Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-26 / nr. 226
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE RAPORTUL Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind măsurile luate pentru asigurarea populaţiei cu fond de marfă specific sezonului de toamnă-iarnă şi pregătirile făcute pentru realizarea însilozărilor în sectorul legume-fructe, prezentat de tovarăşul PAVEL CHIOREAN, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judetean Corespunzător planului de aprovizionare a populaţiei, circulaţia mărfurilor — ca activitate deosebit de importantă in munca comitetului executiv — se prezintă in preajma acestei sesiuni cu realizări care indică îndeplinirea Hotărîrii Consiliului popular judeţean şi a măsurilor elaborate pe parcurs de către organele locale de partid şi de stat. Pe cele 8 luni expirate volumul cumpărăturilor populaţiei se cifrează la 1,7 miliarde lei, ceea ce însemnează că planul perioadei pe întreg comerţul socialist a fost îndeplinit în proporţie de 100,8 la sută. Comerţul de stat, subordonat direct Consiliului popular judeţean, a realizat o desfacere de 1 miliard de lei, cu o depăşire de 2,4 la sută a sarcinilor valorice. Populaţia din judeţul nostru a beneficiat astfel cu 125 milioane lei mai multe mărfuri decit în perioada corespunzătoare a anului 1960, volum ce se prezintă în corelare bună cu circulaţia monetară din judeţ şi cu dinamica creşterii veniturilor populaţiei. Această situaţie este în primul rînd expresia grijii conducerii superioare de partid pentru a atenua greutăţile pe care le-a avut judeţul Mureş în perioada inundaţiei şi a secetei care i-a urmat şi demonstrează că măsurile luate de către organele judeţene de partid şi de stat au găsit sprijin în aparatul central de stat, la Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Pentru a putea aprecia real nivelul aprovizionării trebuie subliniat că, dacă fondul de marfă atribuit creşte în medie cu 5,3 la sută, la produsele de bază se înregistrează sporuri mai mari, ca: la piine cu 18,1 la sută; la carne cu 8,1 la sută; la preparate de carne cu 12,0 la sută; la lapte lichid cu 16,0 la sută; la unt cu 11,8 la sută; la brînzeturi cu 10,5 la sută; la ulei cu 7,7 la sută; la slănină-untură cu 15,5 la sută; la legume, inclusiv cartofi cu10.0 la sută, la fructe cu 50.0 la sută. * In afara acestor produse de bază, la care volumul fondului de marfă a fost mult mai mare ca in 1969, trebuie să subliniem că în întreg anul 1970 populaţia a beneficiat de o aprovizionare bună la lapte, unt şi produse lactate, peste 11 mii de abonaţi bucurindu-se de organizarea livrării laptelui la domiciliu. Printr-o conlucrare mai strînsă cu industria locală şi republicană comerţul a asigurat, de asemenea, un larg sortiment de conserve, paste făinoase, biscuiţi şi răcoritoare, liste demn de reţinut că numai la biscuiţi sunt în curs de organizare capacităţi noi de producţie pentru a ■putea ridica în 1971 volumul pus pe piaţă cu încă 2 000 tone. In întreaga perioadă parcursă aparatul comercial, din cooperaţie şi din sectorul agricol a depus eforturi pentru a îmbogăţi sortimental aprovizionarea şi astfel, numai la peşte, volumul pus pe piaţă a fost cu 43 la sută mai mare decit în anul 1969, iar la păsări săptămînal au fost puse în vînzare în medie cite 3.000 bucăţi. A început să dea roade preocuparea organelor agricole de organizare a unor unităţi cu profil de producţie-marfă — cum sunt cele de la Cuci şi Bogata — în sporirea fondului de păsări şi ouă. Pentru a fi mai complet tabloul măsurilor pe care a reuşit să le finalizeze Comitetul executiv în organizarea aprovizionării, arătăm că în alimentaţia publică a fost îndeplinit planul producţiei culinare, contribuind la completarea fondului de bunuri alimentare cu peste 3 milioane lei preparate tip „Gospodina“ şi că în staţiunea Sovata am asigurat condiţii bune de alimentare pentru un număr de 26.000 om-zile consumatori peste nivelul realizat în 1960. Un aport substanţial a adus în formarea fondului de marfă cooperaţia de consum, care pe calea achiziţiilor de produse alimentare a atras în circuitul comercial al judeţului, numai în trimestrul III, 50.000 ouă, 10 tone păsări şi alte produse, prevăzînd pentru perioada următoare alte 300.000 ouă şi 12 tone păsări. In acelaşi timp pentru susţinerea propriilor unităţi de alimentaţie publică şi-a organizat 17 gospodării anexe. In domeniul legumelor şi fructelor, important sector al aprovizionării populaţiei, comitetul executiv — ţinînd seamă de evoluţia producţiei agricole — a luat măsuri de completare a fondului de marfă contractat iniţial, întregul aparat comercial fiind antrenat în achiziţii suplimentare dinafara judeţului. Raportăm sesiunii că, pînă în prezent, procurările directe însumează 11,4 milioane lei, reprezentînd 3.940 tone legume aduse de la distanțe medii de peste 350 kilometri, cu cheltuieli suplimentare de 2 milioane lei. Trebuie subliniată la reală valoare activitatea bună desfășurată de întreprinderea de legume-fructe în asigurarea unui cît mai mare fond de muncă din zonele necalamitate şi este de menţionat că cele 3.940 tone legume aduse din mutaţii nedirijate au fost în măsură să acopere cele 2.000 tone legume neintrate la fondul central de la producătorii din judeţul nostru, din cauza calamităţilor. Este cazul să arătăm că pentru realizarea planului de legume, respectiv a fondului de stat, unităţileproducătoare erau prevăzute pentru anul 1970 pentru a cultiva 3.000 ha legume în ogor propriu şi 600 ha culturi succesive, într-un număr de 62 unităţi, din care 21 ferme specializate, în scopul asigurării unor legume timpurii s-a dat în folosinţă o seră la Acăţari, 1 000 mp răsadniţe încălzite, 700 mp sere pentru înmulţire şi 14 hectare solarii. în urma inundaţiilor s-au distrus în întregime 765 hectare cultivate cu legume, iar alte 395 hectare au fost distruse parţial. De asemenea, au fost distruse 30.000 mp răsaduri, 9 hectare solarii şi o seră în plină producţie. în baza indicaţiilor Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean au fost luate măsuri de reînsămînţare a suprafeţelor distruse. S-a reuşit în acest fel a se realiza aproape 3.000 hectare legume în ogor propriu, din care: 144 hectare cu tomate, 74 hectare cu ceapă uscată, 200 hectare cu ardei, 755 hectare cu mazăre păstăi şi 567 hectare castraveţi. Realizări de seamă s-au obţinut şi în aprovizionarea cu mărfuri nealimentare, sector în care după 13 mai a. c. cererea a fost foarte insistentă,în special la materiale de construcţii, mobilă şi bunuri de folosinţă îndelungată. De la sesiunea precedentă care a dezbătut ansamblul măsurilor ce se impuneau în toate sectoarele de activitate, Comitetul executiv a acţionat pe linia asigurării reluării activităţii normale a economiei şi refacerii gospodăriilor distruse. Desigur, această activitate nu este de loc uşoară şi pe diferite etape greutăţile au fost întîmpinate şi apreciate de populaţie cu înţelegere, cu hotărîrea de a le depăşi. Putem raporta sesiunii că pînă la această dată au fost terminate 1.100 case noi şi sîntrîntrunn stadiu avansat renta unor de construcţie alte 850 case. Din lotităţile care lcuinţele avariate au fost deja reparate 7.188 şi există condiţii pentru a fi accelerat ritmul reparaţiilor. In acelaşi timp sînt în curs de construcţie cele 740 de apartamente, din fondurile suplimentare alocate de stat, care vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Sub aspectul aprovizionării sinistraţilor, comitetul executiv raportează sesiunii că pînă acum au fost distribuite: 21.184 tone ciment şi există stocuri pentru a satisface întregul necesar; 19 milioane buc. cărămizi, care oferă posibilitatea reconstruirii a peste 2.000 locuinţe în condiţiile aprobate de sesiunea precedentă, iar pînă la sfîrşitul anului se vor mai livra încă 3 milioane bucăţi; 2.900 m c cherestea şi 1.630 m c bile manele şi există încă 5.000 mc din sortimentele de lemn pentru construcţii rurale, putînd satisface întregul necesar; 4.560 tone var, avînd asigurată aprovizionarea în continuare; la ţigle există în stop 900 mii buc. şi au fost onorate pînă acum toate cererile. Comitetul executiv — a continuat vorbitorul — va lua în continuare măsuri pentru a organiza mai bine activitatea tuturor sectoarelor antrenate în înlăturarea urmelor provocate de inundaţii şi va urmări, de asemenea, ajutorarea cu alimente şi cu alte bunuri provenite din ajutoare din ţară şi străinătate a cetăţenilor care trebuie ajutaţi, pentru ca şi pe această cale aprovizionarea populaţiei să primească un plus de consistenţă. Ca o acţiune recent încheiată, pe baza programului Comitetului executiv, aprovizionarea legată de deschiderea anului şcolar a reuşit să satisfacă cererea populaţiei mai bine ca în anii precedenţi, atît la rechizite cît şi la uniforme şcolare, unde s-au înregistrat cumpărături record. Etapa parcursă pînă în prezent a înregistrat, desigur, pe lingă rezultatele obţinute în aprovizionarea cu produse de bază alimentare şi nealimentare, şi unele greutăţi şi neajunsuri în aşezarea teritorială şi pe consumatori a fondului de marfă. In ultimul timp au apărut aglomerări la unele produse dar, aşa cum am arătat, acestea nu se datoresc faptului că fondul de marfă ar fi mai mic decît în anii precedenţi, ci apreciem că aceste fenomene sunt mult favorizate de tendinţa de stocare a unor cetăţeni din mediul urban şi de tendinţa unor producători din mediul rural de a nu-şi consuma produsele agricole pe care le deţin. Trebuie subliniat exemplul consumului de piine, unde, Comiteri executiv a indicat in permanenţă necesitatea unei gospodăriri judicioase, deoarece, pe lingă faptul că există un nivel de repartiţii, nu putem neglija faptul că am ajuns la limita capacităţilor de producţie. în fabricile de piine se depun eforturi susţinute pentru a face faţă acestui consum sporit şi pentru a da produse de calitate, sunt în curs de construcţie două noi fabrici de piine. Sarcina actuală a consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, este aceea de a lua măsuri organizatorice pentru gospodărirea fondului de marfă ce le este repartizat şi de a veghea asupra modului judicios de aşezare a acestuia pe diferitele categorii de consumatori. Raportul subliniază în continuare că au existat neajunsuri şi în formarea fondului de legume şi fructe unde, paralel cu pierderile şi greutăţile deosebite din această perioadă, aprovizionarea a fost îngreunată şi de unele defecţiuni în organizarea muncii de recoltare şi preluare a acestora. Numeroase cooperative agricole nu şi-au organizat în aşa fel munca de recoltare încît să corespundă cu graficele stabilite cu întreprinderea de legumefructe, ceea ce a dăunat ritmicităţii aprovizionării şi calităţii produselor; de asemenea, au existat defecţiuni de recepţionare şi ridicare şi la centrele de legume şi fructe, care nu au conlucrat în suficientă măsură cu producătorii. Comitetul executiv nu a reuşit în suficientă măsură să asigure respectarea disciplinei contractuale între producătorii agricoli şi unităţile valorificatoare. Aparatul propriu, organele de teren nu au întreprins toate măsurile care puteau duce la intrarea unui volum de produse mai mare la fondul central al statului. La intrarea în sezonul rece — a arătat în continuare vorbitorul — întreg aparatul comercial trebuie să-şi mobilizeze mai bine forţele pentru a asigura în judeţ un fond de marfă care să oglindească integral posibilităţile economiei naţionale. Direcţia comercială şi Direcţia agricolă trebuie să tragă la răspundere mai energic unităţile subordonate pentru deficienţele ce se manifestă pe parcursul formării fondului de marfă. In continuare, raportul a analizat balanţa fondului de marfă şi a rezervelor pentru perioada de toamnăiarnă, pe care Comitetul executiv a supus-o aprobării actualei sesiuni a Consiliului popular judeţean. Vorbitorul a relevat exisgreutăţi, deşi canse vor realiza sunt, în general, superioare , desfacerilor din perioada corespunzătoare din 1969—1970. Referindu-se la aprovizionarea cu cartofi, raportul a subliniat obligaţia producătorilor din judeţul Mureş de a livra cele 2.800 tone de cartofi prinse în balanţă şi de a acţiona pentru suplimentarea livrărilor după recoltare. Cu toate că au fost obţinute din mutaţii peste 3.200 de tone de cartofi din judeţul Covasna, în vederea îmbunătăţirii balanţei, I.L.F. trebuie să depună eforturi pentru achiziţionarea suplimentară a unei cit mai mari cantităţi de cartofi. La varză — a continuat vorbitorul — producţia judeţului se prezintă bine şi, printr-o conlucrare strînsă între părţile contractante, aprovizionarea va trebui să se desfăşoare fără goluri. Este însă necesar să se ia măsuri in unităţile producătoare pentru însilozarea unor cantităţi suplimentare, în stare proaspătă, cu rădăcină pentru a putea fi oferite în toată perioada de iarnă in reţeaua întregului judeţ. La rădăcinoase volumul produselor realizate de economia judeţului acoperă integral necesarul numai la morcovi, în schimb la pătrunjel, ţelină şi păstîrnac există o anumită descoperire, care va trebui asigurată prin achiziţii directe. De asemenea, la fasole boabe, din volumul prins în balanţă se asigură necesarul de consum. Arătînd că activitatea de semiindustrializare a şi început, asigurîndu-se condiţiile pentru prelucrarea şi condiţionarea produselor la un nivel calitativ ridicat, vorbitorul a subliniat că, în acelaşi timp, comitetul executiv a urmărit şi a luat măsuri pentru formarea şi asigurarea fondului de produse conservate prin industria alimentară. Consiliile populare locale, unităţile comerciale trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru o aşezare teritorială judicioasă a acestui fond de marfă şi pentru preîntîmpinarea golurilor în aprovizionare, apreciind că volumul stabilit, atît la semiindustrializate cît şi la conserve de legume, trebuie să ducă la satisfacerea cerinţelor populaţiei. Pentru sezonul de toamnă şi pentru rezerve sunt prevăzute 800 tone de struguri, 1.550 tone mere, 185 tone pere şi 300 tone alte fructe — în paralel gemurile, compoturile şi dulceţurile din industria alimentară ridicîndu-se la peste 1.500 tone. Pornind de la această bază de repartiţie şi contracte organele comerciale trebuie să asigure o livrare ritmică pe reţea, într-o sortimentaţie bogată şi la nivelul cerinţelor tuturor localităţilor. Comitetul executiv va coordona îndeaproape, prin comandamentul de aprovizionare, aşezarea teritorială a fondului de marfă printr-o conlucrare strînsă între reţeaua comerţului de stat şi reţeaua de magazine proprii ale I.A.S., C.I.A. sau punctele de desfacere directă de către producători. Vorbitorul a subliniat că la definitivarea planului de aprovizionare pentru sezonul de toamnă-iarnă s-a avut în vedere asigurarea fondului de marfă pentru cele 11 centre forestiere, destinîndu-se ca stoc 4 tone făină, 4 tone mălai, 2 tone orez, 4 tone zahăr, 3,7 tone ulei comestibil, 112 tone cartofi, 16 tone ceapă uscată, 14 tone fasole uscată și alte produse. O pondere însemnată în volumul aprovizionării cu mărfuri specifice din această perioadă ocupă îmbrăcămintea groasă, încălţămintea de iarnă, sobele şi maşinile de încălzit cît şi diferite categorii de combustibil. Raportăm sesiunii că la stofe pentru paltoane, tricotaje pluşate, confecţii de iarnă, pături, ciorapi şi bocanci fondul de marfă asigură întregul necesar al populaţiei. Nu sunt asigurate pînă în prezent toate cantităţile necesare de diftină, unele tricotaje pentru femei şi copii, pantofi feţe box pentru femei şi ghetele pentru copii, serii mijlocii. Rămâne o sarcină imediată a aparatului comercial completarea fondului de marfă la aceste sortimente şi totodată reaprovizionarea reţelei cu toate mărfurile existente în depozite. La sobe de încălzit şi maşini de gătit există repartiţii mult mai mari ca în anii precedenţi. Totuşi este necesar un sprijin suplimentar din partea Ministerului Comerţului Interior la sortimentele care funcţionează cu combustibili lichizi. Dezbaterea problemelor aprovizionării în sesiune — a continuat tovarăşul Pavel Chiorean — a fost precedată de acţiuni de mare amploare la nivelul consiliilor populare locale, a unităţilor producătoare şi a reţelei comerciale, suprapunîndu-se cu dezbaterea cifrelor de plan pentru anul 1971, existînd un puternic impuls de masă pentru îmbunătăţirea activităţii tuturor sectoarelor de muncă. Comitetul executiv apreciază că etapa aprovizionării de toamnă-iarnă trebuie să ducă la îmbunătăţirea muncii furnizorilor şi lucrătorilor din comerţ de pe întreg cuprinsul judeţului, la ridicarea nivelului deservirii şi la întărirea disciplinei în muncă. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, consiliile populare locale, comisiile permanente şi; comitetele executive municipale, orăşeneşti şi comunale vor trebui să asigure un caracter de masă întregii acţiuni de aprovizionare şi să mobilizeze controlul cetăţenesc asupra executării hotărîrilor prezentei sesiuni. Comitetul executiv asigură sesiunea Consiliului popular judeţean că şi în perioada ce urmează va depune toate eforturile pentru ca, depăşind greutăţile existente, să asigure o aprovizionare cît mai bună a populaţiei. (text prescurtat) MATURITATE în producţie (Urmare din pag. 1) export, se poate economisi şi chiar cîştiga valută. In această direcţie întreprinderea ,,Metalotehnica" a făcut primii paşi, livrind deja la export diferite tipuri de maşini textile. Desigur, această preocupare va fi mult dezvoltată în anii următori, astfel ca marca fabricii să fie o prezenţă activă şi competitivă pe piaţa externă. In legătură cu aceste probleme, vorbitorii au subliniat necesitatea accelerării in toate fazele a pregătirii fabricaţiei noilor produse, reducerea la minimum a etapei proiectarefabricaţie in serie. Colectivul întreprinderii ştie din experienţa sa că in actuala etapă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice este sortită eşecului încercarea de a pune pe piaţă — fie ea internă sau externă — utilaje care sunt depăşite tehnic datorită tocmai perioadei lungi de asimilare. Specialiştii au remarcat că, deşi în această privinţă s-au obţinut unele succese — perioada de la proiectare la realizarea seriei ,,e" fiind redusă de la 20 la 9—10 luni — în viitor forţele trebuie concentrate spre diminuarea în continuare a timpului de asimilare. Totodată, participanţii la adunare au propus măsuri şi soluţii care să favorizeze ridicarea permanentă a parametrilor tehnici la toate tipurile de maşini ce se fabrică în întreprindere. Au subliniat, printre altele, că turnătoria de precizie în ciuda denumirii ei este departe de a satisface cerinţele actuale de execuţie , că la dotarea noii turnătorii să se aibă în vedere nivelul tehnic la care vor fi realizate maşinile şi utilajele. Mulţi muncitori şi ingineri au vorbit despre necesitatea lărgirii sectoarelor de sculărie şi de întreţinere, fără de care nu poate fi concepută ritmicitatea normală şi nici o productivitate ridicată. In acest context, s-a evidenţiat rolul important ce-l are nivelul calificării cadrelor, formele posibile de aplicaţi pentru perfecţionarea continuă a cunoştinţelor profesionale. De altfel, în adunare, a fost prezentat un amplu program care vizează atît ridicarea calificării cadrelor, cît şi îmbunătăţirea calităţii producţiei, sporirea productiviteffr rtlOfficii, reducerea consumurilor de mcrterii prime's! materiale? "î^prffpletat cu preţioasele propuneri făcute de participanţi, acest program va constitui prin aplicarea sa, o bază sigură de sporire a eficienţei întregii activităţi economice, de realizare exemplară a sarcinilor de plan pe 1971, primul an al unui cincinal hotărîtor în dezvoltarea multilaterală a construcţiei socialiste în patria noastră. La ordinea zilei, însilozarea furajelor In această perioadă, paralel cu lucrările de pregătire a solului, cu insămînţarea griului, o deosebită atenţie trebuie acordată şi însilozării tuturor resurselor furajere ce se află pe cîmp. Se ştie că în ansamblul de măsuri propuse în Programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de sporire a producţiei de animale, o însemnătate deosebită o are echilibrarea bazei furajere. De aceasta depinde în mare măsură, acum ca şi în viitor, creşterea în continuare a efectivelor de animale şi a producţiei acestora, obţinerea de venituri sporite din sectorul zootehnic. Acum este momentul de a se asigura suculentele pentru perioada de stabulaţie, de a se echilibra balanţa furajeră. Anul trecut cooperativele agricole din judeţul nostru au intrat cu animalele în perioada de stabulaţie cu un deficit de 10—15 la sută la furajele fibroase. Acesta nefiind acoperit în toamnă prin alte resurse, se ştie prin ce greutăţi mari au trecut astă-primăvară unităţile ale căror conduceri au tratat cu uşurinţă asigurarea furajelor. In toamna aceasta, din sondajele făcute pe teren reiese că deficitul de fibroase este mai mare ca anul trecut. Sunt unităţi ca C.A.P. Batoş, Chimitelnic, Dedrad, Cipău şi altele care, din fibroase, au asigurat doar 50 la sută din necesar. In vederea echilibrării balanţei furajere în cooperativele agricole din judeţul nostru s-a prevăzut însilozarea a peste 182.000 tone de diverse furaje. Din acestea pînă la sfîrşitul săptăminii trecute au fost însilozate peste 38.000 tone, din care 5.050 tone de porumb. Deci planul la această importantă lucrare a fost realizat în proporţie de 20 la sută. Pentru impulsionarea lucrărilor de însilozare, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru au pregătite 135 combine de siloz cu care se poate recolta, zilnic, masa verde de pe o suprafaţă de 270 hectare. Pentru deservirea combinelor sunt repartizate alte 270 tractoare cu remorci, care în întreaga perioadă de toamnă nu vor fi folosite la alte lucrări. Deci forţă este, important , ca ea să fie folosită operativ, cu chibzuinţă. De fapt, în etapa în care suntem nu mai avem ce aştepta. Este momentul a se lucra cu toate forţele la însilozări. Direcţia agricolă judeţeană recomandă ca porumbul care se constată că nu va ajunge la maturitate şi cel cultivat pentru a fi însilozat să fie neîntîrziat recoltat SrAiorîSehat cu maximum de atenţie. Acolo unde porumbul semănat pentru siloz poate ajunge la maturitate, să fie lăsat pentru boabe, în judeţul nostru sunt multe unităţi unde însilozărilor li se acordă o deosebită atenţie. La cooperativa agricolă din Band au fost înslozate peste 1.500 tone de diverse nutreţuri, la Bichiş 1.150 tone, la Saschiz 1.200 tone, la Miercurea Niraj 1.000 tone etc. în aceste unităţi unde însilozarea se desfăşoară în bune condiţii sunt şi fibroase suficiente depozitate. Exemplu C.A.P. Band, Tăureni, Gorneşti şi altele. La Tăureni furajele fibroase sunt asigurate in cantităţi suficiente Din coasa a 111-a S'au mai adunat peste 20 tone de trifoi de calitate ce va fi rezervat animalelor tinere in condiţii bune se desfăşoară şi acţiunea de însilozare. Intrucit toamna este anotimpul socotelilor cooperatorii din Tăureni aşteaptă de la vecinii lor din Singer să le restituie cele 37 tone de fin şi 13 tone de paie pe care le-au dat astă primăvară ca împrumut, în majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru cantitatea de nutreţ însilozat este cuprinsă însă numai între 300—600 tone ceea ce este puţin. Unităţi cu efective mari de animale ca cele din Pogăceaua, Valea Largă, Cheţani, Apold, Beica, Voivodeni şi altele, au insilozate numai între 100—200 tone diverse nutreţuri. Situaţia de pe teren arată că în unităţi vecine rezultatele sunt foarte diferenţiate, în timp ce la C.A.P. Bond au fost insilozate peste 1.500 tone, la Berghia s-au realizat abia 95 de tone. Sau Ernei cu 800 tone — Glodeni şi Păingeni au însă numai cite 20 respectiv 50 tone, în alte 30 cooperative agricole din judeţ printre care : Custelnic, Crăieşti- Tîrnavă, Lăscud, Tîrnăveni, Ercea, Săcalul de Pădure, Poarta, Viforoasa, Măgherani, Viişoara şi altele, această importantă lucrare nici măcar nu a început. La cooperativa agricolă din Luduș chiar dacă lucrarea este în curs, ea se desfășoară foarte lent. La data efectuării raidului, prima remorcă sosită de pe cîmp cu tocătură s-a înregistrat la ferma zootehnică abia între orele 12—13. Cu un asemenea randament, area îşi va putea realiza cele 2.300 tone propuse a se însiloza. Cooperativa, avînd asigurate fibroasele numai în proporţie de 60 la sută, toată nădejdea pentru scoaterea cu bine a animalelor de la iernare şi-o pune în suculente. Deci mai multă atenţie la însilozări. Problema asigurării bazei furajere se ridică şi la C.A.P. din Bogata. Şi aici în urma reprofilării unităţii s-a ajuns la un excedent de 100 de bovine care aşteaptă să fie redistribuite contra cost în alte unităţi agricole. Din necesarul de nutreţ însilozat s-a realizat 50 la sută. Faţă de timpul înaintat şi de faptul că încă însămînţarea griului n-a început din plin, situaţia de pe teren arată că acţiunea de însilozare se desfăşoară lent. Sunt suprafeţe mari de porumb mai alees,care aşteaptă să fie insilozate dar puţin s-a întreprins încă în acest scop. Faţă de posibilităţi, un număr mic de combine lucrează, cu randament sporit la însilozări.. ■ Este momentul deci, ca paralel cu însămînţarea griului, recoltarea, transportul şi depozitarea produselor de pe cîmp, o atenţie deosebită să fie acordată însilozării tuturor resurselor furajere in vederea asigurării unei balanțe cît mai echilibrate de furaje. REMUS CÂMPEAN ancă şi învăţătură Clopoţelul a sunat de mult prima oră de curs în şcolile judeţului nostru. Dar nu toţi elevii şi-au ocupat locurile în bănci. Elevii claselor mari din şcolile de cultură generală s-au îndreptat spre şantierele reconstrucţiei şi spre ogoare, unde, cu entuziasmul lor tineresc pun o cărămidă trainică edificiului vieţii noi pe care îl vrem tot mai sus. Practica la care participă elevii în aceste zile areşi alte semnificaţii. Aici cîştigă ei deprinderi de muncă, aici îşi formează şi împlinesc potenţele morale şi intelectuale cerute de producţia materială. Aici se pregătesc şi pentru munca lor de mai tîrziu, din fabrici şi de pe ogoare. La I.A.S. Botoş pot fi întîlniţi în aceste zile sute de elevi. Unii culeg rodul bogat al livezilor, alţii fac „toaleta“ de iarnă a pomilor. In ferma pomicolă nr. 1 am întîlnit pe profesorul Dumitru Borzău care conduce practica unui grup de 31 de elevi din clasele IX—XI de la liceul din Deda. Ei lucrau cu sîrg, şi chiar cu destulă pricepere, la săpatul în jurul pomilor, în ferma condusă de ing. Mihai Boaru,un alt grup de 42 de fete, condus de profesoara Emilia Mureşan, lucra la culesul şi sortatul fructelor. In ferma condusă de ing. Augustin Crăciun şi în alte ferme îşi desfăşoară activitatea practică peste 100 de elevi de la liceul din Sîngeorgiu de Pădure. Elevii din municipiul Tîrgu-Mureş s-au îndreptat în mare parte spre şantierele înlăturării stricăciunilor provocate de inundaţiile din primăvară. Pe cei 400 de elevi de la liceul „Unirea“ îi întîlnim pe malul Mureşului, la consolidarea digurilor. De la liceul „Bolyai Farkas“ întîlnim alţi 400 de elevi care lucrează la înfrumuseţarea zonelor de agrement. Cu toţii muncesc cu însufleţire şi pricepere, astfel incit la reîntoarcerea în clase să poată spune: am pus şi noi umărul la reconstrucţie. ION TURDEANU Fotografii de: IOAN KONCZ REMUS CAMPEANU — Pe aici Mureşul nu-şi va mai părăsi matca (lucrează elevii liceului „Unirea" din Tg.-Mureş). . 'nnSXS Vis, ■ §111 JJNii KiJi Aici ne vom distra la vară, spun voinicii liceului tîrgumureşean „Bolyai Farkas“ Printre pomii grei de rod şi arome, munca este mai plăcută (lucrează elevii liceului din Deda).