Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-19 / nr. 220
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş (Urmare din pag. 1) realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile materiale şi financiare. De asemenea, pornind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De la Iernut se pleacă spre Tg.Mureş. Se străbat localităţile Cipău, Ogra, Sînpaul, Ungheni, Cristeşti — comune aflate în Lunca Mureşului şi care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In scurt timp ele şi-au reluat activitatea normală. Multe din casele deteriorate au fost reconstruite în întregime. In locul celor distruse de furia apelor au apărut, cu ajutorul acordat de stat, prin munca harnică şî tenace a oamenilor, construcţii noi, mai solide şi mai frumoase. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea in comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiştii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori — români şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de tineri elevi ai școlii ,din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele ,,Ceaușescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului militează cu neobosită dăruire pentru ,ca luminosul tel, măreţul ,program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Conducătorii de partid şi de stat intră in oraş prin noua zonă industrială dominată de Combinatul de îngrăşăminte azotoase. Fabrica de pielărie şi mănuşi, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, Uzina „Metalotehnica" — toate construite în ultimii ani. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece in revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice urale şi ovaţii: ,,P.C.R., Ceauşescu", ,,Ceauşescu şi poporul". Oaspeţii vizitează in continuare Întreprinderea „Metalotehnica", unitate profilată pentru construcţia de maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, şi de colectivul de conducere al întreprinderii, însoţiţi de directorul întreprinderii Áron Pete, oaspeţii străbat principalele secţii de producţie. Pe parcurs sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confecţii, multe din acestea concepute de specialiştii întreprinderii. Pretutindeni, muncitorii întreprinderii, specialiştii fac o primire caldă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui prezenţă în mijlocul colectivelor de muncă din diferite colţuri ale patriei noastre, mărturiseşte legătura strînsă dintre partid şi popor, preocuparea statornică a conducătorului partidului nostru de a cunoaşte nemijlocit stadiul de dezvoltare al economiei, ritmul îndeplinirii sarcinilor stabilite, de a realiza o amplă consultare asupra soluţiilor ce urmează să fie adoptate pentru ca fiecare colectiv să obţină cît mai multe şi mai mari izbînzi în munca lor. Tovarăşul Ceauşescu se opreşte în repetate rinduri în mijlocul grupurilor de muncitori, stringe mîinile prieteneşti ce i se întind de pretutindeni, se interesează de munca oamenilor, de viaţa lor. Şi pretutindeni întîlnim aceleaşi ginduri, aceeaşi voinţă — de a face totul pentru ca înţeleptul cuvînt al partidului să devină fapt. In hala de montaj general, conducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia inginerului Filep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oţelurilor folosite în construcţia utilajelor pentru industria textilă. De altfel, ca urmare a inovaţiilor, raţionalizărilor şi invenţiilor, rezultate ale cercetării proprii, colectivul a obţinut economii în valoare de 3 milioane lei. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. Se apreciază calitatea şi randamentul unor maşini de cusut pentru confecţii, pielărie, maşini de tricotat, ..războaie de ţesut, unele solicitate şi la export, produse de întreprinderea vizitată sau de întreprinderi situate în această zonă industrială a oraşului. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa acestor măsuri pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte volumul producţiei, cît şi diversificarea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5.800 mp care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, adresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Coloana maşinilor străbate apoi artera principală a vechiului şi frumosului centru transilvănean, municipiul Tg.-Mureş ... mii şi mii de oameni, cu flori şi steguleţe, scandează numele partidului, al patriei, al secretarului general al partidului. Ei sînt mîndri de realizările ce le-au obţinut, sînt bucuroşi să arate oaspetelui scump că, prin munca, prin dăruirea lor au înălţat în anii socialismului un oraş tînăr şi puternic, cu o viguroasă industrie, cu o bogată bază materială destinată dezvoltării învăţămîntului şi culturii, înfrăţiţi de idealul comun al slujirii patriei, al înfăptuirii neabătute a programului partidului, oamenii muncii din oraş, indiferent de naţionalitate, dezvoltînd tradiţiile seculare ale prieteniei şi muncii comune, şi-au făurit o viaţă nouă, trăiesc într-un climat generos de muncă, de afirmare alenară a personalităţii umane. Egali în drepturi, animaţi de dorinţa fierbinte de a înfăptui cuvîntul partidului, ei înscriu, alături de întregul popor, glorioase pagini de activitate creatoare şi eroism în istoria acestor ani de avînt creator, în numele realizărilor, al vieţii libere şi demne pe care o duc au rostit cu emoţie cuvintele săpate adine în inimi şi conştiinţe : „P.C.R.", „Ceauşescu". Ultima unitate vizitată în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru porcine al Întreprinderii agricole de stat din comuna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cît şi în cele cooperatiste. în faţa unor grafice de producţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere în care ştiinţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26.000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3.000 de vieruşi şi 7.000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experienţa căpătată de această unitate în îngrăşarea animalelor prin cele mai moderne procedee. Explicaţiile date de directorul Complexului din Gorneşti sunt completate de adjunctul ministrului agriculturii şi silviculturii, Ion Teşu, cu prezentarea unei situaţii pe ţară a creşterii pe scară industrială a porcinelor de rasă superioară, în următorul plan cincinal urmează să mai fie construite încă patru asemenea complexe în diferite zone pentru a se asigura necesarul producţiei porcinelor de rasă superioară. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele obţinute, arîndude ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg.-Mureş, oaspeţii fiind întimpinaţi cu aceeaşi căldură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîndurile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, respectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N POPESCU-BOGDANESTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU In incinta frumoasei cetăţi a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. Se vizitează ingrăşătoria de bovine aparţinînd I.A.S. Iernut. 'Hww IT—Tumul IM uniunii in mu Conducerea colectivă - fundamentul trainic a unor decizii optime în dirijarea activităţii întreprinderilor (Urmare din pag. 1) acțiunii întreprinse se datoresc deciziilor eficiente adoptate în asemenea probleme importante ca cele privind folosirea mai bună a resurselor interne, a utilajelor şi a spaţiilor de producţie, a materiilor prime şi a materialelor. Deciziile bine gîndite şi fundamentate în aceste probleme au permis aplicarea unor soluţii ştiinţifice de mai mare valoare, care s-au concretizat în sporuri însemnate de producţie, de beneficii, de economii. La nivelul municipiului în anul 1969 s-au realizat produse peste plan în valoare de 56 milioane lei. Dînd dovadă de o înaltă conştiinţă socialistă, animaţi de o neţărmurită dragoste faţă de patrie, oamenii muncii din numeroase întreprinderi şi-au suplimentat angajamentele pentru 1970, astfel că la nivelul municipiului se va da peste plan pînă la sfîrşitul anului o producţie în valoare de peste 80 milioane lei, cu 30 milioane mai mult decît angajamentul iniţial. Cercetările psihologice şi sociologice efectuate într-o serie de întreprinderi din oraş au evidenţiat numeroşi factori care fac ca discuţiile în grup să fie fecunde şi deciziile luate în colectiv să fie bune. Atingerea acestor obiective necesită, bineînţeles, participarea activă a membrilor colectivului, un spirit dezvoltat de colaborare, o pregătire corespunzătoare a diferitelor reuniuni şi utilizarea unei tehnici de lucru adecvate, promovarea unui stil de muncă eficient. Organele .şi organizaţiile de partid din întreprinderi se preocupă cu multă atenţie de îmbunătăţirea metodelor şi stilului de muncă ale comitetelor de direcţie, sprijinindu-le în distribuirea precisă a sarcinilor între membrii comitetului, stabilirea unor responsabilităţi cît mai bine conturate, organizarea temeinică a consfătuirilor, formarea unor colective de studiu, stabilirea mai precisă a ceea ce trebuie rezolvat în cadrul comitetului de direcţie sau pregătit în prealabil, stimularea opiniilor prin crearea unui climat favorabil, preocuparea pentru ca deciziile adoptate să exprime opinia colectivului. La Combinatul de îngrăşăminte azotoase, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, Trustul de construcţii montaj din Tîrgu-Mureş şi altele se vădeşte din plin preocuparea pentru întărirea simţului de răspundere al membrilor din comitetul de direcţie, urmărindu-se ca aceştia să fie iniţiaţi în intimităţile problemelor de conducere, să fie angrenaţi în rezolvarea lor, să răspundă continuu de soluţionarea unor sarcini. La fel ca în întreaga ţară, şi în Tîrgu-Mureş devine un fenomen din ce în ce mai larg prezenţa unui număr crescînd de oameni ai muncii în dirijarea activităţii întreprinderilor, în soluţionarea problemelor cuprinse în deciziile la a căror elaborare şi-au adus din plin aportul şi pe care le consideră hotărîrile lor proprii. Această poziţie de participant activ la treburile întreprinderii, acest sentiment de înaltă responsabilitate faţă de bunul mers al procesului de producţie se concretizează în activitatea plină de iniţiativă care se desfăşoară în unităţile noastre economice pentru realizarea şi depăşirea planurilor de producţie. în aplicarea principiului conducerii colective se mai constată în multe unităţi economice o serie de deficienţe care au consecinţe negative asupra eficienţei întregii activităţi, în o serie de întreprinderi cum sunt de exemplu Fabrica de cărămizi Mureşeni, întreprinderea de prefabricate industriale, Fabrica de conserve şi altele, nu s-a reuşit să se imprime un stil de muncă adecvat. Aşa se explică unele tendinţe de supraautoritate a conducerii operative, exprimată prin emiterea de către acestea a unor decizii fără consultarea comitetului de direcţie. Nu sunt puţine nici cazurile cînd unii membrii ai comitetului de direcţie îşi afirmă calitatea respectivă numai în cadrul reuniunilor de lucru, în rest fiind simpli salariaţi ai întreprinderilor. Or, aceasta este o practică total greşită o înţelegere cel puţin îngustată a obligaţiilor şi drepturilor membrilor comitetului de direcţie. Investigaţiile sociologice efectuate în mai multe întreprinderi relevă printre cazurile ce provoacă o situaţie economică necorespunzătoare în special pe cele care se datoresc unei conduceri deficitare, in unele unităţi deficienţele ce se ivesc se datorează centralizării conducerii acestora, controlul făcîndu-se de către un număr redus de oameni, iar cadrele de conducere de la nivelurile inferioare sunt lipsite de iniţiativă. Nu se insistă în suficientă măsură asupra necesităţii ca organele colective de conducere să fie la curent cu tendinţele generale ale dezvoltării în domeniul respectiv. Multe comitete de direcţie ezită prea mult să aplice metode noi sau să renunţe la procedeele învechite, ineficiente. Rezultatele activităţii economice nu sunt pe măsura posibilităţilor şi a cerinţelor, datorită faptului că în munca de zi cu zi pentru îndeplinirea planului se pierd din vedere adeseori aspectele de perspectivă. Trăim într-o epocă de schimbări rapide, în care orice activitate productivă cere nu numai pur şi simplu gîndire, ci o reflecţie complexă, axată pe finalitate şi care trebuie să aibă în vedere şi evoluţia în perspectivă. Ne-am propus să sprijinim comitetele de direcţie în promovarea unei conduceri previzionale, în precizarea obiectivelor unităţilor economice pe termen mai lung formulate în funcţie de cadrul direcţional al planurilor de dezvoltare. Este necesar ca pe lîngă întărirea muncii de îndrumare să se organizeze schimburi de experienţe în cadrul cărora să se evidenţieze cele mai bune metode de lucru ale diferitelor comitete de direcţie • şi să se creeze posibilitatea că..^noaşterii cit mai aprofundate a procesului de luare a deciziilor, a tehnicilor celor mai adecvate. Comitetul municipal de partid se va strădui în continuare să întreprindă asemenea măsuri care să sporească preocuparea pentru perfecţionarea conducerii şi organizării producţiei şi a muncii, să asigure condiţiile de utilizare cu un randament sporit a resurselor umane şi materiale, să ducă la îmbunătăţirea activităţii comitetelor de direcţie, la întărirea rolului acestora în conducerea întreprinderilor. Nu de mult, am avut o discuţie cu directorul şcolii din Urisiul de Sus, Ioan Borda. Ne-a vorbit cu multă înflăcărare despre munca sătenilor care s-au străduit ca să construiască o şcoală nouă şi frumoasă, despre pregătirile noului an şcolar etc., etc. — Cu toate stăm bine. Avem una dintre cele mai mari şcoli de pe Valea Beicii, în care sunt asigurate toate condiţiile materiale pentru ca, copiii din acest sat să înveţe carte. Dar avem şi un necaz care se repetă an de an şi anume, numirea cadrelor didactice calificate. Din 15 cadre cîte are şcoala sunt doar doi învăţători şi doi profesori, restul suplinitori, care se schimbă foarte des. Şi acum avem 11 suplinitori, care nici pe departe nu pot face faţă cerinţelor de predare pentru clasele mari (V— VIII). Pentru acestea e foarte greu să predea matematica, fizica, chimia, pe înţelesul elevilor, ca aceştia să asimileze un bagaj de cunoştinţe cerute de programa şcolară pentru a promova clasa. Din această cauză avem un număr foarte mare de corigenţi şi repetenţi (din informaţiile primite de la secretarul comitetului de partid pe comună reiese că în anul şcolar trecut numărul acestora a fost în jur de 70 — n. a.). în fiecare an, am cerut Inspectoratului de învăţămînt judeţean să numească măcar un profesor de matematică, de care avem foarte mare nevoie. Pînă în prezent nu s-a făcut nimic. Noi înţelegem că numirile se fac la cerere, dar nici aşa, ca unele şcoli să aibă aproape sau chiar toate cadrele calificate, iar altele să aibă numai suplinitori, care sunt foarte nestabili. De pildă, în anul şcolar 1968—1969, la catedra de limba română, s-a schimbat de 5 ori „profesorul". Vă rugăm încă o dată, faceţi tot posibilul să ne ajutaţi ca măcar un profesor de matematică să vină la Urisiul de Sus. Intr-adevăr, la Urisiul de Sus, situaţia cadrelor didactice calificate este foarte critică. Din această cauză copiii de aici au mari greutăţi la concursurile de admitere la diferite şcoli. De asemenea, datorită acestor motive, părinţii se lasă foarte greu convinşi să permită copiilor lor de a termina şcoala. IOAN HUSAR Note Exces de... suplinitori PE PĂŞUNEA C.A.P. CIPRU. Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 20 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme în general călduroasă, cu cerul schimbător. Cu totul izolat, în regiunea muntoasă, averse de ploaie de scurtă durată. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între fiii grade, iar maximele între 20— 24 grade. Sint slab din sud-vest.