Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-19 / nr. 220

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş (Urmare din pag. 1) realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile materia­le şi financiare. De asemenea, por­nind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recoman­dă să se folosească toate mijloa­cele pentru ca această colaborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerin­­­­ţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De la Iernut se pleacă spre Tg.­­Mureş. Se străbat localităţile Ci­­pău, Ogra, Sînpaul, Ungheni, Cristeşti — comune aflate în Lunca Mureşului şi care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In scurt timp ele şi-au reluat acti­vitatea normală. Multe din casele deteriorate au fost reconstruite în întregime. In locul celor distruse de furia apelor au apărut, cu aju­torul acordat de stat, prin munca harnică şî tenace a oamenilor, construcţii noi, mai solide şi mai frumoase. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb. La in­trarea in comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de po­rumb, discută cu specialiştii des­pre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori — români şi ma­ghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de sem­nificativă : un grup de tineri elevi ai școlii ,din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele ,,Ceaușescu — viitorul". Ele sinte­tizează minunat încrederea poporu­lui, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului mi­litează cu neobosită dăruire pen­tru ,ca luminosul tel, măreţul ,pro­­­gram adoptat pentru înflorirea con­tinuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Conducătorii de partid şi de stat intră in oraş prin noua zonă in­dustrială dominată de Combinatul de îngrăşăminte azotoase. Fabrica de pielărie şi mănuşi, întreprin­derea de utilaje pentru industria uşoară, Uzina „Metalotehnica" — toate construite în ultimii ani. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, adresează o u­­rare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din mi­litari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pre­gătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece in revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice ura­­le şi ovaţii: ,,P.C.R., Ceauşescu", ,,Ceauşescu şi poporul". Oaspeţii vizitează in continuare Întreprinderea „Metalotehnica", u­­nitate profilată pentru construcţia de maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, şi de colectivul de condu­cere al întreprinderii, însoţiţi de directorul întreprin­derii Áron Pete, oaspeţii străbat principalele secţii de producţie. Pe parcurs sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cin­cinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confecţii, multe din acestea concepute de specialiştii întreprinderii. Pretutindeni, muncitorii între­prinderii, specialiştii fac o primi­re caldă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui prezenţă în mij­locul colectivelor de muncă din diferite colţuri ale patriei noastre, mărturiseşte legătura strînsă dintre partid şi popor, preocuparea sta­tornică a conducătorului partidului nostru de a cunoaşte nemijlocit stadiul de dezvoltare al economiei, ritmul îndeplinirii sarcinilor stabili­te, de a realiza o amplă consultare asupra soluţiilor ce urmează să fie adoptate pentru ca fiecare colec­tiv să obţină cît mai multe şi mai mari izbînzi în munca lor. Tovarăşul Ceauşescu se opreşte în repetate rinduri în mijlocul gru­purilor de muncitori, stringe mîini­­le prieteneşti ce i se întind de pretutindeni, se interesează de munca oamenilor, de viaţa lor. Şi pretutindeni întîlnim aceleaşi gin­­duri, aceeaşi voinţă — de a face totul pentru ca înţeleptul cuvînt al partidului să devină fapt. In hala de montaj general, con­ducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinde­rii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată in­venţia inginerului Filep Emod da­torită căreia, cu ajutorul unui apa­rat special, se determină tempera­tura caracteristică a oţelurilor folo­site în construcţia utilajelor pentru industria textilă. De altfel, ca ur­mare a inovaţiilor, raţionalizărilor şi invenţiilor, rezultate ale cercetă­rii proprii, colectivul a obţinut eco­nomii în valoare de 3 milioane lei. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg inter­naţional de la Bucureşti. Se apre­ciază calitatea şi randamentul u­­nor maşini de cusut pentru con­fecţii, pielărie, maşini de tricotat, ..războaie de ţesut, unele solicitate şi la export, produse de întreprin­derea vizitată sau de întreprin­deri situate în această zonă in­dustrială a oraşului. De asemenea, sunt prezentate unele produse rea­lizate de elevi ai şcolii profesio­nale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca în pro­cesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa acestor măsuri pentru creşterea producti­vităţii muncii, perfecţionarea pro­ducţiei şi sporirea calităţii produ­selor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte vo­lumul producţiei, cît şi diversifica­rea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5.800 mp care va permite fabricarea unor noi ma­şini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită căldu­ros pe muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, a­­dresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Coloana maşinilor străbate apoi artera principală a vechiului şi frumosului centru transilvănean, municipiul Tg.-Mureş ... mii şi mii de oameni, cu flori şi steguleţe, scandează numele partidului, al patriei, al secretarului general al partidului. Ei sînt mîndri de reali­zările ce le-au obţinut, sînt bucu­roşi să arate oaspetelui scump că, prin munca, prin dăruirea lor au înă­lţat în anii socialismului un oraş tînăr şi puternic, cu o vigu­roasă industrie, cu o bogată bază materială destinată dezvoltării în­­văţămîntului şi culturii, înfrăţiţi de idealul comun al slujirii patriei, al înfăptuirii neabătute a progra­mului partidului, oamenii muncii din oraş, indiferent de naţionali­tate, dezvoltînd tradiţiile seculare ale prieteniei şi muncii comune, şi-au făurit o viaţă nouă, trăiesc într-un climat generos de muncă, de afirmare alenară a personali­tăţii umane. Egali în drepturi, ani­maţi de dorinţa fierbinte de a în­făptui cuvîntul partidului, ei înscriu, alături de întregul popor, glorioase pagini de activitate creatoare şi eroism în istoria acestor ani de avînt creator, în numele realiză­rilor, al vieţii libere şi demne pe care o duc au rostit cu emoţie cuvintele săpate adine în inimi şi conştiinţe : „P.C.R.", „Ceauşescu". Ultima unitate vizitată în judeţul Mureş a fost Complexul de selec­ţie şi testare pentru porcine al În­treprinderii agricole de stat din co­muna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă su­perioară, atît în unităţile agricole de stat cît şi în cele cooperatiste. în faţa unor grafice de produc­ţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere în care ştiin­ţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26.000 de capete şi livrează anual unităţilor de spe­cialitate din ţară 3.000 de vieruşi şi 7.000 de scrofiţe pentru reproduc­ţie din cele mai bune rase. Se re­levă, de asemenea, experienţa că­pătată de această unitate în în­­grăşarea animalelor prin cele mai moderne procedee. Explicaţiile date de directorul Complexului din Gorneşti sunt com­pletate de adjunctul ministrului a­­griculturii şi silviculturii, Ion Teşu, cu prezentarea unei situaţii pe ţară a creşterii pe scară industrială a porcinelor de rasă superioară, în următorul plan cincinal urmează să mai fie construite încă patru asemenea complexe în diferite zo­ne pentru a se asigura necesarul producţiei porcinelor de rasă su­perioară. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîte­va hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dez­voltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alo­cate dezvo­ltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplificării ei, adresea­ză totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele obţi­nute, arîndude ca, prin intensifi­carea eforturilor întregului colec­tiv, să le adauge altele noi, pe mă­sura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg.-Mureş, oaspeţii fiind întimpinaţi cu aceeaşi căldu­ră şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîn­­durile şi sentimentele lor calde, mul­ţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării ar­monioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, res­pectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţă­rii continuă. N POPESCU-BOGDANESTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU In incinta frumoasei cetăţi a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. Se vizitează ingrăşătoria de bovine aparţinînd I.A.S. Iernut. 'Hww IT—Tumul IM uniunii in mu Conducerea colectivă - fundamentul trainic a­ unor decizii optime în dirijarea activităţii întreprinderilor (Urmare din pag. 1) acțiunii întreprinse se datoresc de­ciziilor eficiente adoptate în ase­menea probleme importante ca ce­le privind folosirea mai bună a re­surselor interne, a utilajelor şi a spaţiilor de producţie, a materiilor prime şi a materialelor. Deciziile bine gîndite şi fundamentate în a­­ceste probleme au permis aplica­rea unor soluţii ştiinţifice de mai mare valoare, care s-au concretizat în sporuri însemnate de producţie, de beneficii, de economii. La ni­velul municipiului în anul 1969 s-au realizat produse peste plan în va­loare de 56 milioane lei. Dînd do­vadă de o înaltă conştiinţă socia­listă, animaţi de o neţărmurită dra­goste faţă de patrie, oamenii mun­cii din numeroase întreprinderi şi-au suplimentat angajamentele pentru 1970, astfel că la nivelul municipiului se va da peste plan pînă la sfîrşitul anului o producţie în valoare de peste 80 milioane lei, cu 30 milioane mai mult decît an­gajamentul iniţial. Cercetările psihologice şi sociolo­gice efectuate într-o serie de între­prinderi din oraş au evidenţiat nu­meroşi factori care fac ca discuţii­le în grup să fie fecunde şi decizii­le luate în colectiv să fie bune. A­­tingerea acestor obiective necesită, bineînţeles, participarea activă a membrilor colectivului, un spirit dezvoltat de colaborare, o pregăti­re corespunzătoare a diferitelor reuniuni şi utilizarea unei tehnici de lucru adecvate, promovarea u­­nui stil de muncă eficient. Organe­le .­şi­ organizaţiile de partid din întreprinderi se preocupă cu mul­tă atenţie de îmbunătăţirea meto­delor şi stilului de muncă ale comi­tetelor de direcţie, sprijinindu-le în distribuirea precisă a sarcinilor în­tre membrii comitetului, stabilirea unor responsabilităţi cît mai bine conturate, organizarea temeinică a consfătuirilor, formarea unor colec­tive de studiu, stabilirea mai pre­cisă a ceea ce trebuie rezolvat în cadrul comitetului de direcţie sau pregătit în prealabil, stimularea o­­piniilor prin crearea unui climat fa­vorabil, preocuparea pentru ca de­ciziile adoptate să exprime opinia colectivului. La Combinatul de în­grăşăminte azotoase, întreprinde­rea de utilaje pentru industria u­­şoară, Trustul de construcţii montaj din Tîrgu-Mureş şi altele se vădeş­te din plin preocuparea pentru în­tărirea simţului de răspundere al membrilor din comitetul de direcţie, urmărindu-se ca aceştia să fie ini­ţiaţi în intimităţile problemelor de conducere, să fie angrenaţi în re­zolvarea lor, să răspundă continuu de soluţionarea unor sarcini. La fel ca în întreaga ţară, şi în Tîr­gu-Mureş devine un fenomen din ce în ce mai larg prezenţa unui număr crescînd de oameni ai mun­cii în dirijarea activităţii întreprin­derilor, în soluţionarea problemelor cuprinse în deciziile la a căror ela­borare şi-au adus din plin aportul şi pe care le consideră hotărîrile lor proprii. Această poziţie de par­ticipant activ la treburile întreprin­derii, acest sentiment de înaltă responsabilitate faţă de bunul mers al procesului de producţie se concretizează în activitatea plină de iniţiativă care se desfăşoară în unităţile noastre economice pentru realizarea şi depăşirea planurilor de producţie. în aplicarea principiului condu­cerii colective se mai constată în multe unităţi economice o serie de deficienţe care au consecinţe ne­gative asupra eficienţei întregii ac­tivităţi, în o serie de întreprinderi cum sunt de exemplu Fabrica de cărămizi Mureşeni, întreprinderea de prefabricate industriale, Fabrica de conserve şi altele, nu s-a reuşit să se imprime un stil de muncă a­­decvat. Aşa se explică unele ten­dinţe de supraautoritate a condu­cerii operative, exprimată prin emi­terea de către acestea a unor deci­­­zii fără consultarea comitetului de direcţie. Nu sunt puţine nici cazu­rile cînd unii membrii ai comitetu­lui de direcţie îşi afirmă calitatea respectivă numai în cadrul reuniu­nilor de lucru, în rest fiind simpli salariaţi ai întreprinderilor. Or, a­­ceasta este o practică total greşită o înţelegere cel puţin îngustată a obligaţiilor şi drepturilor membrilor comitetului de direcţie. Investigaţiile sociologice efectu­ate în mai multe întreprinderi re­levă printre cazurile ce provoacă o situaţie economică necorespun­zătoare în special pe cele care se datoresc unei conduceri deficitare, in unele unităţi deficienţele ce se ivesc se datorează centralizării con­ducerii acestora, controlul făcîn­­du-se de către un număr redus de oameni, iar cadrele de conducere de la nivelurile inferioare sunt lip­site de iniţiativă. Nu se insistă în suficientă măsură asupra necesi­tăţii ca organele colective de con­ducere să fie la curent cu tendin­ţele generale ale dezvoltării în do­meniul respectiv. Multe comitete de direcţie ezită prea mult să a­­plice metode noi sau să renunţe la procedeele învechite, ineficien­te. Rezultatele activităţii economice nu sunt pe măsura posibilităţilor şi a cerinţelor, datorită faptului că în munca de zi cu zi pentru înde­plinirea planului se pierd din ve­dere adeseori aspectele de pers­pectivă. Trăim într-o epocă de schimbări rapide, în care orice activitate productivă cere nu nu­mai pur şi simplu gîndire, ci o re­flecţie complexă, axată pe finalita­te şi care trebuie să aibă în ve­dere şi evoluţia în perspectivă. Ne-am propus să sprijinim comi­tetele de direcţie în promovarea unei conduceri previzionale, în pre­cizarea obiectivelor unităţilor eco­nomice pe termen mai lung formu­late în funcţie de cadrul direcţio­nal al planurilor de dezvoltare. Este necesar ca pe lîngă întări­rea muncii de îndrumare să se or­ganizeze schimburi de experienţe în cadrul cărora să se evidenţieze cele mai bune metode de lucru ale diferitelor comitete de direcţie • şi să se creeze posibilitatea că­­..^noaşterii cit mai aprofundate a procesului de luare a deciziilor, a tehnicilor celor mai adecvate. Comitetul municipal de partid se va strădui în continuare să în­treprindă asemenea măsuri care să sporească preocuparea pentru perfecţionarea conducerii şi orga­nizării producţiei şi a muncii, să asigure condiţiile de utilizare cu un randament sporit a resurselor umane şi materiale, să ducă la îmbunătăţirea activităţii comitetelor de direcţie, la întărirea rolului a­­cestora în conducerea întreprin­derilor. Nu de mult, am avut o discuţie cu directorul şcolii din Urisiul de Sus, Ioan Borda. Ne-a vorbit cu multă înflăcărare despre munca să­tenilor care s-au străduit ca să con­struiască o şcoală nouă şi fru­moasă, despre pregătirile noului an şcolar etc., etc. — Cu toate stăm bine. Avem una dintre cele mai mari şcoli de pe Valea Beicii, în care sunt asi­gurate toate condiţiile materiale pentru ca, copiii din acest sat să înveţe carte. Dar avem şi un necaz care se repetă an de an şi anume, numirea cadrelor didactice califi­cate. Din 15 cadre cîte are şcoala sunt doar doi învăţători şi doi pro­fesori, restul suplinitori, care se schimbă foarte des. Şi acum avem 11 suplinitori, care nici pe depar­te nu pot face faţă cerinţelor de predare pentru clasele mari (V— VIII). Pentru acestea e foarte greu să predea matematica, fizica, chi­mia, pe înţelesul elevilor, ca aceş­tia să asimileze un bagaj de cu­noştinţe cerute de programa şcola­ră pentru a promova clasa. Din a­­ceastă cauză avem un număr foar­te mare de corigenţi şi repetenţi (din informaţiile primite de la se­cretarul comitetului de partid pe comună reiese că în anul şcolar trecut numărul acestora a fost în jur de 70 — n. a.). în fiecare an, am cerut Inspecto­ratului de învăţămînt judeţean să numească măcar un profesor de matematică, de care avem foarte mare nevoie. Pînă în prezent nu s-a făcut nimic. Noi înţelegem că nu­mirile se fac la cerere, dar nici aşa, ca unele şcoli să aibă aproape sau chiar toate cadrele calificate, iar altele să aibă numai suplinitori, care sunt foarte nestabili. De pildă, în anul şcolar 1968—1969, la cate­dra de limba română, s-a schimbat de 5 ori „profesorul". Vă rugăm în­că o dată, faceţi tot posibilul să ne ajutaţi ca măcar un profesor de matematică să vină la Urisiul de Sus. Intr-adevăr, la Urisiul de Sus, si­tuaţia cadrelor didactice calificate este foarte critică. Din această cauză copiii de aici au mari greu­tăţi la concursurile de admitere la diferite şcoli. De asemenea, dato­rită acestor motive, părinţii se lasă foarte greu convinşi să permită co­piilor lor de a termina şcoala. IO­AN HUSAR Note Exces de... suplinitori PE PĂŞUNEA C.A.P. CIPRU. Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de 20 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme în general călduroasă, cu cerul schimbător. Cu totul izolat, în re­giunea muntoasă, averse de ploaie de scurtă durată. Tempe­­r­atura în general staţionară. Mi­nimele vor fi cuprinse între fi­ii grade, iar maximele între 20— 24 grade. Sint slab din sud-vest.

Next