Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-02 / nr. 180
In campania agricolă de vară — Balania stringerii recoltei o ctstigi cei care nu admit sa se piardă N IX Bătălia stringerii recoltei continuă pe zi ce trece cu tot mai multă intensitate, in raidubanchetă întreprins în ziua de 31 iulie am întîlnit numeroase cooperative agricole în care secerişul griului este pe terminate, iar o bună parte din forţele ce s-au eliberat au fost trecute la treieriş. In altele însă, atît secerişul cît şi celelalte lucrări din campanie, în special eliberarea terenului de paie, transportul snopilor la arii, arăturile de vară şi însămînţărite în mirişte, continuă să se desfăşoare anevoios deşi au beneficiat de zile foarte bune pentru lucru. Râminerile în urmă sunt determinate în cea mai mare parte de deficienţe în organizarea muncii, în mobilizarea tuturor forţelor existente şi in folosirea completă a timpului de lucru. Dar, iată cîteva secvenţe de muncă, bune şi rele, surprinse de noi în cooperativele agricole vizitate. La ordinea zilei, treierişul . In cooperativele agricole care au ştiut să folosească din plin timpul bun de muncă, o altă lucrare se înscrie la ordinea zilei: treierişul. Aşa este cazul, printre altele, şi la cooperativa agricolă din Deal. Cele 10 combine, cărora li s-au alăturat zilnic la seceriş în jur de 600 de cooperatori, au recoltat în întregime orzul de pe 94 de hectare şi griul de pe 460 ha din 570 ha cît există în cultură. Aceasta era situaţia în seara zilei de vineri 31 iulie. Din calculele care ne-au fost prezentate rezultă că pentru ziua de azi, duminică 2 august, mai rămîn de secerat cu combinele doar 69 de hectare. Despre ritmul în care s-a desfăşurat această lucrare, ne vorbeşte clar următoarea situaţie: în ziua de 25 iulie erau secerate 230 ha cu griu, în 28 iulie 310 ha, în 30 iulie 460 ha. Din această suprafaţă, membrii cooperatori au recoltat cu secerile 280 de hectare. Şi celelalte lucrări cunosc un ritm mulţumitor. Cu două piese de balotat (una mai mult defectă) paiele au fost adunate de pe 100 de hectare. In mirişte s-au făcut arături pe 85 ha, din care 80 ha au fost însămînţate cu culturi furajere. Forţele de muncă eliberate de la seceriş au fost treptat trecute la transportul snopilor de pe cîmp şi la treieriş. La transportul snopilor, lucrare ce s-a făcut deja de pe 100 ha, lucrează 4 sănii, 3 remorci şi 60 de atelaje. Pe aici treierişul nu cunoaşte acum pauze. Cu aceleaşi forţe, dar nu in acelaşi ritm Cooperativele agricole din Cerghid şi Săbcud au practic aceleaşi forţe: 5 combine fiecare. La aceeaşi dată, 31 iulie, rezultatele la seceriş erau cu totul diferite. La Sălcud combinele au recoltat 126 ha de griu, iar la Cerghid doar 82 ha. Există desigur şi o explicaţie. La Sălcud combinele au lucrat tot timpul foarte bine. La Cerghid în schimb s-a pierdut foarte mult timp din cauza deselor defecţiuni ivite atît la combine, cît şi la tractoare. In ziua raidului nostru două combine nu lucrau de loc. Această situaţie s-a repetat aproape zilnic de la începutul campaniei. Din această cauză, faţă de un ritm zilnic de 15 ha se realizează 7—8 ha. Nici forţa manuală, în special la brigada de la centru, nu este în totalitate folosită. Au fost zile cînd aici au fost prezenţi la seceriş doar 10—12 cooperatori. Datorită ritmului lent, se apreciază că secerişul se va prelungi pînă la 15 august, cu 10 zile mai mult decit se stabilise iniţial. Se înţelege că acest decalaj este extrem de mare şi pentru a putea fi evitat se impun măsuri urgente. Printr-o chibzuită folosire a tuturor forţelor pe care le are, cooperativa agricolă din Sălcud a reuşit să se înscrie în graficele stabilite, astfel că luni seara, cel tîrziu marţi, secerişul va fi încheiat. Ritmuri nesatisfăcătoare la seceriş se înregistrează şi la Deag şi Petrilaca. La Deag au fost recoltate cu combinele, 4 la număr, 90 de hectare. Dacă eforturile combinerilor ar fi fost susţinute şi de cooperatori, rezultatele puteau să fie mai bune. Aici însă, numărul cooperatorilor prezenţi la seceriş este destul de scăzut, dovadă cele doar 20 ha recoltate manual. Prezent la faţa locului, inginerul luliu Mircea, directorul I.M.A. din Luduş a stabilit o serie de măsuri care, sperăm, vor impulsiona ritmul la seceriş. La M BĂLDEANU S (Continuare in pag. a 2-a) *s x Ix Is IV Is IIs I IV Agregate de înaltă tehnicitate Uzina de utilaj greu „Progresul“ din Brăila a asimilat recent noi agregate de înaltă tehnicitate și productivitate. Printre acestea se află o linie automată de fabricare a cărămizilor, compusă din peste 20 de utilaje complexe — masă automată de tăiat elevatoare, transportoare, prese etc., cu o capacitate de 12.000 cărămizi pe oră. Tot aici se realizează o macara hidraulică de 12 tone forţă, caracterizată printr-o mare mobilitate, viteză sporită de deplasare şi putere, care o recomandă marilor şantiere de construcţie şi un excavator hidraulic pe şenile de 0,4 mc, utilaje concepute de specialiştii uzinei în acest an. (Agerpres) VEDERE DIN SIGHIŞOARA (Fotó: C. SZÁSZ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 180 (3.845) Duminică, 2 august 1970 4 Daaini. 30 Ilalan! VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 27 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 11—14 grade, iar maximele între 27—30 grade. s ix Flori din material plastic Creatorii de flori din material plastic din Galaţi au primit de curind comenzi pentru export în R. F. a Germaniei, Polonia, R. P. Ungară şi în unele ţări din Africa. Primul lot de flori, circa 50.000 margarete, trandafiri, crengi de măr, garoafe, au şi fost expediate. In prezent se studiază şi unele teme mai îndrăzneţe în materie: feriga în coşuleţ de împletituri pentru ornamentarea holurilor şi în general a locurilor mai puţin însorite ale interioarelor şi feriga aplicată, diverse flori de podoabă, aplice cu fructe şi coşuleţe cu fructe, şi alte ornamente de acest gen sugerate de comerţul intern şi de unele firme străine interesate. (Agerpres). x Ix Is IVI I Spectacol muzical la Sovata In faţa a peste 400 de oameni ai muncii, veniţi la odihnă în frumoasa staţiune Sovata, a avut loc un spectacol muzical organizat de Casa de cultură din localitate, la care şi-a adus contribuţia formaţia orchestrală „Apollo“ şi solişti vocali recrutaţi dintre vilegiaturişti. La realizarea spectacolului şi-a dat concursul de asemenea actorul Corvin Alexe de la Teatrul Valea Jiului din Petroşani, care a asigurat prezentarea spectacolului şi momentele vesele. DANIEL DRĂGAN i i X IX *X IX IX »i X 5 i XîI 5 » . La Tîrgu-Mureş a intrat în funcţiune noua centrală telefonică automată în cursul zilei de 31 iulie în oraşul Tg.-Mureş s-a dat în funcţiune noua centrală telefonică automată cu capacitatea finală de 2.000 de linii. Acest lucru va permite creşterea numărului de abonaţi urbani cu încă 50 la sută. Pentru început s-au instalat cca. 200 de abonaţi, urmînd ca pînă la finele anului să se atingă capacitatea finală. AICI SE CONECTEAZĂ ABONAŢII LA NOUA CENTRALĂ. ZIUA MARINEI In această zi de sărbătoare ostaşii marinei militare, navigatorii temerari ai flotei noastre comerciale, harnicii constructori de nave raportează cu mîndrie că se află la datorie, că misiunile încredinţate sunt îndeplinite cu succes. Ziua Marinei reprezintă, în acelaşi timp, un omagiu adus eroismului şi bărbăţiei înaintaşilor, celor care s-au jertfit pentru apărarea gliei strămoşeşti, stînd de strajă la fruntariile de apă ale patriei. La bordul navelor se află marinari încercaţi, comandanţi, ofiţeri şi maiştri militari, care au format şi instruit numeroase contingente de luptători, gata oricînd să apere cu străşnicie apele teritoriale ale patriei şi litoralul românesc. La rîndul lor, echipajele navelor comerciale — aceşti soli ai izbinzilor poporului nostru — cutreieră îndepărtatele mări şi oceane, intruchipind participarea crescinda a ţării noastre la schimbul mondial de valori, inălţind — cu acest prilej sărbătoresc — marele pavoaz, marinarii, toţi cei ce duc mai departe tradiţiile marinei militare şi comerciale româneşti, îşi exprimă hotărîrea neclintită de a sluji cu credinţă scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România. Sărbătorim astăzi Ziua Marinei, prilej de cinstire pentru acei fii ai patriei care străbat mările şi oceanele lumii sub faldurile pavilionului românesc. Adunarea generală a salariaţilor de la Combinatul chimic din Tirnăveni Obiectivul principal — sporirea eficienței economice De această dată colectivul de chimişti din Tirnăveni n-a putut prezenta, ca de obicei, în faţa adunării generale a salariaţilor un bilanţ pozitiv în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan. Din motivele cunoscute, cotele realizate la majoritatea indicatorilor de plan s-au oprit sub nivelul de sută la sută. Cu toate acestea, activitatea desfăşurată în cursul primului semestru merită cu prisosinţă cele mai bune aprecieri. Atit în zilele dezastrului, cit şi in cele care au urmat, în munca de refacere colectivul de lucrători al combinatului a dovedit şi dovedeşte o mare capacitate organizatorică şi de mobilizare a tuturor forţelor, pentru redresarea potenţialului economic şi recuperarea pagubelor pricinuite. Muncind neobosit zi şi noapte, atacînd cu curaj şi competenţă toate greutăţile pricinuite de calamităţi, ei au reuşit ceea ce nici calculul hîrtiei nu prevedea — scurtarea termenelor de repunere în funcţiune la toate capacităţile de producţie, iar la unele deosebit de importante chiar cu cîteva luni mai devreme. Pagubele cauzate producţiei de către calamităţi, care se ridică la impresionanta sumă de 161 milioane lei, nu vor putea fi recuperate integral in anul acesta. Dar, există convingerea fermă, exprimată in unanimitate şi de către adunarea generală a salariaţilor, că lucrătorii acestui combinat nu vor precupeţi nici un efort, îşi vor perfecţiona continuu activitatea şi vor munci cu elan, pasiune, dăruire, in aşa fel incit aceste pierderi să fie reduse la minimum. Ca o primă ilustrare a acestei hotăriri o constituie elaborarea pentru semestrul II al acestui an a unui program de producţie îmbunătăţit, cu sarcini suplimentare la toţi indicatorii de plan, mobilizarea unor rezerve interne a căror valorificare să ducă la diminuarea pierderilor cu peste 77 milioane de lei. Realizarea sarcinilor economice alese semestrul II cît şi a planului pe anul viitor care prevede creşteri importante la producţia de carbid, bicromat, faianţă-gresie, precum şi la export, reclamă în primul rînd ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi economice a combinatului, eliminarea neajunsurilor şi a deficienţelor care mai dăinuie în anumite secţii şi sectoare şi introducerea unor metode noi perfecţionate de conducere şi organizare a producţiei care să asigure folosirea mai completă a capacităţii instalaţiilor şi utilajelor, a timpului de lucru, a întregului potenţial productiv. Tocmai de aceea, participanţii la adunare au discutat cu interes posibilităţile de sporire a eficienţei economice a fiecărei activităţi din cadrul combinatului, sugerind căile care asigură mersul rapid înainte pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan. Discuțiile s-au I. CISMAS (Continuare in pag. a 2-a) Aniversarea a 80 de ani de la construirea portului Constanţa Simbătă, Ic Constanţa, a avut loc o adunare prilejuită de aniversarea a 80 de ani de la începerea lucrărilor de construcţie a portului modern şi de 75 de ani de la înfiinţarea primei societăţi de navigaţie română. in cadrul adunării au luat cuvîntul ing. Petre Ivanov, director al C.N.M. „Navrom" — Constanţa, care s-a referit la dezvoltarea portului şi a flotei maritime române, a traficului şi activităţii comerciale desfăşurate de primul port maritim românesc. La festivitate au luat, de asemenea, cuvîntul reprezentanţi ai marinarilor, docherilor şi celorlalţi lucrători din port, ai organelor locale de partid şi de stat şi ai Ministerului Transporturilor. In încheierea adunării, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care exprimă profundul ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, angajamentul lucrătorilor portului Constanţa de a-şi consacra întreaga putere de muncă înfloririi patriei noastre. Festivitatea s-a încheiat cu un frumos program artistic, susţinut de formaţiile C.N.M. „Navrom"—Constanţa. (Agerpres). Pagina a 3-a AxlCoZA ÎN CURâND VA APĂREA CADRAN MUREŞEAN Tg.-Mureş. August 1970 SUPLIMENT SOCIAL-POLITIC ŞI DE CULTURĂ AL ZIARULUI „STEAUA ROŞIE“ In cuprins: poezie, proză, reportaje, istorie, eseu, critică literară, artă plastică, teatru, ştiinţă. In acest număr semnează: LIVIU SEBESTYÉN, general maior PAUL CHELER, Teodor Pop, Viorica Mereuţă, Ion Ilie Mileşan, Petre Giurgiu, Mihai Sin, GAVRIL ŞEDRAN, MARIN SORESCU, ZENO GHIJULESCU, Lucia Mărcuş, Ioan Chiorean, Aurel Holircă, Lazăr Lădariu, Serafim Duicu, Ion Ranca, Simion Fuchs, ION HOREA, Dan Culcer, Monica Păun, Valeriu P. Vaida, Mara Nicoară, Suzana Zira, Liviu Jecan, Cornel Pogăceanu, Szekernyes László, ION APOSTOL POPESCU, ROMULUS GUGA, Andrei Freamăt, Melinte Şerban, Romeo Morari, Lucian Cucuiet, Ion Cherei, Zeno Fodor, Traian Duşa, Mihai Filimon, LIVIU POPOVICIU, IULIU MOLDOVAN, Nagy Pál, Hodoş László, Laszloffy Aladar, Yannis Ritsos, VLADIMIR STREINU, SAŞA PANĂ. In acest număr publicăm portretul inedit al lui Ion Barbu de A. E. Baconsky. Poeme necunoscute de Tristan Tzara. Prezentare grafică: Ion Pop. CADRAN MUREŞEAN o lectură instructivă pentru toţi Se poate procura la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraşele şi comunele judeţului. Trenul s-a oprit luni în gara din Luduş. De pe peron, mulţimea de călători a dat buzna la scările vagoanelor. O doamnă, bine îmbrăcată, cu mini-jup exagerat, a început să se adreseze în stingă şi în dreapta: „Ajutaţi-mă, vă rog!“. Cîţiva bărbaţi, politicoşi din fire, au început să ia în miini valize și obiecte din grămada din apropierea distinsei doamne, urcînd cu ele greu în tren. Dintr-un compartiment, de la geam, un cetățean o roagă pe femeia disperată (se dăduse plecarea trenului), să-i dea pe geam restul de obiecte care rămăseseră din marea grămadă. Le-a dat imediat. Trenul s-a urnit încet din loc. Femeia n-a reușit să se urce în tren. Scările erau pline de călători... Pe rînd, în compartimentul în care se dăduseră pe geam citeva bagaje s-au adunat, din mină în mină, și celelalte obiecte. Iată un sumar inventar al lor: patru valize, un aparat de radio şi un televizor, o chitară şi un acordeon, doi saci cu alte obiecte, o sacoşă cu cartofi şi castraveţi şi alte pacheţele... ... în gară la Tîrgu-Mureş, distinsa doamnă se prezentă transpirată şi speriată în compartimentul în care se aflau bagajele. Inventariindu-le, zise: ,,Cu banii cu care am plătit taxiul de la Luduş la Tg.-Mureş, plăteam transportul bagajelor prin coletărie şi nu mă mai chinuiam atit. Vai ce spaimă am tras! Mă bucur că nu-mi lipseşte nimic“. Aşadar, toţi călătorii au fost corecţi. C, CROITORI!