Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-18 / nr. 219
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CAUŢI NOI Mateevici V., Ignat D. EXPLOATAREA AUTOMOBILELOR Lucrarea se referă la problemele exploatării ştiinţifice ale automobilelor, astfel incit această activitate să fie raţională şi eficientă. Sunt prezentate toate aspectele organizării, planificării şi urmăririi procesului de transport cu automobile, cu soluţii de rezolvare bazate pe cele mai noi realizări pe plan mondial. Loturile economice şi tehnice ale exploatării auto sunt analizate în funcţie de condiţiile şi organizarea cea mai recentă din ţara noastră, ţinînd seama şi de perspectivele din viitorul apropiat. Lucrarea se adresează cadrelor de conducere din transportul auto, cît şi inginerilor şi economiştilor din unităţile de exploatare, unităţile de proiectare, institutele de cercetări, precum şi altor cadre de conducere în economia naţională. (414 pag., 23,50 lei) Oprean Lucreţia MINUTURI ALIMENTARE ŞI ALTE REŢETE CULINARE. După ce se dau cîteva lămuriri şi recomandări de care trebuie să se ţină seama în pregătirea preparatelor culinare, lucrarea cuprinde un număr variat de reţete referitoare la: aperitive, paste pentru sandvişuri, preparate sărate, sosuri, supe, ciorbe, preparate din carne, din ouă, legume etc. De asemenea se dau reţete de prăjituri, creme, îngheţate, băuturi răcoritoare. Toate reţetele menţionate în carte se pot pregăti în maximum 35 minute, acest lucru constituind un ajutor preţios pentru gospodinele antrenate în ocupaţii multiple. Lucrarea se adresează gospodinelor de la oraşe şi sate. • (246 pag., 10 lei) FILIPESCH (1895-1922) Acum cind poporul nostru se află în pragul unei mari sărbători — semicentenarul Partidului Comunist — cinstim lupta şi jertfa socialiştilor şi comuniştilor români care în perioada avîntului revoluţionar din anii 1917—1921 au înscris în istoria mişcării muncitoreşti şi comuniste una din cele mai frumoase, mai glorioase şi mai nepieritoare pagini. în rîndurile acestor militanţi revoluţionari se înscrie şi numele tînărului muncitor Leonte Filipescu, de la a cărui naştere se împlinesc azi 75 de ani. Născut la Bîrlad, la 18 septembrie 1895, într-o familie de muncitori, Leonte Filipescu va trebui să înfrunte încă din copilărie, împreună cu întreaga lui familie, mizeria în care se zbăteau oamenii muncii. După terminarea cursurilor şcolii primare în oraşul natal, este nevoit — datorită privaţiunilor materiale — să-şi cîştige singur existenţa, angajîndu-se la Galaţi ca băiat de prăvălie, iar mai apoi ca ucenic ospătar într-un restaurant din Bucureşti. In Capitală ia contact pentru prima oară cu lupta revoluţionară a muncitorimii, participă la viaţa sindicală, la demonstraţiile împotriva războiului, la acţiunile prin care clasa muncitoare îşi manifestă solidaritatea frăţească cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, la manifestaţiile împotriva legilor antimuncitoreşti. In anii 1915-1916 participă cu însufleţire la acţiunile de ajutorare a greviştilor de la S.T.R., la demonstraţiile şomerilor şi la numeroase alte acţiuni revoluţionare. După intrarea României în război, Leonte Filipescu este mobilizat şi trimis pe front. Căzut prizonier, evadează împreună cu un grup de tovarăşi pe care i-a cunoscut în mişcarea muncitorească şi, în primăvara anului 1917 se întoarce la Bucureşti. Curînd, după sosirea sa în Capitală — în condiţiilegrele ale ocupaţiei germane, cînd o parte a conducerii mişcării muncitoreşti fusese arestată — Leonte Filipescu şi-a continuat activitatea revoluţionară, participînd la o demonstraţie publică ce s-a desfăşurat sub lozinca: „Pace şi pîine!" organizată împotriva trupelor de ocupaţie. Incepînd cu anul 1918 îşi desfăşoară activitatea în cadrul sindicatelor (mai ales pe plan organizatoric), contribuie la organizarea de noi sindicate — afirmîndu-se tot mai mult ca un militant de seamă al mişcării muncitoreşti. In acelaşi timp, citind cu nesaţ litenţetura socialistă, îşi îmbogăţea necontenit cunoştinţele ideologice şi politice. In perioada avîntului revolu- •ţionar, Leonte Filiprescu a făcut parte din aripa de Stînga a partidului socialist, care ducea lupta pentru transformarea partidului socialist în partid comunist. Avînd strînse legături cu consiliile muncitorești diin întreprinderi, participă activ la organizarea numeroaselor greve ce s-au desfășurat în anii 1918— 1920, mai ales a grefei generale din octombrie 1920. De asemenea, în ianuarie 1921 luptă intens pentru organizarea şi redeschiderea sediului partidului şi al sindicatelor, iar în martie participă la lucrările Conferinţei ilegale care aavut loc la Iaşi. Urmărit de siguranţă, în martie 1921 emigrează in Bulgaria. Din această cauză el n-a putut lua parte la Congresul de creare a Partidului Comunist Român, din mai 1921. Reîntors în ţară la sfîrşitul lunii iunie 1921, a avut un rol important în activitatea de început a partidului, muncind în conducerea organizaţiei P.C.R. din Bucuireşti. Luptînd neobosit pentr’ întărirea rîndurilor partidului, Leonte Filipescu ia parte activei la munca Comitetului Central ce ajutorare a luptătorilor comunişti închişi. Sub îndrumarea şi conducerea lui Leonte Filipescu, Comitetul local Bucureşti al P.C.R. înfiinţează în Capitală noi organizaţii comuniste la Uzina „Vulcan", la Arsenalul Armatei, în cartierele Ferentari, Belu ş.a. şi contribuie la organizarea activităţii Uniunii Tineretului Socialist pe făgaşul luptei revoluţionare. In octombrie 1922, Leonte Filipescu este arestat şi întemniţat la închisoarea Jilava. Implicat, alături de cei arestaţi la Congres şi „de alţi Revoluţionari, în odiosul proces din Dealul Spirii, este asasinat, mişeleşte la 13 aprilie 1922 deorganele represive ale regimului burghezomoşieresc sub pretextul încercării de fugă de sub escortă. Astfel s-a stins luptătorul comunist Leonte Filipe scscu, care s-a jertfit pentru triumful idealurilor de luptă ale clasei muncitoare, pentru fericirea poporului nostru. IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific Săptămîna SCENE „MAYERLING“ Un film care desigur va trezi interesul multor spectatori tîrgumureşeni, pentru că drama de la Mayerling care a zguduit la timpul ei opinia publică, poate prezenta interes şi astăzi şi apoi pentru că pe peliculă apar actori atît de cunoscuţi ai cinematografiei mondiale Catherine Deneuve — această actriţă fascinantă, de o rară inteligenţă — Omar Sharif, Ava Gardner, James Mason. Filmul redă episodul tragic al sinuciderii lui Rudolf de Habsburg şi al Măriei Vetsera, în rusticul castel de la Mayerling şi este nelipsit de secvenţe de „curte“, de vînătoare, de operă, baluri, recepţii şi inevitabilele valsuri vieneze. Filmul va rula la cinematograful „Arta". ARMANDO, CALUL ALB Filmul „Armando, calul alb“, este compus din două schiţe cinematografice inspirate din viaţa şi lupta partizanilor. Venind într-un orăşel de provincie cu o misiune periculoasă şi secretă, tinărul partizan Jankó îl întîlneşte pe Armando, un vechi prieten din copilărie, mare amator de chefuri şi distracţii. Contactul cu Jankó va determina însă în el o profundă transformare şi văzîndu-şi prietenul în pericol oferă pradă gloanţelor poliţiei pentru ca acesta să-şi poată îndeplini misiunea. Filmul va rula la cinematograful „Select“. ECRANE FORMAŢIA „MONDIAL“ In ziua de 24 septembrie, la orele 18 şi 20:30, cunoscuta formaţie de muzică uşoară „Mondial“, laureată a primului Festival de muzică uşoară al formaţiilor studenţeşti, va prezenta în sala cinematografului „Arta“ un concert extraordinar de muzică uşoară. Solişti vocali: Gabriel Dragan şi Radu Stoica. FESTIVALUL CEAIKOVSKI Miercuri, 23 septembrie, la ora 20, orchestra Filarmonicii de stat va prezenta un concert Ceaikovski, dirijat de Szalmán Lóránt. Programul cuprinde Simfonia a VI-a „Patetica“ şi Concertul în re major pentru vioară şi orchestră în interpretarea violonistului Iv- Ty Gitlis din Israel. TEATRUL DE STAT Teatrul de stat din Tg.-Mureş, care va deschide noua stagiune duminică 20 septembrie cu premiera „Cine-l salvează pe Albert Cobb ?“ de scriitorul american Frank Gibroy, va prezenta această piesă şi săptămîna viitoare, în zilele de 22 şi 26 septembrie, la ora 20. Piesa a fost distinsă în Statele Unite cu premiul Village Voice off Broadway şi se bucură de interpretarea unor cunoscuţi actori Victor Ştrengaru, Maya Indrieş, Mihai Gingulescu, Mircea Chirvăsuţă, Kőszegi Margit, artistă emerită, Lidia Marinescu, Dan Bubulici şi Răsvan Croitoru. Rubrică de ION CIURDARU viitoare PE MALUL LACULUI ANA MAGAZINELE cooperativei de consum in Adămuş şi Cucerdea sînt nesatisfăcător aprovizionate Cerinţele mereu crescînde ale cumpărătorilor din mediul rural, exigenţele acestora sînt strîns legate de transformările petrecute în viaţa ţăranilor cooperatori. Cutreierînd satele judeţului nu se poate să nu remarci importantele realizări obţinute de cooperaţia de consum în domeniul aprovizionării şi deservirii populaţiei rurale. In unele comune însă, aprovizionarea unităţilor săteşti nu satisface cerinţele actuale, deservirea lasă de dorit. Astfel, cetăţenii din comunele Adămuş (cu 6 sate) şi Cucerdea (cu 3 sate) şi-au construit magazine de toată frumuseţea cuprinzînd raioane cu articole industriale, alimentare, bufet etc. Dar, ce folos, că ei nu găsesc în ele mărfurile solicitate ! Acum, la sosirea toamnei, unităţile nu sunt capabile să pună la dispoziţia cumpărătorilor îmbrăcăminte caldă, cum o numesc sătenii, din magazine lipsesc: încălţăminte, ţesături, precum şi alte produse solicitate. Nici nu este de mirare că în aceste două comune dăinuie o asemenea situaţie, cu totul nesatisfăcătoare. Magazinele se află la mulţi kilometri de „forul tutelar", cooperativa de consum Tîrnăveni, iar sediul administrativ al cooperativei se află în Tîrnăveni. De aici pornesc şi neajunsurile. Conducerea cooperativei, merceologii şi ceilalţi lucrători investiţi cu buna aprovizionare a unităţilor cooperatiste din satele aparţinătoare se simt bine în Tîrnăveni, uitînd totalmente că de fapt întreaga activitate se desfăşoară în comunele respective. Ei nu trec prin magazine decît rar, bineînţeles, nu cunosc doleanţele sătenilor. Mai grav este faptul că unele mărfuri destinate populaţiei satelor sînt vîndute direct din depozit: frigidere, cărămidă etc. Apropo de cărămidă: Pentru comuna Adămuş au fost repartizate 21.000 buc cărămizi. Acestea întîrziau să sosească la destinaţie. Cînd un membru al comitetului executiv al consiliului popular s-a interesat de soarta lor, cei care au avut de gînd să-i dea altă destinaţie au „motivat“ că marfa a fost trimisă. Intr-adevăr, dar, numai după ce au fost luaţi la „bani mărunţi" şi cînd nu mai ştiau pe unde să scoată cămaşa, au fost nevoiţi să onoreze comanda. Această practică nu face cinste conducerii cooperativei. Pentru că nu avea marfă, Ioan Turcu, responsabilul magazinului mixt din Cucerdea vindea băuturi spirtoase care se consumau chiar în incinta magazinului „pentru a-și realiza planul". Responsabilul ne-a relatat că de mai multe ori a mers la depozitul din Tîrnăveni dar, datorită faptului că acesta este pe punctul de a fi desfiinţat nu a primit mărfuri. Oare conducerea cooperativei de consum Tîrnăveni are de gînd să desfiinţeze şi unităţile de desfacere? Am vrut să consemnăm şi lucruri pozitive în activitatea acestei cooperative. Cu toate încercările noastre nu am reuşit. T. PLOIEŞTEANU POPA IOAN — Tîrnăveni. Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vîrstă, este legată de îndeplinirea cumulativă a două condiţii şi anume : împlinirea vîrstei şi existenţa vechimii în muncă cerută de lege. Bărbaţii pot obţine pensia pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstei de 60 ani, dacă au vechimea de 25 ani în muncă, in caz contrar, adică dacă nu au 25 de ani, dar cu cel puţin 10 ani vechime în muncă, pot obţine pensia pentru limită de vîrstă, cu vechime incompletă, numai cînd împlinesc 62 de ani. in consecinţă transformarea pensiei de invaliditate, de care beneficiaţi în prezent, în pensie pentru limită de vîrstă, cu toate că aveţi 33 ani vechime în muncă, din lipsa condiţiei privitoare la vîrstă, la etatea dv. de 55 de ani, nu este posibilă. Potrivit dispoziţiilor art. 39 din legea nr. 27/1966, vechimea în muncă este considerată „perioada cît o persoană a activat în calitate de angajat..Aşadar, o perioadă oarecare poate fi considerată drept „vechime în muncă" numai în situaţia în care, în acea perioadă s-a desfăşurat o activitate salariată. Timpul cît un salariat este în pensie de invaliditate, fără ca în această perioadă să presteze muncă salariată, nu constituie vechimi în muncă. Aşa fiind, întrucît în perioada anilor 1959—1961, aţi fost în pensie de invaliditate, fără să fi prestat muncă salariată în condiţiile cumulului pensiei cu salariul, această perioadă nu constituie vechime în muncă. MARIANA BARTHA — Frunzeni. Potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare, angajatele au dreptul la un concediu plătit pentru maternitate de 112 zile din care 52 zile înainte de naşterea copilului şi 60 de zile după naştere. Pe perioada acestui concediu, angajatele beneficiază de ajutorul de maternitate fără nici o condiţie de vechime în muncă. Cuantumul ajutorului pentru sarcină şi lehuzie se stabileşte însă în raport cu vechimea neîntreruptă în muncă astfel: 85 la sută din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neîntreruptă de peste 12 luni; 65 la sută pentru cele cu o vechime neîntreruptă între 6 și 12 luni și 50 la sută pentru cele a căror vechime neîntreruptă In muncă este mai mică de 6 luni. In cazul cînd în perioada concediului de maternitate se schimbă treapta de vechime neîntreruptă în muncă, se schimbă și cuantumul ajutorului, în raport cu procentul corespunzător vechimii neîntrerupte împlinite, începînd cu luna următoare aceleia în care angajata a trecut într-o categorie superioară de vechime. ILIE OPONANU — Sighișoara, în conformitate cu prevederile art. 71 din Legea nr. 27/1966 „fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor angajaţilor". Calcularea şi reţinerea contribuţiei pentru pensia suplimentară se face aşadar pentru toate categoriile de angajaţi, indiferent de felul contractului de muncă. Printre aceştia se numără şi pensionarii de toate categoriile menţinuţi sau reîncadraţi în muncă, indiferent de perioada pentru care sunt angajaţi. Contribuţia de 2 la sută, se restituie, numai la cererea salariaţilor care pînă la data pensionării pentru limită de vîrstă, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pensiei suplimentare, cărora din această cauză nu li se poate stabili o astfel de pensie. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru pensionarii menţinuţi sau reîncadraţi în muncă, nu se fac restituiri. Aceasta este justificată de faptul că după împlinirea perioadei de contribuţie prevăzută de lege, cei în cauză pot solicita fie stabilirea pensiei suplimentare, fie recalcularea acesteia. ŞTEFAN CSIKI jurist POŞTA juridică Hale şi ateliere noi pentru secţiile mecanizare Cu ani în urmă, în toate cele 25 secţii de mecanizare din raza de activitate a I.M.A. Tîrgu-Mureş , care deservesc tot atîtea cooperative agricole, au fost construite ateliere în care să poată fi efectuate reparaţii curente la tractoare şi maşinile agricole. In urma creşterii parcului de maşini, a necesităţii de a se executa la secţii reparaţii operative, pentru a scurta şi durata de staţionare, s-a simţit nevoia lărgirii atelierelor existente sau a construirii altora, noi. Asemenea ateliere noi sunt în construcţie la secţiile de la Oroi, Ernei şi Dumbrăvioara. La Band se ridică o hală de montaj încăpătoare, dotată cu diverse utilaje, care va deservi cu lucrări mai mari şi alte secţii din împrejurimi, cum ar fi cele din Oroi, Mădăraş etc. Hale pentru reparaţii se mai construiesc şi la secţiile din Sîntioana de Mureş, Păingeni şi în alte părţi. SRSSSS Probleme actuale ale refacerii şi dezvoltării reţelei de apă— canalizare Interviu cu Francisc Buka, inginer-şef la întreprinderea comunală Tirgu-Mureş — Se ştie că Uzina de apă din Tirgu-Mureş ca şi reţeaua de aducţiune şi distribuţie a apei, serios afectate de inundaţiile din primăvară, au fost refăcute în numai cîteva zile. Distribuirea apei potabile a revenit „la normal". Totuşi în anumite zone ale oraşului, în anumite ore, se resimte lipsa apei potabile. Cum credeţi că va putea fi soluţionată această problemă ? — Se ştie că în anii trecuţi, datorită dezvoltării Uzinei de apă din Tîrgu-Mureş, capacitatea de producţie a acesteia a crescut de la 20—22 mii mc la 25— 26 mii mc pe zi. Prin continuarea lucrărilor de dezvoltare în anii 1970—1971, capacitatea de producţie a uzinei va putea spori încă cu circa 3.000 mc pe zi. Mai mult nu vom putea obţine de la actuala uzină de apă. Or, nu este un secret, chiar în prezent — ţinînd cont de nivelul actual al consumului — sîntem deficitari cu circa 6.000 mc apă pe zi. Deci, cu toate că, după calamităţile din mai am revenit „la normal", situaţia continuă să râmină nerezolvată. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că în unele sectoare reţeaua de distribuţie a fost doar parţial refăcută. Mari greutăţi au provocat, de pildă, alunecările de teren din strada Verii. Din cauza acestor alunecări s-a distrus conducta de apă şi jumătate din bazinul de alimentare a zonei alba de presiune. Ele au fost refăcute prin mijloace improvizate. De asemenea, a fost avariat — prin descoperire — tunelul de sub Mureş. A rămas descoperită şi conducta de aducţiune a apei brute (de la baraj pînă la uzina de apă). Aceste deteriorări nu afectează însă funcţionalitatea uzinei de apă. Se pune deci problema : cum vom putea face faţă cerinţelor crescinde de apă potabilă ? Fireşte, numai prin construirea unei noi uzine de apă, care să funcţioneze paralel cu cea existentă. Construcţia noii uzine de apă din Tîrgu-Mureş va începe încă in 1971 şi va avea — în final — o capacitate de producţie de cca 50.000 mc apă pe zi. Proiectele vor fi terminate în primul semestru al anului viitor, urmînd să înceapă apoi — probabil în trimestrul IV — lucrările de construcţie. — Care este situaţia actuală a reţelei de canale ? — Inundaţiile au provocat înfundarea şi împotmolirea a peste 1.000 de guri de scurgere. Lucrătorii de la sectorul canale au desfăşurat o muncă susţinută timp de mai multe săptămîni, pentru redresarea reţelei de canale. În cîteva zone ale oraşului, mai ales în străzile Verii şi Vulcan, distrugerile provocate de calamităţi nu au putut fi încă înlăturate. în strada Verii, din cauza alunecărilor de teren, canalele au fost distruse pe o porţiune de circa 60 m. Ea afectează canalizarea la restaurantul şi grădina zoologică de pe Platoul Corneşti. Tot din cauza alunecărilor de teren s-a distrus şi sistemul de canalizare din străzile Vulcan şi Călimanilor, ceea ce creează greutăţi locuitorilor din această zonă. Refacerea definitivă a reţelei de canale din străzile Vulcan şi Verii va fi posibilă doar după consolidarea terenului. Pînă atunci, au comandat un proiect — care este în curs de elaborare la Institutul de proiectări judeţean — pentru o soluţie provizorie în străzile Vulcan şi Călimanilor. Sperăm să putem începe lucrările cît mai curînd posibil. $T. NECANIŢCHI n Un festival al teatrelor de păpuşi Intre 17 şi 23 septembrie are l°c la Constanţa — gazdă fiind Teatrul de păpuşi din localitate — cea de a doua ediţie a „Săptămînii teatrelor de păpuşi", propunindu-şi o confruntare a realizărilor artistice în domeniul teatrului de păpuşi, stimularea creaţiei dramatice şi a măiestriei profesionale păpuşăreşti. In urma unei selecţii făcute de o comisie alcătuită de Direcţia teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la această manifestare participă teatre de păpuşi din Arad, Bacău, Brăila, Cluj, Constanţa, Craiova, Oradea, Galaţi, Iaşi, Tg.Mureş, Ploieşti, precum şi Teatrul „Ţăndărică" din Bucureşti, care vor prezenta în total 15 spectacole. Programul săptămînii mai cuprinde un simpozion cu tema „Modern şi modernism în teatrul de păpuşi", susţinut de artişti fruntaşi, dramaturgi, cronicari etc. şi o expoziţie de scenografie care va reuni fotografii color şi păpuşi provenind din cele mai recente spectacole. In ultimele zile ale acestei confruntări va fi organizat, de asemenea, un seminar cu cadrele artistice şi de specialitate din teatrele de păpuşi. (Agerpres) ...................................................... Cinema VINERI, 18 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Artai Tiffany memorandum. Select. Mireasa era în negru. Progresul: Departe în Apus. Tineretului: Timp pentru a trăi. Unirea: Pe plajele lumii. Muncitoresc: Prieteni fără grai. Flacăra: Noile aventuri ale răzbunătorilor. SIGHIŞOARA — Lumina: Dreptul de a te naşte. LUDUŞ — Flacăra: Băieţii din strada Pal. IERNUT — Lumina: Domnişoara doctor. SÂRMAŞU — Popular: Via Mala. REGHIN — Patria: Vinâtorul de căprioare. Victoria: Urmărirea. TÎRNĂVENI — Melodia: Iubirea strict oprită. SOVATA — Doina: Colonia Lanfieri. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Lordul din Alexanderplatz. FÎNTÎNELE — Patria: La nord prin nord-vest. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Adio, Texas. Televiziune 16:00 — Atletism: Meciul masculin România — Elveţia — Italia — Ungaria şi meciul feminin România — Anglia — Ungaria (ziua I). Transmisiune de la Stadionul Republicii: 18,30 — Căminul; 19,15 — Anunţuri — publicitate; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Interviul acordat Televiziunii Române de către preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas; 20,05 — Mai aveţi o întrebare?: 21,20 — El sombrero; 22,00 — Transmisiune din Sala Mare a Palatului de la Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu“; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23,10 — închiderea emisiunii. Radio Tg.-Mureş SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE In limba română : 6—6,30 : Orizont economic. Crearea stocurilor de producţie în sectoarele lemnului. Muzică populară: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Muzică distractivă. Magazin radio, în limba maghiară : 6,30—7 : Pentru sate despre sate : Disciplina muncii în C.A.P. Buchet de cîntece populare. 16.30—18. Cronica actualităţii. Muzică preferată. Prezenţe româneşti peste hotare. Ne întîlnim sîmbătă.