Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-07 / nr. 184
PAGINA 2 STEAUA ROSIE INTITITIE LI • REUSITA EXCURSIEI: RESPECTAREA IGIENEI SALE • CITE CEVA DESPRE „RAUL DE MUNTE“ • CALVARUL UNORA: SACUL DE SPATE 0 RITMICITATEA — CONDITIE ESENTIALA 0 „COMBUSTIBIL ALIMENTAR", LA DISCRETIE? • EXISTA O PARTICIPARE AFECTIVA IN DRUMETIE? Excursia în mijlocul naturii elora nu numai mari satisfacţii şi plăceri prin farmecul peisajului sau pitorescul locurilor străbătute, dar are in acelaşi timp şi o covârşitoare influenţă asupra organismului liman Alai repede decit toate leacurile din lume, natura ne potoleşte zbuciumul minţii, ne linişteşte sufletul, ne purifică, ne împrospătează şi înnoieşte torţele. Pentru ca aceste zile de drumeţie să rămână minunate aduceri aminte, pentru ca excursia să constituie mijloc de tonifiere şi reconfortare, se cer a fi respectate anumite principii — aş spune elementare — de igienă. Aerul, radiaţiile solare, apa, ascensiunile etc. toţi aceşti factori pot avea un rol dintre cele mai favorabile asupra sănătăţii noastre, dar pot avea şi efecte negative. Să nu uităm că muntele sau marea, variatele condiţii meteorologice ori de mediu supun organismul la solicitări deosebite prin natura lor, la eforturi care pot lesne depăşi posibilităţile sale de adaptare. Plecând de la aceste deziderate, să încercăm conturarea elementelor care asigură excursiei valenţe „raţionale" iar drumeţiei in sine, atributul de reuşită deplină. Lungimea drumului, viteza de deplasare, gradul de efort posibil de efectuat şi, in general, programul turistic, se vor stabili în raport cu antrenamentul, cu starea de sănătate, virsta, sexul participanţilor. Celor neantrenaţi le recomandăm pentru început străbaterea a maximum 10—12 km pe zi, în decursul a cîtorva etape eşalonate pe timp de 3—4 ore. Cei antrenaţi pot parcurge distanţe mai lungi: 20—30 km pe zi, în 6—8 ore, de asemenea, în mai multe etape. Suferinzilor cardiaci, „proaspeţilor“ convalescenţi, nu le recomandăm drumeţii fără un prealabil aviz medical. Unii turişti — mai ales cei neantrenaţi — se plîng uneori, în timpul ascensiunii, de ameţeli, palpitaţii, respiraţie grea, senzaţia de epuizare, cu alte cuvinte: „rău de munte". In astfel de cazuri persoana va fi plasată imediat spre odihnă, intr-un loc răcoros şi ferit de vînt, i se vor da alimente energetice, spre exemplu: zahăr, miere, ciocolată, în nici un caz alcool. Datorită variaţiilor bruşte de temperatură, ca şi a condiţiilor atmosferice, precum şi pentru a avea asigurată comoditatea din timpul mersului se cere o deosebită atenţie igienei echipamentului. Ca normă generală se recomandă o îmbrăcăminte uşoară şi largă care să faciliteze mişcările. Lenjeria să fie din bumbac, moale, subţire şi cu putere de absorbţie a transpiraţiei, încălţămintea să fie cet mai uşoară, să cuprindă complet glezna, permeabilă pentru aer. In acest sens pot fi utilizate cu succes ghetele de baschet. Defectul acestora rezidă în faptul că se umezesc uşor prin ploaie sau prin mersul în iarbă umedă. in schimb se usucă mai repede decit încălţămintea de piele. Fie că este vorba de bocanci sau ghete de baschet, pentru ca piciorul să stea comod şi să nu sufere din pricina transpiraţiei recomandăm a se purta două perechi de ciorapi, dintre care una din bumbac (pentru absorbţia transpiraţiei), iar cealaltă din lină moale (pe deasupra), care va permite circulaţia aerului. După o zi de mers, o baie scurtă în apă rece, fără săpun, este binevenită. Sacul de spate să aibă curelele ce se petrec peste umeri reglabile, cit mai late (pentru a apăsa pe o suprafaţă cit mai mare) şi preferabil ca aceste curele să fie din piele sau din mai multe straturi de doc întărite prin cusături. Sacul să fie potrivit ca mărime, să aibă un dispozitiv care ţine partea de jos a sa departe, de spate (pentru a permite circulaţia aerului şi a evita transpiraţia). Atenţie: cu peste 20 kg în spate şi la urcuş sau drum accidentat drumeţia nu mai este o plăcere. Pentru a preîntîmpina insolaţiile şi iritaţiile oculare, care pot surveni atît la munte cit şi la mare în condiţiile radiaţiilor solare puternice, e bine să avem capul acoperit şi să purtăm ochelari de soare. Pe măsură ce altitudinea creşte, cantitatea de oxigen scade, presiunea atmosferică de asemenea coboară, ceea ce face ca respiraţia să aibă loc în condiţii mai dificile. Din această cauză, pentru a ne cruţa forţele, este indicat ca în timpul ascensiunii să mergem cu un pas regulat şi rar, fără accelerarea neraţională a ritmului. Totodată, să ne adaptăm respiraţia după mers, răsuflînd numai pe nas şi să evităm cit mai mult convorbirile, cîntatul, şi mai cu seamă fumatul .Date fiind eforturile sporite, în special la munte, alimentaţia turiştilor trebuie să asigure organismului o refacere promptă a energiei pe care o cheltuieşte. Drumeţul experimentat îşi ia la drum alimente hrănitoare — uşor asimilabile şi care se alterează greu. Oricît de năvalnică ar fi setea sau oricît de puternică foamea, născute în urma cheltuielii de energie fizică, alimentarea nu trebuie să devină în timpul drumeţiei un scop în sine — bucuria că vom mînca şi vom bea mai copios, decît în zilele celelalte — ci dimpotrivă să rămînă un simplu mijloc de a ne păstra în permanenţă condiţia fizică. Cînd stomacului de lucru pe timpul mersului — o mare cantitate de singe în loc să ducă oxigen şi glucoză în muşchi, va fi blocată pentru digestie. Drept urmare, mersul va deveni mai greoi, oboseala va apărea sub formă de somnolenţă, iar muşchii nu-şi vor recăpăta vigoarea decît tîrziu după ce digestia va fi terminată. Dar există oare şi o participare afectivă în drumeţie? Fără îndoială da! Răspund prezent la apelul acesta sentimental: dragostea de patrie, fărîma de inimă lăsată în faţa maiestuoaselor creaţii ale naturii, mîndria demnă depusă omagiu la temelia comorilor de pretutindeni, sentimentul de mută admiraţie în faţa operelor şi monumentelor ctitorii ale trecutului sau ale celor durate de efortul colectiv cotidian, simţămintele calde ale tovărăşiei pe aceeaşi potecă montană etc. Aşadar, totul ne îndeamnă la drumeţie, dar mai cu seamă împrejurarea de a avea o ţară frumoasă, înzestrată din belşug cu natură, locuită de un popor vrednic, care a împodobit-o cu minunatele-i sale creaţii. Cu fiecare pas în drumeţia noastră, descifrăm noi contururi ale cadrului natural, ale peisajului social: orizontul cunoaşterii ni se lărgeşte, devenim din ce in ce mai mîndri de meleagurile ţării dragi Din activitate paradoxal pasivă, contemplativă, turismul în mijlocul naturii devine un factor reconfortant, recreativ, mobilizator şi instructiv-educativ. Natura este cea mai măreaţă carte. S-o răsfoim cit mai des, cu atenţie, cu pasiune şi interes, în ea găsim sănătate, fericire, optimism tonic şi infinit de multe alte satisfacţii. NICOLAE OSTIN doctorand in medicină A In lan, cu fugara aprinsă ? A devenit îndeobşte cunoscuta importanţa acţiunilor menite să apere rodul pămintului de pericolul incendiilor, intr-o recentă şi largă acţiune de verificare organizată pe mai multe planuri, la faţa locului, au ieşit la iveală diferite aspecte pe această linie. Cu ocazia controalelor efectuate s-au găsit lucruri bune la I.A.S. Iernut, Batoş, Acăţari Sighişoara, Seuca, Albeşti precum şi la fermele din Saroş, Seuca, Cheţani, Seleuş şi altele. Laude li se cuvin şi ţăranilor cooperatori din Gorneşti, Ideciu de Jos, Solovăstru, Acăţari... Dar, să facem o scurtă incursiune prin alte localităţi ale judeţului şi să redăm cîteva secvenţe negative, surprinse prin unităţi agricole. C.A.P. Aluniş: 30 iulie ora 16, tractoristul Sebesi Sütő Mihály de la secţia 24 (I.M.A. Reghin) lucrează cu combina în lanul de griu. Fumează pe tractor! Vi s-a făcut instructajul privind prevenirea incendiilor înainte de a intra cu combina în lanul de griu? Dar ne răspunde. Verificăm, intr-adevăr, s-a făcut: e consemnat tocmai in adeverinţa eliberată de I.M.A. Reghin, act care se află chiar la dinsul. Totuşi, pune foarte uşor in pericol cîteva zeci de hectare pe griu precum şi utilajele de pe cimp. Amendăm pe loc: 300 de lei ! Vinovat pentru această stare de lucruri se face şi brigadierul de cimp Csatlós Miklós — C.A.P. Aluniş. Nu e binevoit să respecte ordinul in vigoare, nu a stabilit locul pentru fumat, nu a asigurat dotarea postului de incendiu de pelan cu materiale în bună stare de funcţionare. Sfidind prevederile instrucţiunilor, a instalat la postul de incendiu furci cu un... corn, cazmale fără cozi. In loc de 10 mături de nuiele, sunt numai trei, cu cozile rupte. Pluguri? Coase? Nici vorbă! Neglijenţă în plin sens al cuviatului. Altfel spus — o amendă de 300 de lei! în satul Sărăţeni (Sovata) o altă surpriză neplăcută: brigadierul de cimp Tóth Karoly a permis să se aprindă foc deschis la numai 5 metri de planul de griu (45 ha). Amendă: 400 lei. I.A.S. Sincrai: nereguli. Şeful de fermă Voinar Iosif şi-a permis să repartizeze la munca cu combina, un lan mecanizatori neinstruiţi şi astfel, ei nu cunosc măcar mînuirea stingătorului cu praf din dotare. Pentru neinstruirea personalului e sancţionat. I.A.S. Zau de Cimpie, la fel , ing. Szabó Alexandru e sancţionat din aceleaşi cauze (printre altele, soluţia din stingătoare e alterată) I.A.S. Reghin şi ferma din Saschiz (I.A.S. Albeşti), de asemenea, nereguli. Aceste deficienţe şi altele puteau fi evitate foarte uşor, cu mult înainte de începerea recoltatului, de către toţi conducătorii şi preşedinţii unităţilor agricole. Se simte, totodată, necesară revederea şi prelucrarea instrucţiunilor M.A.S. nr. 800 70, capitolul 19, precum şi publicaţia emisă de Consiliul popular judeţean. Numai respectind cu stricteţe aceste instrucţiuni şi publicaţii şi aplicîndu-le cu răspundere in viaţă vom reuşi ca şi in acest an să încheiem campania de recoltare fără pierderi provocate de incendiu. Maior FLORIAN PACURARU din Grupul de pompieri al judeţului Mureş BENZINA ARDE Dispunem de numeroase exemple în legătură cu arderea de către unii şoferi a benzinei statului în interes personal. Cu autovehiculele întreprinderilor şi instituţiilor se organizează ieşiri la „iarbă verde", la pescuit sau in alte scopuri personale. După cum se ştie, un mare număr de tipuri de autoturisme, printre care „Dacia", „Mercedes", „Volga", „Renault" şi altele, consumă benzină de 98. Consumă dacă găsesc. La staţia PECO din Sovata, unde opresc zilnic pentru a se aproviziona zeci şi zeci de autoturisme din ţară şi de peste hotare, astfel de benzină nu se găseşte. Un lucrător de la această staţie ne informează că benzina de 98 este adusă de la Braşov cu o „Tatră" de 8 tone. Insă, de cîteva săptâmini, „Tatra" n-a mai fost pe la Sovata. N-a fost „Tatra", nu este nici benzină. Ce părere au cei care poartă răspunderea aprovizionării staţiilor PECO din judeţul nostru cu toate sortimentele de benzină necesare? PE LINGĂ PLOPII FARÅ... FRUNZE Pe lingă plopii fără frunze, înşiruiţi pe marginea şoselei începînd din satul Recea şi pînă la Valea Izvoarelor, tovarăşii care administrează drumurile adesea au trecut. Dar, după cum se vede, ei n-au văzut sau n-au vrut să vadă că aceşti arbori sunt dezbrăcaţi de haina lor verde, fiind sortiţi distrugerii. Plopii au fost atacaţi de nişte omizi. Trebuia ca imediat să se ia măsuri de combatere, prin stropire sau prăfuire. Neluîndu-se nici o măsură, omizile s-au hrănit în voie, lăsînd zeci de plopi fără de frunze COMPOT AMAR Szép Imre din Vălureni (Szép înseamnă frumos dar el a făcut un lucru urît) nu mai este copil, depăşind virsta de 50 de ani. Cu toate acestea, inima îi pofteşte dulciuri. Şi ce inima îi pofteşte, mîinile nu lasă. Fiind muncitor la Fabrica de conserve „Mureşeni", el s-a aprovizionat cu dulciuri din avutul statului. Nu numai cu dulciuri, ci şi cu conserve din carne. Intr-o bună zi, la terminarea lucrului, ieşind pe poartă a fost controlat. Şi s-au găsit la el, sustrase din fabrică, 6 conserve de came, o cutie de compot din mere şi 100 grame de piper. Pentru aceasta, judecat, a intrat pe poarta penitenciarului, fiind condamnat la 4 luni închisoare. Nu a fost de loc dulce compotul. CĂLĂREŢUL A SĂRIT PESTE CAL Om tînăr, Gheorghe Miş, născut în comuna Cheţani şi domiciliat in Sovata, este cunoscut ca un bun călăreţ. In prezent este salariat la U.E.I.L. Sovata, îndeplinind funcţia de tehnician veterinar. In dupa-amiaza zilei de 3 august, „obosit", circula pe şoseaua naţională dinspre Praid spre Sovata. Nu călare, ci pe jos. Totuşi a sărit peste cal. Socotindu-se viteaz, el n-a mai ţinut cont câ circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară in baza unor norme. Mai mult ca atît, circulînd pe mijlocul drumului, „semnaliza" cu servieta pe care o avea în mină ca autovehiculele sâ-i facă loc. A avut insă ghinion. A semnalizat şi pentru o maşină a miliţiei. Oprit, a fost rugat să-şi spună numele, în faţa microfonului, pentru a se înregistra pe bandă. Dar a refuzat. Totuşi numele i s-a aflat de pe buletinul de identitate şi s-a consemnat intr-un proces-verbal de contravenţie. Rubrică realizată de P. POPSOR RĂSĂRIT DE SOARE PE CEAHLĂU Printre culturile agricole de bază, care prezintă importanţă deosebită pentru economia naţională şi implicit a judeţului nostru, se situează şi cultura cartofului. Pretenţiile cartofului faţă de sol ,îngrăşăminte şi lucrările agrotehnice sunt in general bine cunoscute de către lucrătorii din agricultură, rămînînd să se acorde o importanţă mult mai mare combaterii atacului de boli şi dăunători care dijmuiesc anual cultura şi fără de care nu se poate concepe o producţie la nivelul cerinţelor actuale Dacă în condiţii mai vitrege de sol, fertilitate şi lucrări de intreţinere se pot totuşi obţine producţii de cartofi, apoi fără o combatere raţională a bolilor şi dăunătorilor nu este posibil să se realizeze recolta. Ţinînd cont de condiţiile climatice deosebite din acest an care favorizează mult atacul, bolilor cartofului, se impune mai mult ca oricînd luarea unor măsuri organizatorice, incit tratamentele de combatere să fie aplicate cu exigenţă maximă şi in conformitate cu avertizările date. Printre bolile şi dăunătorii cartofului o importanţă deosebită prezintă mana cartofului şi gindacul din Colorado, care constituie cei mai aprigi duşmani ai acestei culturi şi care fără o combatere organizată pot compromite întreaga recoltă. Pentru ca această cultură să fie protejată împotriva atacului, se impune ca în toate sectoarele agriculturii să se aplice un număr de 4 tratamente de prevenire şi combatere a atacului de mană şi 3 tratamente de combatere a gîndacului din Colorado. O parte din tratamentele de prevenire şi combatere a manei se vor aplica complexat cu cele de combatere a gîndacului din Colorado. Tratamentele de combatere atît a manei cit și a gîndacului din Colorado se vor face atunci cînd staţiile de evidenţă dinamică şi avertizare dau semnalul prin trimiterea buletinelor de avertizare, ceea ce corespunde cu apariţia in masă a larvelor de virsta întîia a gîndacului din Colorado şi crearea condiţiilor de temperatură pentru apariţia primelor infecţii de mană, folosindu-se produsele şi concentraţiile indicate de către tehnicienii şi inginerii de la centrele teritoriale de protecţia plantelor. Astfel pentru combaterea manei se va folosi zeama bordeleză, sau soluţiile preparate cu unul din produsele organice ca: Zineb, Poliram Combi, Orthocid etc. in aceste soluţii se va adăuga Lindatox 20 sau Detox 25 pentru combaterea gîndacului din Colorado. Se recomandă ca două tratamente de combatere a gîndacului din Colorado să se facă prin stropire cu produsele de mai sus iar al treilea tratament să se execute prin prăfuire, folosinduse unul din produsele Lindatox 3 sau Detox 5, — de preferință este bine să se lucreze cu Lindatox 3 întrucît acest material dă rezultate mai bune. Produsele fitofarmaceutice indicate atît pentru combaterea gîndacului din Colorado cit şi pentru combaterea manei se pot procura în cantităţi suficiente de la magaziile centrelor teritoriale de protecţia plantelor din Luduş, Reghin, Sighişoara şi Tîrgu-Mureş, cit şi de la centrele de combaterea dăunătorilor care sunt subordonate acestora. în prezent primul şi chiar al doilea tratament de combatere a gîndacului din Colorado şi manei cartofului s-au executat pe majoritatea suprafeţelor cultivate, urmînd ca la avertizare să se aplice şi celelalte tratamente indicate. Pentru executarea tratamentelor de combatere pe suprafeţele mai mari cultivate cu cartofi se va folosi aparatura existentă la întreprinderile de mecanizare a agriculturii din judeţ cit şi cea existentă la centrele de protecţia plantelor, cea proprietate a C.A.P. Pe suprafeţele mai mici se vor folosi aparatele portabile pe care centrele de protecţia plantelor le pun la dispoziţia cultivatorilor de cartofi. Pentru bune reuşită a tratamentelor de combatere, ceea ce va contribui in mod sigur la obţinerea unor producţii sporite, culturile de cartofi vor fi ţinute sub observaţie, controlîndu-se in permanenţă, astfel incit să se poată interveni la timp pentru înlăturarea pierderilor provocate atît de către mană cit şi de către gmndacul din Colorado i"n. STEFAN VOI/GD şeful Centrului teritorial de protecţia plantelor Sighişoara Săptămîna viitoare pe ecranele târgumureşene „Argoman superdiabolicu“ Producţia studiourilor italiene „Argoman superdiabolicul", premiera de la cinematograful „Arta", este un inteligent şi palpitant film poliţist de situaţii. Acţiunea se petrece în jurul dispariţiei coroanei Sf. Eduard, una dintre cele mai preţioase bijuterii păstrate în Turnul Londrei. Un tempo alert caracterizează acţiunea filmului de aventuri „24 —25 nu se înapoiază", producţie a studiourilor din Riga. Vitafan, medicamentul radioactiv experimental, este furat dintr-o clinică din Riga. Viaţa bolnavilor aflaţi în tratament cu acest medicament este în pericol. Cercetările miliţiei, derutate uneori de asociaţii nu lipsite de logică, dar care ridică tensiunea acţiunii, conCu toate ameninţările abilei Jenabelle, care îşi doreşte enormul diamant de origine meteoritică şi pe care guvernele Franţei şi Angliei i-l trimit după teribile ameninţări, Argoman superdiabolicul alias Archibald Wooster, expert in criminologie şi însărcinat de Scotland Yard să rezolve problema, intră in posesia coroanei Sf. Eduard, duc in final către adevăratul autor al furtului. Stupefacția este cu atît mai mare cu cit el se află în persoana medicului Jason, medic in clinica în care se petrece faptul. Ii vom revedea în acest film pe actorii Gunnar Tilinski și Eduard Pavuls. Filmul rulează la cinematograful „Tineretului". U „24 — 25 nu se inapoiaia v a in atenţia sinistraţilor ! Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mureş aduce la cunoştinţa sinistraţilor că eventualele reclamaţii sau cereri privind stabilirea pagubelor şi a ajutoarelor băneşti pot fi înaintate la camera 016, registratură, cel mai tîrziu pînă la data de 10 august a. c. • rS „Afurisitul de bunic ti Conflictul conjugal al nepoţilor este rezolvat cu tact, inteligenţă, discreţie şi dragoste de bunic. Invitaţia bătrînului bunic şi primirea lui de către nepoţi le aduce acestora din urmă refacerea nevisată a căsniciei în faţa inevitabilei destrămări. › I. il‚Vt/» ij'a › VAcţiunea filmului se petrece in incîntătoarea Provence, iar rolul „afurisitului" de bunic este interpretat de celebrul Michel Simon, in rolurile nepoţilor: Marie Dubois şi Yves Lefebvre. Producţie a studiourilor franceze „Afurisitul de bunic" va rula la cinematograful „Progresul". Cinema VINERI, 7 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Această femeie. Select: Monştrii. Progresul: Al 8-lea. Tineretului: Adio Texas. Unirea: La porţile pămîntului. Muncitoresc: Mina cu briliante. Flacăra: Vă place Brahms? SIGHIŞOARA — Lumina: Iubita lui Graminia. LUDUȘ — Flacăra Simpaticul domn „K“. IERNU1 — Lumina: Omul cu ordin de repartiție. SARMAȘU — Popular: Bărbații in deplasare. REGHIN — Patria: Operațiunea.Leontine“. Victoria: Reconstituirea. TÎRNAVENI — Melodia: Memento. SOVATA — Doina: Arsoman superdiabolicul. SÎNGEORGIU Di. PĂDURE —Popular: Domnişoara doctor. FÎNTINELE — Patria: Castelul condamnaţilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Copiii lui Don Quijotte. Televiziune 10,00 — Volei feminin: România — R.D.G. Transmisiune directă de la Constanţa: 18.00 — Turism. Vacanţa ’70; 18.20 — Căminul: 10,20 — 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 10.30 — Telejurnalul de seară; 20.00 — Jilm artistic: Prieteni fără grai (film de aventuri, coproducţie româno-canadiană); 21.25 — Mai aveţi o întrebare? Recorduri umane; 22.25 — O interpretă îndrăgită a cântecului popular românesc: Marioara Tănase. 22,45 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş SIMBATA. 8 AUGUST In limba română: 7—6,30: Orizont economic. Muzică distractivă 18—19,30: Ştiri. Cîntă formaţia instrumentală dirijată de Emi Frantz. Magazin radio. Varietäti muzicale. în limba maghiară: 0,30—7: Pe lungimea de undă a satelor. Cîntece populare şi muzică uşoară 16,30—18: Ştiri. Muzică preferată Pe meleagurile patriei socia- iste. Ne întilnim sîmbătă