Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-18 / nr. 219

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CAUŢI NOI Mateevici V., Ignat D. EXPLOATAREA AUTOMOBILELOR Lucrarea se referă la problemele exploatării ştiinţifice ale automobi­lelor, astfel incit această activitate să fie raţională şi eficientă. Sunt prezentate toate aspectele organizării, planificării şi urmări­rii procesului de transport cu au­tomobile, cu soluţii de rezolvare bazate pe cele mai noi realizări pe plan mondial. Loturile economi­ce şi tehnice ale exploatării auto sunt analizate în funcţie de con­diţiile şi organizarea cea mai re­centă din ţara noastră, ţinînd sea­ma şi de perspectivele din viitorul apropiat. Lucrarea se adresează cadrelor de conducere din transportul au­to, cît şi inginerilor şi economişti­lor din unităţile de exploatare, uni­tăţile de proiectare, institutele de cercetări, precum şi altor cadre de conducere în economia naţio­nală. (414 pag., 23,50 lei) Oprean Lucreţia MINUTURI ALIMENTARE ŞI ALTE REŢETE CULINARE. După ce se dau cîteva lămuriri şi recomandări de care trebuie să se ţină seama în pregătirea prepa­ratelor culinare, lucrarea cuprinde un număr variat de reţete referi­toare la: aperitive, paste pentru sandvişuri, preparate sărate, so­suri, supe, ciorbe, preparate din carne, din ouă, legume etc. De asemenea se dau reţete de prăjituri, creme, îngheţate, băuturi răcoritoare. Toate reţetele menţionate în car­te se pot pregăti în maximum 35 minute, acest lucru constituind un ajutor preţios pentru gospodinele antrenate în ocupaţii multiple. Lucrarea se adresează gospodi­nelor de la oraşe şi sate. • (246 pag., 10 lei) FILIPESCH (1895-1922) Acum cind poporul nostru se află în pragul unei mari săr­bători — semicentenarul Parti­dului Comunist — cinstim lup­ta şi jertfa socialiştilor şi comu­niştilor români care în perioada avîntului revoluţionar din anii 1917—1921 au înscris în istoria mişcării muncitoreşti şi comu­niste una din cele mai frumoa­se, mai glorioase şi mai nepie­ritoare pagini. în rîndurile aces­tor militanţi revoluţionari se în­scrie şi numele tînărului munci­tor Leonte Filipescu, de la a că­rui naştere se împlinesc azi 75 de ani. Născut la Bîrlad, la 18 sep­tembrie 1895, într-o familie de muncitori, Leonte Filipescu va trebui să înfrunte încă din co­pilărie, împreună cu întreaga lui familie, mizeria în care se zbăteau oamenii muncii. După terminarea cursurilor şcolii pri­mare în oraşul natal, este nevo­it — datorită privaţiunilor ma­teriale — să-şi cîştige singur existenţa, angajîndu-se la Ga­laţi ca băiat de prăvălie, iar mai apoi ca ucenic ospătar în­­tr-un restaurant din Bucureşti. In Capitală ia contact pentru prima oară cu lupta revoluţio­nară a muncitorimii, participă la viaţa sindicală, la demonstra­ţiile împotriva războiului, la ac­ţiunile prin care clasa munci­toare îşi manifestă solidaritatea frăţească cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, la ma­nifestaţiile împotriva legilor an­­timuncitoreşti. In anii 1915-1916 participă cu însufleţire la acţi­unile de ajutorare a greviştilor de la S.T.R., la demonstraţiile şomerilor şi la numeroase alte acţiuni revoluţionare. După intrarea României în război, Leonte Filipescu este mobilizat şi trimis pe front. Că­zut prizonier, evadează împreu­nă cu un grup de tovarăşi pe care i-a cunoscut în mişcarea muncitorească şi, în primăvara anului 1917 se întoarce la Bu­cureşti. Curînd, după sosirea sa în Capitală — în condiţiile­­grele ale ocupaţiei germane, cînd o parte a conducerii miş­cării muncitoreşti fusese ares­tată — Leonte Filipescu şi-a continuat activitatea revoluţio­nară, participînd la o demon­straţie publică ce s-a desfăşurat sub lozinca: „Pace şi pîine!" or­ganizată împotriva trupelor de ocupaţie. Incepînd cu anul 1918 îşi des­făşoară activitatea în cadrul sindicatelor (mai ales pe plan organizatoric), contribuie la or­ganizarea de noi sindicate — a­­firmîndu-se tot mai mult ca un militant de seamă al mişcării muncitoreşti. In acelaşi timp, citind cu nesaţ litenţetura socia­listă, îşi îmbogăţea necontenit cunoştinţele ideologice şi poli­tice. In perioada avînt­ului revolu- •­ţionar, Leonte Filiprescu a făcut­­ parte din aripa de St­înga a par­tidului socialist, care ducea lup­ta pentru transformarea partidu­lui socialist în partid comunist. Avînd strînse legături cu consi­liile muncitorești diin întreprin­deri, participă activ la organi­zarea numeroaselor greve ce s-au desfășurat în anii 1918— 1920, mai ales a grefei generale din octombrie 1920. De aseme­nea, în ianuarie 1921 luptă in­tens pentru organizarea şi re­deschiderea sediului partidului şi al sindicatelor, iar în martie participă la lucrările Conferin­ţei ilegale care a­­avut loc la Iaşi. Urmărit de siguranţă, în mar­tie 1921 emigrează in Bulgaria. Din această cauză el n-a putut lua parte la Congresul de cre­are a Partidului Comunist Ro­mân, din mai 1921. Reîntors în ţară la sfîrşitul lunii iunie 1921, a avut un rol important în acti­vitatea de început a partidului, muncind în conducerea organi­zaţiei P.C.R. din Bucuireşti. Lup­­tînd neobosit pentr­’ întărirea rîndurilor partidului, Leonte Fili­pescu ia parte activei la munca Comitetului Central c­e ajutorare a luptătorilor comunişti în­chişi. Sub îndrumarea ş­i conduce­rea lui Leonte Filipescu, Comi­tetul local Bucureşti al P.C.R. în­fiinţează în Capitală noi organi­zaţii comuniste la Uzina „Vul­can", la Arsenalul Armatei, în cartierele Ferentari, Belu ş.a. şi contribuie la organizarea acti­vităţii Uniunii Tineretului Socia­list pe făgaşul luptei revoluţio­nare. In octombrie 1922, Leonte Fi­­lipescu este arestat şi întemni­ţat la închisoarea Jilava. Impli­cat, alături de cei arestaţi la Congres şi „de alţi Revoluţionari, în odiosul proces din Dealul Spirii, este asasinat, mişeleşte la 13 aprilie 1922 de­­organele re­presive ale regimului burghezo­­moşieresc sub pretextul încer­cării de fugă de sub escor­tă. Astfel s-a stins luptătorul co­munist Leonte Filipe­ scscu, care s-a jertfit pentru triumful idealurilor de luptă ale clasei muncitoa­re, pentru fericirea poporului nostru. IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific Săptămîna SCENE „MAYERLING“ Un film care desigur va trezi interesul multor spectatori tîrgu­­mureşeni, pentru că drama de la Mayerling care a zguduit la tim­pul ei opinia publică, poate pre­zenta interes şi astăzi şi apoi pentru că pe peliculă apar actori atît de cunoscuţi ai cinematogra­fiei mondiale­­ Catherine Deneu­ve — această actriţă fascinantă, de o rară inteligenţă — Omar Sharif, Ava Gardner, James Ma­son. Filmul redă episodul tragic al sinuciderii lui Rudolf de Hab­sburg şi al Măriei Vetsera, în rusticul castel de la Mayerling şi este nelipsit de secvenţe de „curte“, de vînătoare, de operă, baluri, recepţii şi inevitabilele valsuri vieneze. Filmul va rula la cinematograful „Arta". ARMANDO, CALUL ALB Filmul „Armando, calul alb“, este compus din două schiţe ci­nematografice inspirate din via­ţa şi lupta partizanilor. Venind într-un orăşel de provincie cu o misiune periculoasă şi secretă, tinărul partizan Jankó îl întîl­­neşte pe Armando, un vechi prie­ten din copilărie, mare amator de chefuri şi distracţii. Contactul cu Jankó va determina însă în el o profundă transformare şi văzîndu-şi prietenul în pericol­­ oferă pradă gloanţelor poliţiei pentru ca acesta să-şi poată în­deplini misiunea. Filmul va rula la cinematogra­ful „Select“. ECRANE FORMAŢIA „MONDIAL“ In ziua de 24 septembrie, la o­­rele 18 şi 20:30, cunoscuta forma­ţie de muzică uşoară „Mondial“, laureată a primului Festival de muzică uşoară al formaţiilor stu­denţeşti, va prezenta în sala ci­nematografului „Arta“ un con­cert extraordinar de muzică u­­şoară. Solişti­ vocali: Gabriel Dragan şi Radu Stoica. FESTIVALUL CEAIKOVSKI Miercuri, 23 septembrie, la ora 20, orchestra Filarmonicii de stat va prezenta un concert Ceaikov­­ski, dirijat de Szalmán Lóránt. Program­ul cuprinde Simfonia a VI-a „Patetica“ şi Concertul în re major pentru vioară şi orchestră în interpretarea violonistului Iv- Ty Gitlis din Israel. TEATRUL DE STAT Teatrul de stat din Tg.-Mureş, care va deschide noua stagiune duminică 20 septembrie cu pre­miera „Cine-l salvează pe Albert Cobb ?“ de scriitorul american Frank Gibroy, va prezenta aceas­tă piesă şi săptămîna viitoare, în zilele de 22 şi 26 septembrie, la ora 20. Piesa a fost distinsă în Statele Unite cu premiul Village Voice off Broadway şi se bucură de interpretarea unor cunoscuţi actori­­ Victor Ştrengaru, Maya­ Indrieş, Mihai Gingulescu, Mir­­cea Chirvăsuţă, Kőszegi Margit, artistă emerită, Lidia Marinescu, Dan Bubulici şi Răsvan Croito­­ru. Rubrică de ION CIURDARU viitoare PE MALUL LACULUI ANA MAGAZINELE cooperativei de consum in­ Adămuş şi Cucerdea sînt nesatisfăcător aprovizionate Cerinţele mereu crescînde ale cumpărătorilor din mediul ru­ral, exigenţele acestora sînt strîns legate de transformări­le petrecute în viaţa ţăranilor cooperatori. Cutreierînd satele judeţului nu se poate să nu remarci im­portantele realizări obţinute de cooperaţia de consum în dome­niul aprovizionării şi deservirii populaţiei rurale. In unele comune însă, apro­vizionarea unităţilor săteşti nu satisface cerinţele actuale, de­servirea lasă de dorit. Astfel, cetăţenii din comunele Adămuş (cu 6 sate) şi Cucer­­dea (cu 3 sate) şi-au construit magazine de toată frumuseţea cuprinzînd raioane cu articole industriale, alimentare, bufet etc. Dar, ce folos, că ei nu găsesc în ele mărfurile solici­tate ! Acum, la sosirea toamnei, u­­nităţile nu sunt capabile să pu­nă la dispoziţia cumpărătorilor îmbrăcăminte caldă, cum o nu­mesc sătenii, din magazine lip­sesc: încălţăminte, ţesături, pre­cum şi alte produse solicitate. Nici nu este de mirare că în aceste două comune dăinuie o asemenea situaţie, cu totul ne­satisfăcătoare. Magazinele se află la mulţi kilometri de „forul tutelar", cooperativa de consum Tîrnăveni, iar sediul administra­tiv al cooperativei se află în Tîrnăveni. De aici pornesc şi neajunsuri­le. Conducerea cooperativei, merceologii şi ceilalţi lucrători investiţi cu buna aprovizionare a unităţilor cooperatiste din sa­tele aparţinătoare se simt bine în Tîrnăveni, uitînd totalmente că de fapt întreaga activitate se desfăşoară în comunele res­pective. Ei nu trec prin maga­zine decît rar, bineînţeles, nu cunosc doleanţele sătenilor. Mai grav este faptul că unele mărfuri destinate populaţiei sa­telor sînt vîndute direct din de­pozit: frigidere, cărămidă etc. Apropo de cărămidă: Pentru comuna Adămuş au fost reparti­zate 21.000 buc cărămizi. Aces­tea întîrziau să sosească la destinaţie. Cînd un membru al comitetului executiv al consiliu­lui popular s-a interesat de soarta lor, cei care au avut de gînd să-i dea altă destinaţie au „motivat“ că marfa a fost trimi­să. Intr-adevăr, dar, numai du­pă ce au fost luaţi la „bani mă­runţi" şi cînd nu mai ştiau pe unde să scoată cămaşa, au fost nevoiţi să onoreze coman­da. Această practică nu face cinste conducerii cooperativei. Pentru că nu avea marfă, Ioan Turcu, responsabilul maga­zinului mixt din Cucerdea vin­dea băuturi spirtoase care se consumau chiar în incinta ma­gazinului „pentru a-și realiza planul". Responsabilul ne-a re­latat că de mai multe ori a mers la depozitul din Tîrnăveni dar, datorită faptului că acesta este pe punctul de a fi desfiinţat nu a primit mărfuri. Oare condu­cerea cooperativei de consum Tîrnăveni are de gînd să des­fiinţeze şi unităţile de desfa­cere? Am vrut să consemnăm şi lu­cruri pozitive în activitatea a­­cestei cooperative. Cu toate în­cercările noastre nu am reuşit. T. PLOIEŞTEANU POPA IOAN — Tîrnăveni. Trans­formarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vîrstă, este legată de îndeplinirea cumulativă a două condiţii şi anume : împlini­rea vîrstei şi existenţa vechimii în muncă cerută de lege. Bărbaţii pot obţine pensia pentru limită de vîr­stă la împlinirea vîrstei de 60 ani, dacă au vechimea de 25 ani în muncă, in caz contrar, adică dacă nu au 25 de ani, dar cu cel puţin 10 ani vechime în muncă, pot obţi­ne pensia pentru limită de vîrstă, cu vechime incompletă, numai cînd împlinesc 62 de ani. in consecinţă transformarea pensiei de invalidita­te, de care beneficiaţi în prezent, în pensie pentru limită de vîrstă, cu toate că aveţi 33 ani vechime în muncă, din lipsa condiţiei privi­toare la vîrstă, la etatea dv. de 55 de ani, nu este posibilă. Potrivit dispoziţiilor art. 39 din legea nr. 27/1966, vechimea în muncă este considerată „perioada cît o persoană a activat în calitate de angajat..Aşadar, o perioa­dă oarecare poate fi considerată drept „vechime în muncă" numai în situaţia în care, în acea perioa­dă s-a desfăşurat o activitate sala­riată. Timpul cît un salariat este în pensie de invaliditate, fără ca în această perioadă să presteze mun­că salariată, nu constituie vechimi în muncă. Aşa fiind, întrucît în pe­rioada anilor 1959—1961, aţi fost în pensie de invaliditate, fără să fi prestat muncă salariată în condi­ţiile cumulului pensiei cu salariul, această perioadă nu constituie ve­chime în muncă. MARIANA BARTHA — Frunzeni. Potrivit dispoziţiunilor legale în vi­goare, angajatele au dreptul la un concediu plătit pentru maternitate de 112 zile din care 52 zile înainte de naşterea copilului şi 60 de zile după naştere. Pe perioada acestui concediu, angajatele beneficiază de ajutorul de maternitate fără nici o condiţie de vechime în muncă. Cuantumul ajutorului pentru sarci­nă şi lehuzie se stabileşte însă în raport cu vechimea neîntreruptă în muncă astfel: 85 la sută din sala­riul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neîntreruptă de pes­te 12 luni; 65 la sută pentru cele cu o vechime neîntreruptă între 6 și 12 luni și 50 la sută pentru cele a căror vechime neîntreruptă In muncă este mai mică de 6 luni. In cazul cînd în perioada concediului de maternitate se schimbă treapta de vechime neîntreruptă în muncă, se schimbă și cuantumul ajutorului, în raport cu procentul corespunză­tor vechimii neîntrerupte împlinite, începînd cu luna următoare acele­ia în care angajata a trecut într-o categorie superioară de vechime. ILIE OPONANU — Sighișoara, în conformitate cu prevederile art. 71 din Legea nr. 27/1966 „fonduri­le necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din con­tribuţia tuturor angajaţilor". Calcu­larea şi reţinerea contribuţiei pen­tru pensia suplimentară se face aşadar pentru toate categoriile de angajaţi, indiferent de felul con­tractului de muncă. Printre aceştia se numără şi pensionarii de toate categoriile menţinuţi sau reînca­draţi în muncă, indiferent de pe­rioada pentru care sunt angajaţi. Contribuţia de 2 la sută, se res­tituie, numai la cererea salariaţilor care pînă la data pensionării pen­tru limită de vîrstă, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pen­siei suplimentare, cărora din a­­ceastă cauză nu li se poate stabili o astfel de pensie. In toate cele­lalte cazuri, inclusiv pentru pensio­narii menţinuţi sau reîncadraţi în muncă, nu se fac restituiri. Aceas­ta este justificată de faptul că du­pă împlinirea perioadei de contri­buţie prevăzută de lege, cei în cauză pot solicita fie stabilirea pensiei suplimentare, fie recalcula­rea acesteia. ŞTEFAN CSIKI jurist POŞTA juridică Hale şi ateliere noi pentru secţiile mecanizare Cu ani în urmă, în toate cele 25 secţii de mecanizare din raza de activitate a I.M.A. Tîrgu-Mu­­reş , care deservesc tot atîtea cooperative agricole, au fost con­struite ateliere în care să poată fi efectuate reparaţii curente la tractoare şi maşinile agricole. In urma creşterii parcului de maşini, a necesităţii de a se exe­cuta la secţii reparaţii operative, pentru a scurta şi durata de sta­ţionare, s-a simţit nevoia lărgi­rii atelierelor existente sau a construirii altora, noi. Asemenea ateliere noi sunt în construcţie la secţiile de la Oroi, Ernei şi Dumbrăvioara. La Band se ridică o hală de montaj încă­pătoare, dotată cu diverse uti­laje, care va deservi cu lucrări mai mari şi alte secţii din îm­prejurimi, cum ar fi cele din O­­roi, Mădăraş etc. Hale pentru re­paraţii se mai construiesc şi la secţiile din Sîntioana de Mureş, Păingeni şi în alte părţi. SRSSSS Probleme actuale ale refacerii şi dezvoltării­­ reţelei de apă— canalizare Interviu cu Francisc Buka, inginer-şef la întreprinderea comuna­lă T­irgu-Mureş — Se ştie că Uzina de apă din Tirgu-Mureş ca şi reţeaua de aducţiune şi distribuţie a a­­pei, serios afectate de inunda­ţiile din primăvară, au fost refă­cute în numai cîteva zile. Distri­buirea apei potabile a revenit „la normal". Totuşi în anumite zone ale oraşului, în anumite ore, se resimte lipsa apei pota­bile. Cum credeţi că va putea fi soluţionată această problemă ? — Se ştie că în anii trecuţi, datorită dezvoltării Uzinei de a­­pă din Tîrgu-Mureş, capacitatea de producţie a acesteia a cres­cut de la 20—22 mii m­c la 25—­ 26 mii m­c pe zi. Prin continua­rea lucrărilor de dezvoltare în anii 1970—1971, capacitatea de producţie a uzinei va putea spori încă cu circa 3.000 m­c pe zi. Mai mult nu vom putea obţine de la actuala uzină de apă. Or, nu este un secret, chiar în prezent — ţinînd cont de nivelul actual al consumului — sîntem deficitari cu circa 6.000 m­c apă pe zi. Deci, cu toate că, după calamităţile din mai am revenit „la normal", situ­aţia continuă să râmi­nă nerezol­vată. Nu trebuie să uităm, de a­­semenea, că în unele sectoare reţeaua de distribuţie a fost doar parţial refăcută. Mari greutăţi au provocat, de pildă, alunecările de teren din strada Verii. Din cauza acestor alune­cări s-a distrus conducta de apă şi jumătate din bazinul de ali­mentare a zonei a­lba de pre­siune. Ele au fost refăcute prin mijloace improvizate. De aseme­nea, a fost avariat — prin des­coperire — tunelul de sub Mu­reş. A rămas descoperită şi con­ducta de aducţiune a apei bru­te (de la baraj pînă la uzina de apă). Aceste deteriorări nu a­­fectează însă funcţionalitatea uzinei de apă. Se pune deci problema : cum vom putea face faţă cerinţelor crescinde de apă potabilă ? Fi­reşte, numai prin construirea u­­nei noi uzine de apă, care să funcţioneze paralel cu cea exis­tentă. Construcţia noii uzine de apă din Tîrgu-Mureş va începe încă in 1971 şi va avea — în final — o capacitate de producţie de cca 50.000 m­c apă pe zi. Pro­iectele vor fi terminate în pri­mul semestru al anului viitor, urmînd să înceapă apoi — pro­babil în trimestrul IV — lucră­rile de construcţie. — Care este situaţia actuală a reţelei de canale ? — Inundaţiile au provocat în­­fundarea şi împotmolirea a pes­te 1.000 de guri de scurgere. Lucrătorii de la sectorul canale au desfăşurat o muncă susţi­nută timp de mai multe săptă­­mîni, pentru redresarea reţelei de canale. În cîteva zone ale oraşului, mai ales în străzile Verii şi Vul­can, distrugerile provocate de calamităţi nu au putut fi încă înlăturate. în strada Verii, din cauza alunecărilor de teren, ca­nalele au fost distruse pe o por­ţiune de circa 60 m. Ea afectea­ză canalizarea la restaurantul şi grădina zoologică de pe Pla­toul Corneşti. Tot din cauza a­­lunecărilor de teren s-a distrus şi sistemul de canalizare din străzile Vulcan şi Călimanilor, ceea ce creează greutăţi locuito­rilor din această zonă. Reface­rea definitivă a reţelei de cana­le din străzile Vulcan şi Verii va fi posibilă doar după consoli­darea terenului. Pînă atunci, au comandat un proiect — care este în curs de elaborare la In­stitutul de proiectări judeţean — pentru o soluţie provizorie în străzile Vulcan şi Călimanilor. Sperăm să putem începe lucră­rile cît mai curînd posibil. $T. NECANIŢCHI n Un festival al teatrelor de păpuşi Intre 17 şi 23 septembrie are l°c la Constanţa — gazdă fiind Tea­trul de păpuşi din localitate — cea de a doua ediţie a „Săptă­­mînii teatrelor de păpuşi", propu­­nindu-şi o confruntare a realizări­lor artistice în domeniul teatru­lui de păpuşi, stimularea creaţiei dramatice şi a măiestriei profesio­nale păpuşăreşti. In urma unei se­lecţii făcute de o comisie alcătui­tă de Direcţia teatrelor din Comi­tetul de Stat pentru Cultură şi Ar­tă, la această manifestare parti­cipă teatre de păpuşi din Arad, Bacău, Brăila, Cluj, Constanţa, Craiova, Oradea, Galaţi, Iaşi, Tg.­­Mureş, Ploieşti, precum şi Teatrul „Ţăndărică" din Bucureşti, care vor prezenta în total 15 specta­cole. Programul săptămînii mai cu­prinde un simpozion cu tema „Mo­dern şi modernism în teatrul de păpuşi", susţinut de artişti frun­taşi, dramaturgi, cronicari etc. şi o expoziţie de scenografie care va reuni fotografii color şi păpuşi provenind din cele mai recente spectacole. In ultimele zile ale a­­cestei confruntări va fi organizat, de asemenea, un seminar cu ca­drele artistice şi de specialitate din teatrele de păpuşi. (Agerpres) ......................................................­ Cinema VINERI, 18 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Artai Tiffany memorandum. Select. Mireasa era în negru. Progresul: Depar­te în Apus. Tineretului: Timp pentru a trăi. Unirea: Pe plajele lumii. Muncitoresc: Prieteni fără grai. Flacăra: Noile aventuri ale răzbunătorilor. SIGHIŞOARA — Lumina: Dreptul de a te naşte. LUDUŞ — Flacăra: Băieţii din strada Pal. IERNUT — Lumina: Domnişoara doctor. SÂRMAŞU — Popular: Via Mala. REGHIN — Patria: Vinâtorul de căprioare. Victoria: Urmărirea. TÎRNĂVENI — Melodia: Iubirea strict opri­tă. SOVATA — Doina: Colonia Lanfieri. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Lordul din Ale­xanderplatz. FÎNTÎNELE — Pa­tria: La nord prin nord-vest. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Adio, Texas. Televiziune 16:00 — Atletism: Meciul mas­culin România — Elveţia — Ita­lia — Ungaria şi meciul fe­minin România — Anglia — Ungaria (ziua I). Transmisiune de la Stadionul Republicii: 18,30 — Căminul; 19,15 — Anunţuri — publicitate; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Interviul acordat Tele­viziunii Române de către preşe­dintele federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas; 20,05 — Mai aveţi o întrebare?: 21,20 — El sombrero; 22,00 — Transmisiune din Sala Mare a Palatului de la Concursul şi Festivalul Interna­ţional „George Enescu“; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23,10 — închiderea emisiunii. Radio Tg.-Mureş SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE In limba română : 6—6,30 : O­­rizont economic. Crearea stocuri­lor de producţie în sectoarele lemnului. Muzică populară: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Muzi­că distractivă. Magazin radio, în limba maghiară : 6,30—7 : Pentru sate despre sate : Disci­plina muncii în C.A.P. Buchet de cîntece populare. 16.30—18. Cro­nica actualităţii. Muzică pre­ferată. Prezenţe româneşti peste hotare. Ne întîlnim sîmbătă.

Next