Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-02 / nr. 180

In campania agricolă de vară — Balania stringerii recoltei o ctstigi cei care nu admit sa se piardă N I­­X Bătălia stringerii recoltei con­tinuă pe zi ce trece cu tot mai multă intensitate, in raiduban­­chetă întreprins în ziua de 31 iulie am întîlnit numeroase co­operative agricole în care sece­rişul griului este pe terminate, iar o bună parte din forţele ce s-au eliberat au fost trecute la treieriş. In altele însă, atît sece­rişul cît şi celelalte lucrări din campanie, în special eliberarea terenului de paie, transportul snopilor la arii, arăturile de va­ră şi însămînţărite în mirişte, continuă să se desfăşoare ane­voios deşi au beneficiat de zile foarte bune pentru lucru. Râmi­­nerile în urmă sunt determinate în cea mai mare parte de defi­cienţe în organizarea muncii, în mobilizarea tuturor forţelor exis­tente şi in folosirea completă a timpului de lucru. Dar, iată cîte­va secvenţe de muncă, bune şi rele, surprinse de noi în coope­rativele agricole vizitate. La ordinea zilei, treierişul . In cooperativele agricole care au ştiut să folosească din plin timpul bun de muncă, o altă lu­crare se înscrie la ordinea zilei: treierişul. Aşa este cazul, prin­tre altele, şi la cooperativa agri­colă din Deal. Cele 10 combine, cărora li s-au alăturat zilnic la seceriş în jur de 600 de coope­ratori, au recoltat în întregime orzul de pe 94 de hectare şi griul de pe 460 ha din 570 ha cît există în cultură. Aceasta era situaţia în seara zilei de vi­neri 31 iulie. Din calculele care ne-au fost prezentate rezultă că pentru ziua de azi, duminică 2 august, mai rămîn de secerat cu combinele doar 69 de hectare. Despre ritmul în care s-a des­făşurat această lucrare, ne vor­beşte clar următoarea situaţie: în ziua de 25 iulie erau sece­rate 230 ha cu griu, în 28 iulie 310 ha, în 30 iulie 460 ha. Din această suprafaţă, membrii co­operatori au recoltat cu sece­rile 280 de hectare. Şi celelalte lu­crări cunosc un ritm mulţumitor. Cu două piese de balotat (una mai mult defectă) paiele au fost adunate de pe 100 de hectare. In mirişte s-au făcut arături pe 85 ha, din care 80 ha au fost însămînţate cu culturi furajere. Forţele de muncă eliberate de la seceriş au fost treptat trecute la transportul snopilor de pe cîmp şi la treieriş. La transpor­tul snopilor, lucrare ce s-a făcut deja de pe 100 ha, lucrează 4 sănii, 3 remorci şi 60 de atela­je. Pe aici treierişul nu cunoaş­te acum pauze. Cu aceleaşi forţe, dar nu in acelaşi ritm Cooperativele agricole din Cerghid şi Săbcud au practic aceleaşi forţe: 5 combine fie­care. La aceeaşi dată, 31 iulie, rezultatele la seceriş erau cu to­tul diferite. La Sălcud combinele au recoltat 126 ha de griu, iar la Cerghid doar 82 ha. Există desigur şi o expli­caţie. La Sălcud combinele au lucrat tot timpul foarte bine. La Cerghid în schimb s-a pierdut foarte mult timp din cauza de­selor defecţiuni ivite atît la com­bine, cît şi la tractoare. In ziua raidului nostru două combine nu lucrau de loc. A­­ceastă situaţie s-a repetat a­­proape zilnic de la începutul campaniei. Din această cauză, faţă de un ritm zilnic de 15 ha se realizează 7—8 ha. Nici for­ţa manuală, în special la briga­da de la centru, nu este în to­talitate folosită. Au fost zile cînd aici au fost prezenţi la seceriş doar 10—12 cooperatori. Dato­rită ritmului lent, se apreciază că secerişul se va prelungi pînă la 15 august, cu 10 zile mai mult decit se stabilise iniţial. Se înţelege că acest decalaj este extrem de mare şi pentru a pu­tea fi evitat se impun măsuri ur­gente. Printr-o chibzuită folosi­re a tuturor forţelor pe care le are, cooperativa agricolă din Sălcud a reuşit să se înscrie în graficele stabilite, astfel că luni seara, cel tîrziu marţi, secerişul va fi încheiat. Ritmuri nesatisfăcătoare la seceriş se înregistrează şi la Deag şi Petrilaca. La Deag au fost recoltate cu combinele, 4 la număr, 90 de hectare. Dacă eforturile combinerilor ar fi fost susţinute şi de cooperatori, re­zultatele puteau să fie mai bu­ne. Aici însă, numărul coopera­torilor prezenţi la seceriş este destul de scăzut, dovadă cele doar 20 ha recoltate manual. Prezent la faţa locului, ingine­rul luliu Mircea, directorul I.M.A. din Luduş a stabilit o serie de măsuri care, sperăm, vor im­pulsiona ritmul la seceriş. La M BĂLDEANU S (Continuare in pag. a 2-a) *s x Ix Is IV Is I­­Is I IV Agregate de înaltă tehnicitate Uzina de utilaj greu „Progre­sul“ din Brăila a asimilat recent noi agregate de înaltă tehnicitate și productivitate. Printre aces­tea se află o linie automată de fabricare a cărămizilor, compusă din peste 20 de utilaje complexe — masă automată de tăiat ele­vatoare, transportoare, prese etc., cu o capacitate de 12.000 cărămizi pe oră. Tot aici se realizează o macara hidraulică de 12 tone forţă, caracterizată printr-o ma­re mobilitate, viteză sporită de deplasare şi putere, care o reco­mandă marilor şantiere de con­strucţie şi un excavator hidraulic pe şenile de 0,4 mc, utilaje con­cepute de specialiştii uzinei în a­­cest an. (Agerpres) VEDERE DIN SIGHIŞOARA (Fotó: C. SZÁSZ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 180 (3.845) Duminică, 2 august 1970 4 Daaini. 30 Ila­lan! VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 27 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine frumoasă şi căldu­roasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 11—14 gra­de, iar maximele între 27—30 grade. s­ ix Flori din material plastic Creatorii de flori din material plastic din Galaţi au primit de cu­­rind comenzi pentru export în R. F. a Germaniei, Polonia, R. P. Ungară şi în unele ţări din Africa. Primul lot de flori, circa 50.000 margarete, trandafiri, crengi de măr, garoafe, au şi fost expediate. In prezent se studiază şi unele teme mai îndrăz­neţe în materie: feriga în coşuleţ de împletituri pentru ornamentarea holurilor şi în general a locurilor mai puţin însorite ale interioare­lor şi feriga aplicată, diverse flori de podoabă, aplice cu fructe şi coşuleţe cu fructe, şi alte ornamen­te de acest gen sugerate de co­merţul intern şi de unele firme străine interesate. (Agerpres). x Ix Is IVI I­ Spectacol muzical la Sovata In faţa a peste 400 de oameni ai muncii, veniţi la odihnă în fru­moasa staţiune Sovata, a avut loc un spectacol mu­zical organizat de Casa de cultură din localitate, la care şi-a adus contribuţia forma­ţia orchestrală „A­­pollo“ şi solişti vocali recrutaţi dintre vilegiatu­­rişti. La realizarea spectacolului şi-a dat concursul de asemenea actorul Corvin Alexe de la Teatrul Valea Jiului din Petro­şani, care a asi­gurat prezentarea spectacolului şi momentele vesele. DANIEL DRĂGAN i i X IX *X IX IX »i X 5 i XîI 5 »­­ . La Tîrgu-Mureş a intrat în funcţiune noua centrală telefonică automată în cursul zilei de 31 iulie în ora­şul Tg.-Mureş s-a dat în funcţiune noua centrală te­lefonică automată cu capacitatea fi­nală de 2.000 de linii. Acest lucru va permite creşte­rea numărului de abonaţi urbani cu încă 50 la sută. Pentru început s-au instalat cca. 200 de abonaţi, ur­­mînd ca pînă la finele anului să se atingă capacitatea finală. AICI SE CONECTEAZĂ ABONAŢII LA NOUA CENTRALĂ. ZIUA MARINEI In această zi de sărbătoare ostaşii marinei militare, navigatorii temerari ai flotei noastre co­merciale, harnicii constructori de nave raportează cu mîndrie că se află la datorie, că misiunile încre­dinţate sunt îndeplinite cu succes. Ziua Marinei reprezintă, în acelaşi timp, un omagiu adus eroismu­lui şi bărbăţiei înaintaşilor, celor care s-au jertfit pentru apărarea gliei strămoşeşti, stînd de strajă la fruntariile de apă ale patriei. La bordul navelor se află marinari încercaţi, comandanţi, ofiţeri şi maiştri militari, care au format şi instruit numeroase contingente de luptători, gata oricînd să apere cu străşnicie apele terito­riale ale patriei şi litoralul românesc. La rîndul lor, echipajele navelor comerciale — aceşti soli ai iz­­binzilor poporului nostru — cutreieră îndepărtatele mări şi oceane, intruchipind participarea crescinda a ţării noastre la schimbul mondial de valori, inălţind — cu acest prilej sărbătoresc — marele pavoaz, marinarii, toţi cei ce duc mai departe tradiţiile marinei militare şi comerciale româneşti, îşi exprimă hotărîrea neclintită de a sluji cu credin­ţă scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România. Sărbătorim astăzi Ziua Marinei, prilej de cinstire pentru acei fii ai patriei care străbat mările şi oceanele lumii sub faldurile pavilionului românesc. Adunarea generală a salariaţilor de la Combinatul chimic din Tirnăveni Obiectivul principal — sporirea eficienței economice De această dată colectivul de chimişti din Tirnăveni n-a pu­tut prezenta, ca de obicei, în faţa adunării generale a sala­riaţilor un bilanţ pozitiv în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan. Din motivele cunoscu­te, cotele realizate la majorita­tea indicatorilor de plan s-au oprit sub nivelul de sută la su­tă. Cu toate acestea, activitatea desfăşurată în cursul primului semestru merită cu prisosinţă cele mai bune aprecieri. Atit în zilele dezastrului, cit şi in cele care au urmat, în munca de refacere colectivul de lucrători al combinatului a dovedit şi dovedeş­te o mare capacitate organizatori­că şi de mobilizare a tuturor forţe­lor, pentru redresarea potenţialului economic şi recuperarea pagube­lor pricinuite. Muncind neobosit zi şi noapte, atacînd cu curaj şi com­petenţă toate greutăţile pricinuite de calamităţi, ei au reuşit ceea ce nici calculul hîrtiei nu prevedea — scurtarea termenelor de repunere în funcţiune la toate capacităţile de producţie, iar la unele deose­bit de importante chiar cu cîteva luni mai devreme. Pagubele cauzate producţiei de către calamităţi, care se ridică la impresionanta sumă de 161 milioa­ne lei, nu vor putea fi recuperate integral in anul acesta. Dar, există convingerea fermă, exprimată in unanimitate şi de către adunarea generală a salariaţilor, că lucrăto­rii acestui combinat nu vor precu­peţi nici un efort, îşi vor perfec­ţiona continuu activitatea şi vor munci cu elan, pasiune, dăruire, in aşa fel incit aceste pierderi să fie reduse la minimum. Ca o pri­mă ilustrare a acestei hotăriri o constituie elaborarea pentru se­mestrul II al acestui an a unui pro­gram de producţie îmbunătăţit, cu sarcini suplimentare la toţi indica­torii de plan, mobilizarea unor re­zerve interne a căror valorificare să ducă la diminuarea pierderilor cu peste 77 milioane de lei. Real­izarea sarcinilor economice ale­se semestrul II cît şi a planu­lui pe anul viitor care prevede creşteri importante la producţia de carbid, bicromat, faianţă-gresie, precum şi la export, reclamă în primul rînd ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi eco­nomice a combinatului, eliminarea neajunsurilor şi a deficienţelor care mai dăinuie în anumite secţii şi sectoare şi introducerea unor me­tode noi perfecţionate de condu­cere şi organizare a producţiei ca­re să asigure folosirea mai comple­tă a capacităţii instalaţiilor şi uti­lajelor, a timpului de lucru, a în­tregului potenţial productiv. Tocmai de aceea, participanţii la adunare au discutat cu interes po­sibilităţile de sporire a eficienţei economice a fiecărei activităţi din cadrul combinatului, sugerind căile care asigură mersul rapid înainte pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan. Discuțiile s-au I. CISMAS (Continuare in pag. a 2-a) Aniversarea a 80 de ani de la construirea portului Constanţa Simbătă, Ic Constanţa, a avut loc o adunare prilejuită de aniver­sarea a 80 de ani de la începerea lucrărilor de construcţie a portului modern şi de 75 de ani de la în­fiinţarea primei societăţi de navi­gaţie română. in cadrul adunării au luat cuvîntul ing. Petre Ivanov, director al C.N.M. „Navrom" — Constanţa, care s-a referit la dez­voltarea portului şi a flotei mariti­me române, a traficului şi activită­ţii comerciale desfăşurate de pri­mul port maritim românesc. La festivitate au luat, de aseme­nea, cuvîntul reprezentanţi ai ma­rinarilor, docherilor şi celorlalţi lu­crători din port, ai organelor lo­cale de partid şi de stat şi ai Mi­nisterului Transporturilor. In încheierea adunării, partici­panţii au adresat o telegramă Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care exprimă pro­fundul ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, angajamentul lu­crătorilor portului Constanţa de a-şi consacra întreaga putere de muncă înfloririi patriei noastre. Festivitatea s-a încheiat cu un frumos program artistic, susţinut de formaţiile C.N.M. „Navrom"—Con­stanţa. (Agerpres). Pagina a 3-a AxlCoZA ÎN CURâND VA APĂREA CADRAN MUREŞEAN Tg.-Mureş. August 1970 SUPLIMENT SOCIAL-POLITIC ŞI DE CULTURĂ AL ZIARULUI „STEAUA ROŞIE“ In cuprins: poezie, proză, reportaje, istorie, eseu, critică lite­rară, artă plastică, teatru, ştiinţă. In acest număr semnează: LIVIU SEBESTYÉN, general maior PAUL CHELER, Teodor Pop, Viorica Mereuţă, Ion Ilie Mileşan, Petre Giurgiu, Mihai Sin, GA­­VRIL ŞEDRAN, MARIN SORESCU, ZENO GHIJULESCU, Lucia Mărcuş, Ioan Chiorean, Aurel Holircă, Lazăr Lădariu, Serafim Duicu, Ion Ranca, Simion Fuchs, ION HOREA, Dan Culcer, Mo­nica Păun, Valeriu P. Vaida, Mara Nicoară, Suzana Zira, Liviu Je­­can, Cornel Pogăceanu, Szekernyes László, ION APOSTOL PO­­PESCU, ROMULUS GUGA, Andrei Freamăt, Melinte Şerban, Romeo Morari, Lucian Cucuiet, Ion Chere­i, Zeno Fodor, Traian Duşa, Mihai Filimon, LIVIU POPOVICIU, IULIU MOLDOVAN, Nagy Pál, Hodoş László, Laszloffy Aladar, Yannis Ritsos, VLADIMIR STREINU, SAŞA PANĂ. In acest număr publicăm portretul inedit al lui Ion Barbu de A. E. Baconsky. Poeme necunoscute de Tristan Tzara. Prezentare grafică: Ion Pop. CADRAN MUREŞEAN o lectură instructivă pentru toţi Se poate procura la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraşele şi comunele judeţului. Trenul s-a oprit lu­ni în gara din Luduş. De pe peron, mulţimea de călători a dat buzna la scările vagoanelor. O doamnă, bine îmbră­cată, cu mini-jup exagerat, a început să se adreseze în stingă şi în dreapta: „Ajutaţi-mă, vă rog!“. Cîţiva bărbaţi, politicoşi din fire, au început să ia în miini valize și obiecte din grămada din apropierea distinsei doamne, urcînd cu ele greu în tren. Dintr-un compartiment, de la geam, un cetățean o roagă pe femeia disperată (se dăduse ple­carea trenului), să-i dea pe geam restul de obiecte care rămăseseră din marea grămadă. Le-a dat imediat. Trenul s-a urnit încet din loc. Femeia n-a reușit să se urce în tren. Scările erau pline de călători... Pe rînd, în compartimentul în care se dăduseră pe geam citeva bagaje s-au adunat, din mină în mină, și celelalte obiecte. Iată un sumar inventar al lor: patru valize, un aparat de radio şi un tele­vizor, o chitară şi un acordeon, doi saci cu alte obiecte, o sacoşă cu cartofi şi castraveţi şi alte pacheţele... ... în gară la Tîrgu-Mureş, distinsa doamnă se prezentă transpi­rată şi speriată în compartimentul în care­­ se aflau bagajele. Inven­­tariindu-le, zise: ,,Cu banii cu care am plătit taxiul de la Luduş la Tg.-Mureş, plăteam transportul bagajelor prin coletărie şi nu mă mai chinuiam atit. Vai ce spaimă am tras! Mă bucur că nu-mi lip­seşte nimic“. Aşadar, toţi călătorii au fost corecţi. C, CROITORI!

Next