Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-26 / nr. 226

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE RAPORTUL Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind măsurile luate pentru asigurarea populaţiei cu fond de marfă specific sezo­nului de toamnă-iarnă şi pregătirile făcute pentru realizarea însilozărilor în sectorul legume-fructe, prezentat de tovarăşul PAVEL CHIOREAN, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judetean Corespunzător planului de aprovi­zionare a populaţiei, circulaţia măr­furilor — ca activitate deosebit de importantă in munca comitetului executiv — se prezintă in preajma acestei sesiuni cu realizări care in­dică îndeplinirea Hotărîrii Consi­liului popular judeţean şi a măsu­rilor elaborate pe parcurs de către organele locale de partid şi de stat. Pe cele 8 luni expirate volumul cumpărăturilor populaţiei se cifrea­ză la 1,7 miliarde lei, ceea ce în­semnează că planul perioadei pe în­treg comerţul socialist a fost înde­plinit în proporţie de 100,8 la sută. Comerţul de stat, subordonat direct Consiliului popular judeţean, a rea­lizat o desfacere de 1 miliard de lei, cu o depăşire de 2,4 la sută a sarcinilor valorice. Populaţia din judeţul nostru a be­neficiat astfel cu 125 milioane lei mai multe mărfuri decit în perioada corespunzătoare a anului 1960, volum ce se prezintă în corelare bună cu circulaţia monetară din judeţ şi cu dinamica creşterii veniturilor popu­laţiei. Această situaţie este în primul rînd expresia grijii conducerii supe­rioare de partid pentru a atenua greutăţile pe care le-a avut judeţul Mureş în perioada inundaţiei şi a secetei care i-a urmat şi demon­strează că măsurile luate de către organele judeţene de partid şi de stat au găsit sprijin în aparatul cen­tral de stat, la Ministerul Comerţu­lui Interior, Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii. Pentru a putea aprecia real nive­lul aprovizionării trebuie subliniat că, dacă fondul de marfă atribuit creşte în medie cu 5,3 la sută, la produsele de bază se înregistrează sporuri mai mari, ca: la piine cu 18,1 la sută; la carne cu 8,1 la sută; la pre­parate de carne cu 12,0 la sută; la lapte lichid cu 16,0 la sută; la unt cu 11,8 la sută; la brînzeturi cu 10,5 la sută; la ulei cu 7,7 la sută; la slănină-untură cu 15,5 la sută; la legume, inclusiv cartofi cu­­10.0 la sută, la fructe cu 50.0 la sută. * In afara acestor produse de ba­ză, la care volumul fondului­ de marfă a fost mult mai mare ca in 1969, trebuie să subliniem că în în­treg anul 1970 populaţia a benefi­ciat de o aprovizionare bună la lap­te, unt şi produse lactate, peste 11 mii de abonaţi bucurindu-se de or­ganizarea livrării laptelui la domi­ciliu. Printr-o conlucrare mai strînsă cu industria locală şi republicană comerţul a asigurat, de asemenea, un larg sortiment de conserve, pas­te făinoase, biscuiţi şi răcoritoare, liste demn de reţinut că numai la biscuiţi sunt în curs de organizare capacităţi noi de producţie pentru a ■putea ridica în 1971 volumul pus pe piaţă cu încă 2 000 tone. In în­treaga perioadă parcursă aparatul comercial, din cooperaţie şi din sec­torul agricol a depus eforturi pen­tru a îmbogăţi sortimental aprovi­zionarea şi astfel, numai la peşte, volumul pus pe piaţă a fost cu 43 la sută mai mare decit în anul 1969, iar la păsări săptămînal au fost puse în vînzare în medie cite 3.000 bucăţi. A început să dea roade pre­ocuparea organelor agricole de or­ganizare a unor unităţi cu profil de producţie-marfă — cum sunt cele de la Cuci şi Bogata — în sporirea fon­dului de păsări şi ouă. Pentru a fi mai complet tabloul măsurilor pe care a reuşit să le fi­nalizeze Comitetul executiv în orga­nizarea aprovizionării, arătăm că în alimentaţia publică a fost îndeplinit planul producţiei culinare, contribu­ind la completarea fondului de bu­nuri alimentare cu peste 3 milioane lei preparate tip „Gospodina“ şi că în staţiunea Sovata am asigurat condiţii bune de alimentare pentru un număr de 26.000 om-zile consu­matori peste nivelul realizat în 1960. Un aport substanţial a adus în formarea fondului de marfă coope­raţia de consum, care pe calea achi­ziţiilor de produse alimentare a atras în circuitul comercial al jude­ţului, numai în trimestrul III, 50.000 ouă, 10 tone păsări şi alte produse, prevăzînd pentru perioada următoa­re alte 300.000 ouă şi 12 tone păsări. In acelaşi timp pentru susţinerea propriilor unităţi de alimentaţie pu­blică şi-a organizat 17 gospodării anexe. In domeniul legumelor şi fructe­lor, important sector al aprovizionă­rii populaţiei, comitetul executiv — ţinînd seamă de evoluţia producţiei agricole — a luat măsuri de com­pletare a fondului de marfă con­tractat iniţial, întregul aparat co­mercial fiind antrenat în achiziţii suplimentare din­­afara judeţului. Raportăm sesiunii că, pînă în pre­zent, procurările directe însumează 11,4 milioane lei, reprezentînd 3.940 tone legume aduse de la distanțe medii de peste 350 kilometri, cu cheltuieli suplimentare de 2 milioa­ne lei. Trebuie subliniată la reală valoa­re activitatea bună desfășurată de întreprinderea de legume-fructe în asigurarea unui cît mai mare fond de muncă din zonele necalamitate şi este de menţionat că cele 3.940 tone legume aduse din mutaţii nedirijate au fost în măsură să acopere cele 2.000 tone legume neintrate la fon­dul central de la producătorii din judeţul nostru, din cauza calamită­ţilor. Este cazul să arătăm că pentru realizarea planului de legume, res­pectiv a fondului de stat, unităţile­­producătoare erau prevăzute pentru anul 1970 pentru a cultiva 3.000 ha legume în ogor propriu şi 600 ha culturi succesive, într-un număr de 62 unităţi, din care 21 ferme specia­lizate, în scopul asigurării unor le­gume timpurii s-a dat în folosinţă o seră la Acăţari, 1 000 m­p răsad­niţe încălzite, 700 m­p sere pentru înmulţire şi 14 hectare solarii. în urma inundaţiilor s-au distrus în în­tregime 765 hectare cultivate cu legume, iar alte 395 hectare au fost distruse parţial. De asemenea, au fost distruse 30.000 m­p răsaduri, 9 hectare solarii şi o seră în plină producţie. în baza indicaţiilor Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean au fost luate mă­suri de reînsămînţare a suprafeţelor distruse. S-a reuşit în acest fel a se realiza aproape 3.000 hectare legume în ogor propriu, din care: 144 hec­tare cu tomate, 74 hectare cu ceapă uscată, 200 hectare cu ardei, 755 hectare cu mazăre păstăi şi 567 hec­tare castraveţi. Realizări de seamă s-au obţinut şi în aprovizionarea cu mărfuri neali­mentare, sector în care după 13 mai a. c. cererea a fost foarte in­sistentă,­­în special la materiale de construcţii, mobilă şi bunuri de fo­losinţă îndelungată. De la sesiunea precedentă care a dezbătut ansam­blul măsurilor ce se impuneau în toate sectoarele de activitate, Comi­tetul executiv a acţionat pe linia a­­sigurării reluării activităţii normale a economiei şi refacerii gospodăriilor distruse. Desigur, această activitate nu este de loc uşoară şi pe diferite etape greutăţile au fost întîmpinate şi apreciate de populaţie cu înţele­gere, cu hotărîrea de a le depăşi. Putem raporta sesiunii că pînă la a­­ceastă dată au fost terminate 1.100 case noi şi sîntrîntrunn stadiu avansat renta unor de construcţie alte 850 case. Din lo­­tităţile care lcuinţele avariate au fost deja repa­rate 7.188 şi există condiţii pentru a fi accelerat ritmul reparaţiilor. In acelaşi timp sînt în curs de con­strucţie cele 740 de apartamente, din fondurile suplimentare alocate de stat, care vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Sub aspectul aprovizionării sinis­traţilor, comitetul executiv raportea­ză sesiunii că pînă acum au fost distribuite: 21.184 tone ciment şi există stocuri pentru a satisface în­tregul necesar; 19 milioane buc. că­rămizi, care oferă posibilitatea re­construirii a peste 2.000 locuinţe în condiţiile aprobate de sesiunea pre­cedentă, iar pînă la sfîrşitul anului se vor mai livra încă 3 milioane bu­căţi; 2.900 m c cherestea şi 1.630 m c bile manele şi există încă 5.000 m­c din sortimentele de lemn pentru construcţii rurale, putînd satisface întregul necesar; 4.560 tone var, a­­vînd asigurată aprovizionarea în continuare; la ţigle există în stop 900 mii buc. şi au fost onorate pînă acum toate cererile. Comitetul executiv — a continuat vorbitorul — va lua în continuare măsuri pentru a organiza mai bine activitatea tuturor sectoarelor an­trenate în înlăturarea urmelor pro­vocate de inundaţii şi va urmări, de asemenea, ajutorarea cu alimente şi cu alte bunuri provenite din ajutoa­re din ţară şi străinătate a cetăţeni­lor care trebuie ajutaţi, pentru ca şi pe această cale aprovizionarea populaţiei să primească un plus de consistenţă. Ca o acţiune recent încheiată, pe baza programului Comitetului exe­cutiv, aprovizionarea legată de des­chiderea anului şcolar a reuşit să satisfacă cererea populaţiei mai bi­ne ca în anii precedenţi, atît la re­chizite cît şi la uniforme şcolare, unde s-au înregistrat cumpărături record. Etapa parcursă pînă în prezent a înregistrat, desigur, pe lingă rezul­tatele obţinute în aprovizionarea cu produse de bază alimentare şi ne­alimentare, şi unele greutăţi şi ne­ajunsuri în aşezarea teritorială şi pe consumatori a fondului de marfă. In ultimul timp au apărut aglome­rări la unele produse dar, aşa cum am arătat, acestea nu se datoresc faptului că fondul de marfă ar fi mai mic decît în anii precedenţi, ci apreciem că aceste fenomene sunt mult favorizate de tendinţa de sto­care a unor cetăţeni din mediul ur­ban şi de tendinţa unor producători din mediul rural de a nu-şi consu­ma produsele agricole pe care le deţin. Trebuie subliniat exemplul consumului de piine, unde, Comite­ri executiv a indicat in permanen­ţă necesitatea unei gospodăriri judi­cioase, deoarece, pe lingă faptul că există un nivel de repartiţii, nu pu­tem neglija faptul că am ajuns la limita capacităţilor de producţie. în fabricile de piine se depun eforturi susţinute pentru a face faţă acestui consum sporit şi pentru a da pro­duse de calitate, sunt în curs de con­strucţie două noi fabrici de piine. Sarcina actuală a consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi comu­nale, este aceea de a lua măsuri or­ganizatorice pentru gospodărirea fondului de marfă ce le este repar­tizat şi de a veghea asupra modului judicios de aşezare a acestuia pe di­feritele categorii de consumatori. Raportul subliniază în continuare că au existat neajunsuri şi în for­marea fondului de legume şi fruc­te unde, paralel cu pierderile şi greutăţile deosebite din această pe­rioadă, aprovizionarea a fost în­greunată şi de unele defecţiuni în organizarea muncii de recoltare şi preluare a acestora. Numeroase co­operative agricole nu şi-au organi­zat în aşa fel munca de recoltare în­­cît să corespundă cu graficele sta­bilite cu întreprinderea de legume­­fructe, ceea ce a dăunat ritmicităţii aprovizionării şi calităţii produse­lor; de asemenea, au existat defec­ţiuni de recepţionare şi ridicare şi la centrele de legume şi fructe, care nu au conlucrat în suficientă mă­sură cu producătorii. Comitetul exe­cutiv nu a reuşit în suficientă mă­sură să asigure respectarea disci­plinei contractuale între producăto­rii agricoli şi unităţile valorifica­­toare. Aparatul propriu, organele de teren nu au întreprins toate măsu­rile care puteau duce la intrarea unui volum de produse mai mare la fondul central al statului. La intrarea în sezonul rece — a arătat în continuare vorbitorul — întreg aparatul comercial trebuie să-şi mobilizeze mai bine forţele pentru a asigura în judeţ un fond de marfă care să oglindească inte­gral posibilităţile economiei naţio­nale. Direcţia comercială şi Direcţia agricolă trebuie să tragă la răspun­dere mai energic unităţile subordo­nate pentru deficienţele ce se mani­festă pe parcursul formării fondu­lui de marfă. In continuare, raportul a analizat balanţa fondului de marfă şi a re­zervelor pentru perioada de toamnă­­iarnă, pe care Comitetul executiv­ a supus-o aprobării actualei se­siuni a Consiliului popular ju­deţean. Vorbitorul a relevat exis­­greutăţi, deşi can­­se vor realiza sunt, în general, superioare , desfacerilor din perioada corespunzătoare din 1969—1970. Referindu-se la aprovi­zionarea cu cartofi, raportul a sub­liniat obligaţia producătorilor din judeţul Mureş de a livra cele 2.800 tone de cartofi prinse în balanţă şi de a acţiona pentru suplimentarea livrărilor după recoltare. Cu toate că au fost obţinute din mutaţii peste 3.200 de tone de cartofi din judeţul Covasna, în vederea îmbunătăţirii balanţei, I.L.F. trebuie să depună e­­forturi pentru achiziţionarea supli­mentară a unei cit mai mari canti­tăţi de cartofi. La varză — a continuat vorbitorul — producţia judeţului se prezintă bine şi, printr-o conlucrare strînsă între părţile contractante, aprovizio­narea va trebui să se desfăşoare fără goluri. Este însă necesar să se ia măsuri in unităţile producătoare pentru însilozarea unor cantităţi su­plimentare, în stare proaspătă, cu rădăcină pentru a putea fi oferite în toată perioada de iarnă in re­ţeaua întregului judeţ. La rădăcinoase volumul produse­lor realizate de economia judeţului acoperă integral necesarul numai la morcovi, în schimb la pătrunjel, ţe­­lină şi păstîrnac există o anumită descoperire, care va trebui asigu­rată prin achiziţii directe. De ase­menea, la fasole boabe, din volumul prins în balanţă se asigură necesarul de consum. Arătînd că activitatea de semi­­industrializare a şi început, asigu­­rîndu-se condiţiile pentru prelucra­rea şi condiţionarea produselor la un nivel calitativ ridicat, vorbitorul a subliniat că, în acelaşi timp, co­mitetul executiv a urmărit şi a luat măsuri pentru formarea şi asigura­rea fondului de produse conservate prin industria alimentară. Consiliile populare locale, unită­ţile comerciale trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru o aşe­zare teritorială judicioasă a acestui fond de marfă şi pentru preîntîmpi­­narea golurilor în aprovizionare, a­­preciind că volumul stabilit, atît la semiindustrializate cît şi la con­serve de legume, trebuie să ducă la satisfacerea cerinţelor populaţiei. Pentru sezonul de toamnă şi pen­tru rezerve sunt prevăzute 800 tone de struguri, 1.550 tone mere, 185 tone pere şi 300 tone alte fructe — în paralel gemurile, compoturile şi dulceţurile din industria alimenta­ră ridicîndu-se la peste 1.500 tone. Pornind de la această bază de re­partiţie şi contracte organele comer­ciale trebuie să asigure o livrare rit­mică pe reţea, într-o sortimentaţie bogată şi la nivelul cerinţelor tutu­ror localităţilor. Comitetul executiv va coordona îndeaproape, prin co­mandamentul de aprovizionare, aşe­zarea teritorială a fondului de mar­fă printr-o conlucrare strînsă între reţeaua comerţului de stat şi reţeaua de magazine proprii ale I.A.S., C.I.A. sau punctele de desfacere directă de către producători. Vorbitorul a subliniat că la defi­nitivarea planului de aprovizionare pentru sezonul de toamnă-iarnă s-a avut în vedere asigurarea fondului de marfă pentru cele 11 centre fo­restiere, destinîndu-se ca stoc 4 tone făină, 4 tone mălai, 2 tone orez, 4 tone zahăr, 3,7 tone ulei comestibil, 112 tone cartofi, 16 tone ceapă us­cată, 14 tone fasole uscată și alte produse. O pondere însemnată în volumul aprovizionării cu mărfuri specifice din această perioadă ocupă îmbrăcă­mintea groasă, încălţămintea de iarnă, sobele şi maşinile de încălzit cît şi diferite categorii de combusti­bil. Raportăm sesiunii că la stofe pentru paltoane, tricotaje pluşate, confecţii de iarnă, pături, ciorapi şi bocanci fondul de marfă asigură în­tregul necesar al populaţiei. Nu sunt asigurate pînă în prezent toate can­tităţile necesare de diftină, unele tricotaje pentru femei şi copii, pan­tofi feţe box pentru femei şi ghetele pentru copii, serii mijlocii. Rămâne o sarcină imediată a aparatului co­mercial completarea fondului de marfă la aceste sortimente şi tot­odată reaprovizionarea reţelei cu toate mărfurile existente în depo­zite. La sobe de încălzit şi maşini de gătit există repartiţii mult mai mari ca în anii precedenţi. Totuşi este necesar un sprijin suplimentar din partea Ministerului Comerţului In­terior la sortimentele care funcţio­nează cu combustibili lichizi. Dezbaterea problemelor aprovizio­nării în sesiune — a continuat tova­răşul Pavel Chiorean — a fost precedată de acţiuni de mare am­ploare la nivelul consiliilor populare locale, a unităţilor producătoare şi a reţelei comerciale, suprapunîn­­du-se cu dezbaterea cifrelor de plan pentru anul 1971, existînd un puter­nic impuls de masă­ pentru îmbună­tăţirea activităţii tuturor sectoarelor de muncă. Comitetul executiv apreciază că etapa aprovizionării de toamnă-iarnă trebuie să ducă la îmbunătăţirea muncii furnizorilor şi lucrătorilor din comerţ de pe întreg cuprinsul judeţului, la ridicarea nivelului de­servirii şi la întărirea disciplinei în muncă. Sub conducerea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, consiliile popu­lare locale, comisiile permanente şi­­­; comitetele executive municipale, o­­răşeneşti şi comunale vor trebui să asigure un­ caracter de masă întregii acţiuni de aprovizionare şi să mobi­lizeze controlul cetăţenesc asupra executării hotărîrilor prezentei se­siuni. Comitetul executiv asigură sesiu­nea Consiliului popular judeţean că şi în perioada ce urmează va depu­ne toate eforturile pentru ca, de­păşind greutăţile existente, să asi­gure o aprovizionare cît mai bună a­­ populaţiei. (text prescurtat) MATURITATE în producţie (Urmare din pag. 1) export, se poate economisi şi chiar cîştiga valută. In această direcţie întreprinderea ,,Meta­­lotehnica" a făcut primii paşi, livrind deja la export diferite tipuri de maşini textile. Desigur, această preocupare va fi mult dezvoltată în anii următori, ast­fel ca marca fabricii să fie o prezenţă activă şi competitivă pe piaţa externă. In legătură cu aceste pro­bleme, vorbitorii au subliniat ne­cesitatea accelerării in toate fazele a pregătirii fabricaţiei noilor produse, reducerea la minimum a etapei proiectare­­fabricaţie in serie. Colectivul întreprinderii ştie din experienţa sa că in actuala etapă a re­voluţiei tehnico-ştiinţifice este sortită eşecului încercarea de a pune pe piaţă — fie ea in­ternă sau externă — utilaje care sunt depăşite tehnic dato­rită tocmai perioadei lungi de asimilare. Specialiştii au re­marcat că, deşi în această pri­vinţă s-au obţinut unele succese — perioada de la proiectare la realizarea seriei ,,e" fiind redusă de la 20 la 9—10 luni — în viitor forţele trebuie con­centrate spre diminuarea în continuare a timpului de asi­milare. Totodată, participanţii la a­­dunare au propus măsuri şi soluţii care să favorizeze ridi­carea permanentă a parametri­lor tehnici la toate tipurile de maşini ce se fabrică în între­prindere. Au subliniat, printre altele, că turnătoria de precizie în ciuda denumirii ei este de­parte de a satisface cerinţele actuale de execuţie , că la do­tarea noii turnătorii să se aibă în vedere nivelul tehnic la ca­re vor fi realizate maşinile şi uti­lajele. Mulţi muncitori şi ingineri au vorbit despre necesitatea lărgirii sectoarelor de sculărie şi de întreţinere, fără de care nu poate fi concepută ritmici­tatea normală şi nici o produc­tivitate ridicată. In acest con­text, s-a evidenţiat rolul impor­tant ce-l are nivelul calificării cadrelor, formele posibile de aplicaţi pentru perfecţionarea continuă a cunoştinţelor pro­fesionale. De altfel, în aduna­re, a fost prezentat un amplu program care vizează atît ridi­carea calificării cadrelor, cît şi îmbunătăţirea calităţii produc­ţiei, sporirea produ­ctiviteffr rtlOffi­­cii, reducerea consumurilor de mcrterii prime's! materiale? "î^prff­­pletat cu preţioasele propuneri făcute de participanţi, acest program va constitui prin apli­carea sa, o bază sigură de sporire a eficienţei întregii ac­tivităţi economice, de realizare exemplară a sarcinilor de plan pe 1971, primul an al unui cinci­nal hotărîtor în dezvoltarea mul­tilaterală a construcţiei socia­liste în patria noastră. La ordinea zilei, însilozarea furajelor In această perioadă, paralel cu lucrările de pregătire a solului, cu insămînţarea griului, o deosebită atenţie trebuie acordată şi însiloză­­rii tuturor resurselor furajere ce se află pe cîmp. Se ştie că în ansam­blul de măsuri propuse în Progra­mul naţional de dezvoltare a zoo­tehniei şi de sporire a producţiei de animale, o însemnătate deose­bită o are echilibrarea bazei fura­jere. De aceasta depinde în mare măsură, acum ca şi în viitor, creş­terea în continuare a efectivelor de animale şi a producţiei acestora, obţinerea de venituri sporite din sectorul zootehnic. Acum este mo­mentul de a se asigura suculente­le pentru perioada de stabulaţie, de a se echilibra balanţa furajeră. Anul trecut cooperativele agrico­le din judeţul nostru au intrat cu animalele în perioada de stabula­ţie cu un deficit de 10—15 la sută la furajele fibroase. Acesta nefiind acoperit în toamnă prin alte resur­se, se ştie prin ce greutăţi mari au trecut astă-primăvară unităţile ale căror conduceri au tratat cu uşu­rinţă asigurarea furajelor. In toam­na aceasta, din sondajele făcute pe teren reiese că deficitul de fi­broase este mai mare ca anul tre­cut. Sunt unităţi ca C.A.P. Batoş, Chimitelnic, Dedrad, Cipău şi alte­le care, din fibroase, au asigurat doar 50 la sută din necesar. In vederea echilibrării balanţei furajere în cooperativele agricole din judeţul nostru s-a prevăzut în­silozarea a peste 182.000 tone de diverse furaje. Din acestea pînă la sfîrşitul săptăminii trecute au fost însilozate peste 38.000 tone, din care 5.050 tone de porumb. Deci planul la această importantă lu­crare a fost realizat în proporţie de 20 la sută. Pentru impulsionarea lucrărilor de însilozare, întreprinde­rile pentru mecanizarea agricultu­rii din judeţul nostru au pregătite 135 combine de siloz cu care se poate recolta, zilnic, masa verde de pe o suprafaţă de 270 hectare. Pentru deservirea combinelor sunt repartizate alte 270 tractoare cu remorci, care în întreaga perioadă de toamnă nu vor fi folosite la alte lucrări. Deci forţă este, important , ca ea să fie folosită operativ, cu chibzuinţă. De fapt, în etapa în care suntem­ nu mai avem ce aştep­ta. Este momentul a se lucra cu toate forţele la însilozări. Direcţia agricolă judeţeană recomandă ca porumbul care se constată că nu va ajunge la maturitate şi cel cul­tivat pentru a fi însilozat să fie neîntîrziat recoltat SrAiorîSeh­at cu maximum de atenţie. Acolo unde porumbul semănat pentru siloz poate ajunge la maturitate, să fie lăsat pentru boabe, în judeţul nostru sunt multe uni­tăţi unde însilozărilor li se acordă o deosebită atenţie. La cooperati­va agricolă din Band au fost îns­­­lozate peste 1.500 tone de diverse nutreţuri, la Bichiş 1.150 tone, la Saschiz 1.200 tone, la Miercurea Niraj 1.000 tone etc. în aceste uni­tăţi unde însilozarea se desfăşoară în bune condiţii sunt şi fibroase su­ficiente depozitate. Exemplu C.A.P. Band, Tăureni, Gorneşti şi altele. La Tăureni furajele fibroase sunt asigurate in cantităţi suficiente Din coasa a 111-a S'au mai adunat peste 20 tone de trifoi de calitate ce va fi rezervat animalelor tinere in condiţii bune se desfăşoară şi acţiunea de însilozare. Intrucit toamna este anotimpul socotelilor cooperatorii din Tăureni aşteaptă de la vecinii lor din Singer să le restituie cele 37 tone de fin şi 13 tone de paie pe care le-au dat as­tă primăvară ca împrumut, în majoritatea cooperativelor a­­gricole din judeţul nostru cantita­tea de nutreţ însilozat este cuprin­să însă numai între 300—600 tone ceea ce este puţin. Unităţi cu efec­tive mari de animale ca cele din Pogăceaua, Valea­ Largă, Cheţani, Apold, Beica, Voivodeni şi altele, au insilozate numai între 100—200 tone diverse nutreţuri. Situaţia de pe teren arată că în unităţi vecine rezultatele sunt foarte diferenţiate, în timp ce la C.A.P. Bond au fost insilozate peste 1.500 tone, la Ber­ghia s-au realizat abia 95 de to­ne. Sau Ernei cu 800 tone — Glo­­deni şi Păingeni au însă numai ci­te 20 respectiv 50 tone, în alte 30 cooperative agricole din judeţ printre care : Custelnic, Crăieşti- Tîrnavă, Lăscud, Tîrnăveni, Ercea, Săcalul de Pădure, Poarta, Viforoa­sa, Măgherani, Viişoara şi altele, această importantă lucrare nici măcar nu a început. La cooperativa agricolă din Luduș chiar dacă lucrarea este în curs, ea se desfășoară foarte lent. La data efectuării raidului, prima re­morcă sosită de pe cîmp cu tocă­­tură s-a înregistrat la ferma zoo­tehnică abia între orele 12—13. Cu un asemenea randament, area îşi va putea realiza cele 2.300 tone propuse a se însiloza. Cooperativa, avînd asigurate fibroasele numai în proporţie de 60 la sută, toată nădejdea pentru scoaterea cu bine a animalelor de la iernare şi-o pu­ne în suculente. Deci mai multă atenţie la însilozări. Problema asi­­gurării bazei furajere se ridică şi la C.A.P. din Bogata. Şi aici în ur­ma reprofilării unităţii s-a ajuns la un excedent de 100 de bovine care aşteaptă să fie redistribuite contra cost în alte unităţi agricole. Din necesarul de nutreţ însilozat s-a realizat 50 la sută. Faţă de timpul înaintat şi de fap­tul că încă însămînţarea griului n-a început din plin, situaţia de pe teren arată că acţiunea de însilo­­zare se desfăşoară lent. Sunt su­prafeţe mari de porumb mai alees,­­care aşteaptă să fie insilozate dar puţin s-a întreprins încă în acest scop. Faţă de posibilităţi, un număr mic de combine lucrează, cu ran­dament sporit la­­ însilozări.. ■ Este momentul deci,­ ca paralel cu în­­sămînţarea griului, recoltarea, transportul şi depozitarea produse­lor de pe cîmp, o atenţie deosebită să fie acordată însilozării tuturor resurselor furajere in vederea asi­gurării unei balanțe cît mai echi­librate de furaje. REMUS CÂMPEAN a­ncă şi învăţătură Clopoţelul a sunat de mult prima oră de curs în şcolile judeţului nostru. Dar nu toţi elevii şi-au ocupat locurile în bănci. Elevii cla­selor mari din şcolile de cultură generală s-au îndreptat spre şantie­rele reconstrucţiei şi spre ogoare, unde, cu entuziasmul lor tineresc pun o cărămidă trainică edificiului vieţii noi pe care îl vrem tot mai sus. Practica la care participă elevii în aceste zile are­­şi alte semnificaţii. Aici cîştigă ei deprinderi de muncă, aici îşi formează şi împlinesc potenţele morale şi intelectuale cerute de producţia mate­rială. Aici se pregătesc şi pentru munca lor de mai tîrziu, din fabrici şi de pe ogoare. La I.A.S. Botoş pot fi întîlniţi în aceste zile sute de elevi. Unii­ culeg rodul bogat al livezilor, alţii fac „toaleta“ de iarnă a pomilor. In ferma pomicolă nr. 1 am întîlnit pe profesorul Dumitru Borzău care conduce practica unui grup de 31 de elevi din clasele IX—XI de la liceul din Deda. Ei lucrau cu sîrg, şi chiar cu destulă pricepere, la săpatul în jurul pomilor, î­n ferma condusă de ing. Mihai Boaru,un alt grup de 42 de fete, condus de profesoara Emilia Mureşan, lucra la culesul şi sortatul fructelor. In ferma condusă de ing. Augustin Cră­ciun şi în alte ferme îşi desfăşoară activitatea practică peste 100 de elevi de la liceul din Sîngeorgiu de Pădure. Elevii din municipiul Tîrgu-Mureş s-au îndreptat în mare parte spre şantierele înlăturării stricăciunilor provocate de inundaţiile din primăvară. Pe cei 400 de elevi de la liceul „Unirea“ îi întîlnim pe malul Mureşului, la consolidarea digurilor. De la liceul „Bolyai Farkas“ întîlnim alţi 400 de elevi care lucrează la înfrumuseţarea zonelor de agrement. Cu toţii muncesc cu însufleţire şi pricepere, astfel incit la reîntoarcerea în clase să poată spune: am pus şi noi umărul la reconstrucţie. ION TURDEANU Fotografii de: IOAN KONCZ REMUS CAMPEANU — Pe aici Mureşul nu-şi va mai părăsi matca (lucrează elevii liceului „Unirea" din Tg.-Mureş).­ ­. 'nnSX­S Vis, ■ §111 JJN­ii K­­­iJi Aici ne vom distra la vară, spun voinicii liceului tîrgumureşean „Bolyai Farkas“ Printre pomii grei de rod şi arome, munca este mai plăcută (lucrează elevii liceului din Deda).

Next