 conserve de came, o cutie de compot din mere şi 100 grame de piper. Pentru aceasta, judecat, a intrat pe poarta pe­nitenciarului, fiind condamnat la 4 luni închisoare. Nu a fost de loc dulce compotul. CĂLĂREŢUL A SĂRIT PESTE CAL Om tînăr, Gheorghe Miş, năs­cut în comuna Cheţani şi domi­ciliat in Sovata, este cunoscut ca un bun călăreţ. In prezent este salariat la U.E.I.L. Sovata, îndeplinind funcţia de tehnician veterinar. In dupa-amiaza zilei de 3 august, „obosit", circula pe şoseaua naţională dinspre Praid spre Sovata. Nu călare, ci pe jos. Totuşi a sărit peste cal. Socotindu-se viteaz, el n-a mai ţinut cont câ circulaţia pe dru­murile publice se desfăşoară in baza unor norme. Mai mult ca atît, circulînd pe mijlocul dru­mului, „semnaliza" cu servieta pe care o avea în mină ca auto­vehiculele sâ-i facă loc. A avut insă ghinion. A semnalizat şi pentru o maşină a miliţiei. O­­prit, a fost rugat să-şi spună numele, în faţa microfonului, pentru a se înregistra pe bandă. Dar a refuzat. Totuşi numele i s-a aflat de pe buletinul de identitate şi s-a consemnat in­tr-un proces-verbal de contra­venţie. Rubrică realizată de P. POPSOR RĂSĂRIT DE SOARE PE CEAHLĂU Printre culturile agricole de bază, care prezintă importanţă deosebită pentru economia na­ţională şi implicit a judeţului nostru, se situează şi cultura cartofului. Pretenţiile cartofului faţă de sol ,îngrăşăminte şi lucră­rile agrotehnice sunt in general bine cunoscute de către lucră­torii din agricultură, rămînînd să se acorde o importanţă mult mai mare combaterii atacului de boli şi dăunători care dijmu­­iesc anual cultura şi fără de care nu se poate concepe o produc­ţie la nivelul cerinţelor actuale Dacă în condiţii mai vitrege de sol, fertilitate şi lucrări de in­treţinere se pot totuşi obţine producţii de cartofi, apoi fără o combatere raţională a bolilor şi dăunătorilor nu este posibil să se realizeze recolta. Ţinînd cont de condiţiile climatice de­osebite din acest an care fa­vorizează mult atacul, bolilor cartofului, se impu­ne mai mult ca oricînd luarea unor măsuri organizatorice, incit tratamente­le de combatere să fie aplicate cu exigenţă maximă şi in con­formitate cu avertizările date. Printre bolile şi dăunătorii cartofului o importanţă deose­bită prezintă mana cartofului şi gindacul din Colorado, care con­stituie cei mai aprigi duşmani ai acestei culturi şi care fără o combatere organizată pot com­promite întreaga recoltă. Pentru ca această cultură să fie protejată împotriva atacului, se impune ca în toate sectoa­rele agriculturii să se aplice un număr de 4 tratamente de pre­venire şi combatere a atacului de mană şi 3 tratamente de combatere a gîndacului din Co­lorado. O parte din tratamente­le de prevenire şi combatere a manei se vor aplica complexat cu cele de combatere a gînda­cului din Colorado. Tratamente­le de combatere atît a manei cit și a gîndacului din Colorado se vor face atunci cînd staţiile de evidenţă dinamică şi averti­zare dau semnalul prin trimi­terea buletinelor de avertizare, ceea ce corespunde cu apariţia in masă a larvelor de virsta în­­tîia a gîndacului din Colorado şi crearea condiţiilor de tempe­ratură pentru apariţia primelor infecţii de mană, folosindu-se produsele şi concentraţiile indi­cate de către tehnicienii şi in­ginerii de la centrele teritoriale de protecţia plantelor. Astfel pentru combaterea manei se va folosi zeama bordeleză, sau soluţiile preparate cu unul din produsele organice ca: Zineb, Poliram Combi, Orthocid etc. in aceste soluţii se va adăuga Lindatox 20 sau Detox 25 pen­tru combaterea gîndacului din Colorado. Se recomandă ca două trata­mente de combatere a gîndacu­lui din Colorado să se facă prin stropire cu produsele de mai sus iar al treilea tratament să se execute prin prăfuire, fo­­losinduse unul din produsele Lindatox 3 sau Detox 5, — de preferință este bine să se lucre­ze cu Lindatox 3 întrucît acest material dă rezultate mai bune. Produsele fitofarmaceutice in­dicate atît pentru combaterea gîndacului din Colorado cit şi pentru combaterea manei se pot procura în cantităţi suficiente de la magaziile centrelor teritoriale de protecţia plantelor din Luduş, Reghin, Sighişoara şi Tîrgu-Mu­­reş, cit şi de la centrele de combaterea dăunătorilor care sunt subordonate acestora. în prezent primul şi chiar al doilea tratament de combatere a gîndacului din Colorado şi ma­nei cartofului s-au executat pe majoritatea suprafeţelor cultiva­te, urmînd ca la avertizare să se aplice şi celelalte tratamente indicate. Pentru executarea tra­tamentelor de combatere pe suprafeţele mai mari cultivate cu cartofi se va folosi aparatu­ra existentă la întreprinderile de mecanizare a agriculturii din judeţ cit şi cea existentă la cen­trele de protecţia plantelor, cea proprietate a C.A.P. Pe suprafe­ţele mai mici se vor folosi a­­paratele portabile pe care cen­trele de protecţia plantelor le pun la dispoziţia cultivatorilor de cartofi. Pentru bune reuşită a trata­mentelor de combatere, ceea ce va contribui in mod sigur la obţinerea unor producţii sporite, culturile de cartofi vor fi ţinute sub observaţie, controlîndu-se in permanenţă, astfel incit să se poată interveni la timp pen­tru înlăturarea pierderilor pro­vocate atît de către mană cit şi de către gmndacul din Colorado i"n. STEFAN VOI­/GD şeful Centrului teritorial de protecţia plantelor Sighişoara Săptămîna­ viitoare pe ecranele târgumureşene „Argoman superdiabolicu“ Producţia studiourilor italiene „Argoman superdiabolicul", pre­miera de la cinematograful „Arta", este un inteligent şi palpitant film poliţist de situaţii. Acţiunea se pe­trece în jurul dispariţiei coroanei Sf. Eduard, una dintre cele mai preţioase bijuterii păstrate în Tur­nul Londrei. Un tempo alert caracterizează acţiunea filmului de aventuri „24 —25 nu se înapoiază", producţie a studiourilor din Riga. Vitafan, medicamentul radioac­tiv experimental, este furat dintr-o clinică din Riga. Viaţa bolnavilor aflaţi în tratament cu acest medi­cament este în pericol. Cercetările miliţiei, derutate uneori de aso­ciaţii nu lipsite de logică, dar ca­re ridică tensiunea acţiunii, con­Cu toate ameninţările abilei Jenabelle, care îşi doreşte enormul diamant de origine meteoritică şi pe care guvernele Franţei şi An­gliei i-l trimit după teribile amenin­ţări, Argoman superdiabolicul alias Archibald Wooster, expert in crimi­nologie şi însărcinat de Scotland Yard să rezolve problema, intră in posesia coroanei Sf. Eduard, duc in final către adevăratul autor al furtului. Stupefacția este cu a­­tît mai mare cu cit el se află în persoana medicului Jason, medic in clinica în care se petrece fap­tul. Ii vom revedea în acest film pe actorii Gunnar Tilinski și Eduard Pavuls. Filmul rulează la cinematograful „Tineretului". U „24 — 25 nu se inapoiaia v a in atenţia sinistraţilor ! Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mu­­reş aduce la cunoştinţa sinistraţilor că eventualele reclamaţii sau ce­reri privind stabilirea pagubelor şi a ajutoarelor băneşti pot fi înain­tate la camera 016, registratură, cel mai tîrziu pînă la data de 10 au­gust a. c. • rS „Afurisitul de bunic ti Conflictul conjugal al nepoţilor este rezolvat cu tact, inteligenţă, discreţie şi dragoste de bunic. Invitaţia bătrînului bunic şi pri­mirea lui de către nepoţi le aduce acestora din urmă refacerea ne­visată a căsniciei în faţa inevita­bilei destrămări. › I. il‚Vt/» ij'a › V­Acţiunea filmului se petrece in incîntătoarea Provence, iar rolul „afurisitului" de bunic este inter­pretat de celebrul Michel Simon, in rolurile nepoţilor: Marie Dubois şi Yves Lefebvre. Producţie a studiourilor france­ze „Afurisitul de bunic" va rula la cinematograful „Progresul". Cinema VINERI, 7 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Această femeie. Select: Monştrii. Progre­sul: Al 8-lea. Tineretului: Adio Texas. Unirea: La porţile pămîn­­tului. Muncitoresc: Mina cu bri­liante. Flacăra: Vă place Brahms? SIGHIŞOARA — Lumina: Iubita lui Graminia. LUDUȘ — Flacăra Simpaticul domn „K“. IERNU1 — Lumina: Omul cu ordin de repartiție. SARMAȘU — Popu­lar: Bărbații in deplasare. RE­GHIN — Patria: Operațiunea­­.Leontine“. Victoria: Reconstitui­­rea. TÎRNAVENI — Melodia: Me­mento. SOVATA — Doina: Ar­­soman superdiabolicul. SÎN­­GEORGIU Di. PĂDURE —Popu­lar: Domnişoara doctor. FÎNTI­­NELE — Patria: Castelul con­damnaţilor. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul: Copiii lui Don Quijotte. Televiziune 10,00 — Volei feminin: Româ­nia — R.D.G. Transmisiune di­rectă de la Constanţa: 18.00 — Turism. Vacanţa ’70; 18.20 — Că­minul: 10,20 — 1 001 de seri. Emi­siune pentru cei mici; 10.30 — Telejurnalul de seară; 20.00 — Jilm artistic: Prieteni fără grai (film de aventuri, coproducţie ro­­mâno-canadiană); 21.­25 — Mai aveţi o întrebare? Recorduri u­­mane; 22.25 — O interpretă în­drăgită a cântecului popular ro­­mânesc: Marioara Tănase. 22,45 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş SIMBATA. 8 AUGUST In limba română: 7—6,30: Ori­zont economic. Muzică distracti­vă 18—19,30: Ştiri. Cîntă forma­ţia instrumentală dirijată de Emi Frantz. Magazin radio. Varietäti muzicale. în limba maghiară: 0,30—7: Pe lungimea de undă a satelor. Cîn­­tece populare şi muzică uşoară 16,30—18: Ştiri. Muzică prefera­tă Pe meleagurile patriei socia- iste. Ne întilnim sîmbătă

Next