Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-01 / nr. 257

P­AGIN­A 2 STEAUA ROȘIE CU TOATE FORJELE LA ÎNCHEIEREA ÎNSÂMÎNJÂRILOR Șl RECOLTĂRILOR (Urmare din pag. 1) de sămînță, în loc de 10—12 ha cît s-ar fi putut însămînța cu două se­mănători pînă la amiază, s-au rea­lizat doar 4 hectare. (în alte zile cu trei semănători s-au realizat și mai puțin — 9 hectare!). Aprovizio­narea semănătorilor s-a făcut cu o căruţă, ducîndu-se de fiecare dată doar cite un sac. Brigadierul Var­ga, în loc să veghezi la calitatea lu­crării şi la aprovizionarea cu să­mînţă, a determinat pe mecanizatori să deregleze semănătorile iar pînă la urmă, pe o parcelă, el însuşi a luat grîul din găleată şi l-a însă­­mînţat pe teren cu mina. La sediu, una din semănători, abia sosită d­in tarlaua cu pricina, avea toate brăz­­darele înfundate cu pămiret şi în fie­care brăzdar se aflau între 200—400 grame de boabe !... Contrar reco­mandărilor date de Direcţia agricolă de a nu se face între amiază miş­cări de maşini de la o tarla la alta, totuşi la Papiu munca a fost astfel organizată încît cinci discuri, ca şi cele două semănători, au fost de­plasate tocmai în această perioadă la o altă tarla, situată la 6—7 km. Ca să ajungă acolo la „Botoşia“, semănătorilor le trebuiau cel puţin 2 ore iar pentru montarea tuburilor — spunea Ioan Rotaru — o altă oră. Iată cît timp irosit din lipsa de prevedere, de organizare a muncii. Cît priveşte terenul eliberat nici aici lucrurile nu stau de loc bine. Şi în prezent mecanizatorii sînt ne­voiţi să caute tarlale Libere. In serile zilelor de 27, 28, 29 octombrie, din lipsă de teren liber, mecanizatorii au executat arături pentru însămîn­­ţări de primăvară. ŞEFUL DE SECŢIE ÎN BUFET, IAR SEMĂNĂTOAREA DEFECTA IN TARLA La C.A.P. Miheş din 400 ha, grîul n-a fost însămînţat nici măcar în proporţie de 50 la sută. De ce? Pentru că este slab organizată mun­ca. Culesul porumbului, care acolo este copt, se face neorganizat, pe parcele răspindite într-o tarla, ceea ce face ca şi eliberarea terenului să fie executată la întîmplare. La fel stau lucrurile şi cu sfecla de zahăr. La toate acestea se adaugă şi folo­sirea nejudicioasă a semănătorilor. Tot vineri, pe la ora 6, mecaniza­torul Monica Macarie, cu tractorul defectat cu o zi în urmă, a fost re­partizat din nou la semănat. După ce singur şi-a reparat tractorul, în­tre orele 8 şi 9, în drum spre tarla, situată la Şăuliţa, i s-a stricat şi semănătoarea. Pentru a se consulta cu colegul său, aflat la cîteva sute de metri, în vederea înlăturării de­fecţiunii, în loc să meargă pe jos, s-a deplasat cu tractorul lăsînd să se scurgă din semănătoare grîul... Şi ce mult ne-a costat săminţa în toamna aceasta! Şeful secţiei de mecanizare Aurel Lazăr, cu toate că ştia de peripe­ţiile lui Mornea, n-a luat nici o mă­sură de ajutorare a acestuia. în consecinţă, pe la ora 14:30, Mor­nea nemaiavînd asigurat nici un om după semănătoare, s-a întors la secţie, pentru a intra undeva la a­­rat. Exact în aceeaşi perioadă şeful secţiei, Aurel Lazăr, servea mici la bufetul din localitate ... Inginerul C.A.P. Vasile Roşu s-a mulţumit să vadă pe tractorist „zbătîndu-se“ singur, fără a lua vreo măsură de a asigura continuitate în muncă, mă­car în cursul după-amiezii. Şi aşa se pierd orele bune de lu­cru fără ca organele de control să le sesizeze, să contribuie la urgen­tarea însămînţărilor, care şi aşa sunt destul de rămase în urmă. Pentru aceste nereguli sesizate în raidul­­anchetă, în multe C.A.P. râmase în urmă este nevoie acum de reparti­zarea, din alte unităţi agricole, unde s-a muncit conştiincios, de tractoa­re pentru a-i ajuta pe codaşi. Morală-conduită Un hoţ „conştiincios1 Paza, întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste constituie — potrivit prevederilor Constitu­ţiei — o îndatorire a fiecărui ce­tăţean al patriei noastre. Şi pe plan legislativ, un întreg sistem de dispoziţii normative au ca o­­biect ocrotirea avutului obştesc. Articolul 4 din Legea 22/1969 cu privire la angajarea gestionari­lor precizează clar că cel care a fost condamnat pentru săvârşi­rea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă la lege nu poate fi gestionat nici chiar în cazul că a fost graţiat. Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, de asemenea, prevede suspendarea din funcţie a aceluia împotriva căruia unitatea a făcut plîngere penală sau a fost trimis în jude­­­­cată pentru fapte penale incom­patibile cu funcţia deţinută. Cu toate acestea, se mai găsesc­­ conducători de unităţi care apără pe infractori, a­run­cin­d cu multă bunăvoinţă colacul de salvare celor care jecmănesc avutul ob­ştesc. Astfel, în unele locuri sunt menţinuţi în funcţie cei care au păgubit statul, sau sunt angajaţi din nou după ce şi-au ispăşit pe­deapsa. Denes Iosif a fost angajat ma­gaziner la Căminul spital din Glo­­deni. Om necinstit, el a fost com­­plice la un furt in dauna avu­tului obştesc, faptă pentru care a fost condamnat la un an şi şase luni închisoare. Conducerea unităţii avea obligaţia, nu numai legală, dar şi morală, ca imediat să-l înlăture din funcţie, deoare­ce astfel de oameni nu au ce căuta acolo unde se mînuiesc bu­nuri materiale ale statului. Dar iată că Denes Iosif înain­tează o cerere la judecătorie, so­­licitînd amînarea executării pe­depsei. Pentru ca cererea să-i fie admisă, el anexează la ea o a­­dresă eliberată de Căminul spi­tal din Glodeni, prin care unita­tea roagă judecătoria să amine executarea pedepsei pentru soli­citant, întrucit acesta este un foarte bun magaziner, este con­știincios și avînd în vedere că are în primire o gestiune de 200.000 lei, predarea la alt ma­gaziner, care nu există, nu s-ar putea face uşor. Deci, pentru conducerea Că­minului spital, cel care îşi bagă mîna in avutul obştesc este con­ştiincios şi de neînlocuit. Curios lucru. Cu ce scop este ajutat oare infractorul? Acesta trebuia Înlo­cuit din funcţia de gestionar ime­diat ce a fost trimis în judecată. Dar n-a fost înlocuit nici după ce a fost condamnat. în plus, conducerea Căminului spital in­tervine pentru amînarea execu­tării pedepsei. Considerăm că o asemenea conduită, de a apăra pe infrac­tor, de a-1 menţine in funcţie este potrivnică nu numai legii, dar şi celor mai elementare re­guli de etică şi comportare mo­rală. IONEL MUREŞAN procuror şef adjunct Procuratura locală Tg.-Mureş Eforturi susţinute pentru aprovizionarea populaţiei (Urmare din pag. 1) nu s-au străduit să reinsămin­­teze sau să replanteze terenu­rile respective imediat după re­tragerea apelor. Pentru a nu se mai repeta această situație, prin hotărîrea nr. 7, Consiliul popu­lar municipal a însărcinat Co­mitetul executiv să coordoneze şi să urmărească această pro­blemă, de la încheierea con­tractelor şi pînă la livrarea pro­duselor, pentru ca C.A.P. şi I.A.S. din raza municipiului să asigure aprovizionarea popu­laţiei cu legume şi fructe în tot timpul anului. Ar fi deosebit de util dacă toate consiliile populare, atît cele municipale şi orăşeneşti cit, mai ales, cele comunale, s-ar preocupa în permanenţă, cu spirit de răspundere, de fe­lul cum unităţile agricole se achită de obligaţiile contrac­tuale. Şi nu numai de obligaţii­le contractuale, dar şi de felul cum se respectă planul de cul­tură, dacă se însămînţează su­prafeţele planificate, dacă cul­turile se întreţin la timp şi în bune condiţii, dacă recoltarea şi livrarea se fac la termenele stabilite. Şi, desigur, cînd vor­bim de onorarea contractelor nu ne referim numai la legume şi fructe, ci şi la carne, lapte, ouă şi alte produse agro-ali­­mentare. Spectacol de estradă Sala mare a Palatului culturii va găzdui azi, la ora 15:30, spec­tacolul muzical-coregrafic intitulat ,,Parada ţintelor", susţinut de co­lectivul secţiei de estradă şi va­rietăţi a Ansamblului artistic „Doi­na" al Armatei, din Cluj. Progra­mul variat şi atractiv al acestei reprezentaţii de divertisment cu­prinde piese executate de orches­tra ansamblului, de soliştii săi vocali, instrumentişti şi de dans, presărate cu momente vesele de mare haz. N­ ­fl CruiBsS Pinceie. Un magazin mixt cu bulet­ in comuna Papiu Ilarian a în­ceput construcţia clădirii destinate cooperativei de consum. Zilele acestea s-a turnat fundaţia, con­strucţia urmînd să fie terminată şi dată în folosinţă în cursul anului viitor. In clădire va funcţiona un magazin mixt și un bufet. Mica publicitate VIND maşină casnică robot. Informaţii : str. Pîrîului nr. 2 uşa 1, orele 15:20. VIND mobilă combinată din furnir nuc şi maşină de cusut Singer. Informaţii: Elefant Da­vid, P-ţa Eroilor Sovietici nr. 35, Tg.-Mureş. VIND convenabil autoturism Moskvici 403. Informaţii: Str. Gheorghe Doja 49, Tg.-Mureş, VIND acordeon Timiş. Str. Ar­geşului, bloc nr. 4, apt. 7, etj. I. Vremea Ieri, la ora 12, tempera­tura aerului la Tg.-Mureş a fost de 11 grade. Timpul probabil: Vreme schimbătoare, cu cerul no­­ros. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cuprinse între 9—14 grade, minimele între minus 2 şi plus 2 grade. Vint cu intensi­ficări de scurtă durată din nord-vest. O nouă fabrică de produse lactate La Oradea a intrat parţial în folosinţă o fabrică de produse lactate, cu o capacitate de prelucrare zilnică de 800 hectolitri lapte. Fabrica va oferi consumatorilor 20 de sor­turi de produse lactate. In cu­­rînd, prin dotarea cu o maşină specială, se va crea posibilita­tea ca laptele pentru consum să fie ambalat în pungi de ma­terial plastic, în cadrul fabricii funcţionează şi o secţie specia­lă care produce zilnic 2.000 kg îngheţată. (Agerpres) Note CĂLĂTORI RĂMAŞI la „PANĂ“ 23 octombrie — anul curent. Ora 6:30. Elevi din satele Dileu şi Vaidei, pe o ploaie rece şi deasă, au ieşit în staţiile de au­tobuz din localităţile lor pentru a pleca la şcolile din Oroi şi Band. Au aşteptat mai mult timp, dar în zadar. Autobuzul n-a venit, în acea zi, mijlocul de transport nu a plecat de la capă­tul traseului — satul Dileu, ci mult mai încoace pe valea Oro­­iului, din dreptul satului Petea. Dar şi de aici cu întîrziere. Ca atare, elevii din Petea şi Oroi n-au lipsit de la şcolile din Band, ca cei din Dileu şi Vaidei, în schimb au întîrziat de la ore atita timp cît a întîrziat şi auto­buzul. Şi n-a fost pentru prima dată. Şcolile din Band sînt frecven­tate nu numai de elevi din sate­le amintite, ci şi de alţii din Gre­­beniş, Mădăraş etc. Nu sînt rare cazurile cînd ei întirzie de la prima oră din cauză că vin cu aceeaşi întîrziere şi mijloacele de transport ale Autobazei din Tg.­­Mureş. Uneori, acelaşi lucru se întîmplă şi cînd elevii termină cursurile şi se întorc de la şcoa­lă spre casele lor. Se pun întrebările: dacă există un orar de funcţionare al auto­buzelor pe anumite trasee, core­lat, bineînţeles, cu programul şcolar al elevilor, de ce nu se respectă? Pentru conducătorii auto, pentru întreprinderea la care lucrează, punctualitatea pe trasee nu este tot atît de certă ca şi cea a elevilor la şcolile pe ca­re le frecventează? C. CONSTANTIN COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ COMUNICA LISTA PREŢURILOR de contractare şi cu amănuntul plafon la unele legume și fructe stabilite prin decizia nr. 542 din 30 noiembrie 1970. Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 noiem­brie 1970, iar cele cu cu amănuntul plafon la data de 2 noiem­brie 1970, ora zero, în municipiul Tg.-Mureş preţul de contractare şi cu amănun­tul plafon la spanac este valabil de la data de 30 octombrie 1970, ora 12. Cu data de 1 respectiv 2 noiembrie 1970, se abrogă preţul de contractare şi cu amănuntul plafon la următoarele produse: — roşii sortate, vinete şi castraveţi de salată — decizia nr. 476/1970; — piersici rest soiuri — decizia nr. 462/1970; — dovlecei mijlocii, dovleci mari, fasole verde păstăi aite soiuri, prune grupa C, piersici altoiţi cu pulpa galbenă, pepeni verzi — decizia nr. 438/1970; — castraveţi cornişon — deciziile nr. 322 şi 363/1970. Nr. crt. Denumirea produsului Unitatea de măsură Extra Calitatea 1. Ardei gras, din mutaţii amănuntul kg 5 — 4,— 3 — 2. Ceapă uscată de arpagic amănuntul ii_ 3,05 2,50 3. Ceapă uscată de apă amănuntul ii 2,95 2,40 4. Castraveţi de seră, din mutaţii ii_ 3,20 5,40 5. Roşii de seră amănuntul ii 10.— 8,75 4,60 6. Gogoşari verzi contract ii 2,50 2,— 1,50 amănuntul i 3,65 2,95 2,25 7. Spanac contract ii— 1,30 1,— amănuntul ii— 2,— 1,50 8. Usturoi uscat amănuntul ii 21,80— — 9. Prune grupa A amănuntul ii 4 — 3,10 2,40 10. Prune grupa B amănuntul ii— 2,75 2,10 S *s *M­­­S * s*s * s Pe şan­tierul „AZOT-S“ (Urmare din pag. 1­ speciale, îşi vor transfera din po­tenţialul de lucru pe alte şantie­re, astfel încît să-şi realizeze şi ei planul. S-ar putea crede astfel că, nimeni nu cîştigă, nimeni nu pierde ,iar undeva la nivel de for tutelar — Ministerul Construcţii­lor — bilanţul anului 1970 va fi pozitiv şi chiar se vor obţine de­păşiri de plan. Mai puţin mulţu­mit va fi însă beneficiarul lucră­rii. Depăşind greutăţile întîmpina­­te pînă acum, la care am mai a­­dăuga şi fenomenele înregistrate în cursul lunii septembrie, cînd s-au înregistrat stagnări la parcul de utilaje active ce însumează 1.500 de ore, iar la unele puncte de lucru nu s-a lucrat la capaci­tate, constructorul s-a angajat ca planul valoric pe anul în curs să fie realizat. Un argument ar fi și în faptul că pentru asigurarea unor prefabricate și betoane — elementele hotărîtoare în faza actuală a construcţiilor — s-au amenajat piste proprii de turna­re. De asemenea, s-au prevăzut măsuri privind asigurarea cu for­ţa de muncă şi utilaje, factori nu mai puţin importanţi. In vederea asigurării continuităţii lucrărilor s-a preconizat ca pînă la 15 noiem­brie să fie acoperite majoritatea obiectivelor, cu structura de re­zistenţă şi hidroizolaţiile realizate, chiar dacă uneori nu se poate merge pe soluţii definitive. Soluţia este indiscutabil avantajoasă dacă ne referim în exclusivitate la asi­gurarea continuităţii lucrărilor, pentru devizul de cheltuieli insă este costisitoare şi deci mai puţin dorită. De aici şi concluzia de a se renunţa pe cît este posibil la reţeta improvizaţiilor şi a se în­drepta toate eforturile spre res­pectarea întocmai a graficelor de execuţie şi a scadenţelor pe care acestea le prevăd. Dar fiindcă constructorul speră să iasă din impasul nerealizărilor în baza mă­surilor preconizate, sperăm şi noi. u N­s IS­IN IS *s$ s i N s N s Is \ \\\ s ** ! \ S s *s V N \ N S­­s IV KN \S *s n s s n s n s V s n îl DUMINICA, 1 NOIEMBRIE Cinema TG.-MUREȘ — Arta: Degetul de fier. Select: Viridiana. Pro­gresul: Căsătorie în stil grec. Tineretului: Flacăra olimpică. U­­nirea: Iubiri tăcute. Muncitoresc: Republica fetelor. Flacăra: Ba­lada pentru Măriuca. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Salariul groazei. Tîrnava: Dansul etern. LUDUŞ — Flacăra: Preludiu. IERNUT — Lumina: Sezon mort. SARMAŞU — Popular: Marile vacanţe. REGHIN — Patria: Tif­fany memorandum. Victoria: Cadavrul viu (ambele serii). TÎR­­NAVENI — Melodia: Discuţie bărbătească. SOVATA — Doina: Jandarmul se însoară. SÎN­­GEORGIU DE PADURE — Popular: Bun pentru serviciul auxiliar. FÎNTINELE — Patria: Splendoare în iarbă. MIERCU­REA NIRAJULUI _ Nirajul: Joc dublu în serviciul secret. LUNI, 2 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Hiberna­­tus. Select: Clina de libertate. Progresul! Frunza de viţă. Tine­retului: Freddy şi cîntecul pre­riei. Unirea: Iubiri tăcute. Mun­citoresc: Picioare lungi, degete lungi. Flacăra! Via Mala. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Omul care nu poate fi acuzat Tîrnava: Dan­sul etern. LUDUŞ — Flacăra: Arşiţa. IERNUT — Luminat Se­zon mort. SARMAŞU — Popular: Numai o singură viaţă. REGHIN — Patria! Cei cinci din cer. Vic­toria: Moll Flanders. TÎRNA­­VENI — Melodia: Aşteaptă pînă se întunecă. SOVATA — Doina: Noul angajat. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Splendoare în iarbă. FÎNTINELE — Patria: Republica fetelor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Maraton. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Cine-l salvează pe Albert Cobb? INSTITUTUL DE TEATRU, sala Studio, ora 20: Dona Juana. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 16: Hainele noi ale împăratului. Televiziune DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE 9.00 — Matineu duminical pen­tru pionieri şi şcolari; 10,00 — Viaţa satului; 11,30 — Recitalul pianistului Vladimir Horowitz; 12,00 — De strajă patriei; 12,50 — Fotbal: Progresul — Petrolul (divizia naţională A); 14.15 — Fotbal: Austria — Italia (în ca­drul Campionatului european — repriza a II—a); 15,00 — Emisiu­ne în limba maghiară; 16,30 — Studioul „N“; 18,35 — Rapsodia română. Vă prezentăm grupul folcloric „Alunelul” din Alexan­dria — Teleorman; 19,15 — Me­dalion Mihail Sadoveanu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film artistic. Adevărul, nu­mai adevărul; 21,35 — România în 1000 de imagini. Pescarii de la gurile Dunării; 21,55 — Vedete ale muzicii ușoare. Gianni Mo­randi; 22,15 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Duminica spor­tivă. LUNI, 2 NOIEMBRIE 18.00 — Scena și ecranul; 18,30 — Botejanea de pe Iza (străvechi obicei de pe meleagurile mara­mureșene); 19,00 — Ce sunt și ce trebuie să fie centralele indus­triale; 19,20 — 1 001 de seri. Emi­siune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 __ Agenda politică; 20,10 — Tea­­tru foileton. Războiul celor două roze; 21,00 — Opereta în diapo­zitive; 21,40 — Skoplje. O vizită în R.S.F. Iugoslavia; 22,00 — Telejurnalul de noapte; 22,10 — Dinamica societăţii româneşti. Ştiinţa conducerii; 22,40 — Tele­sport. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­reş. Dirijor: Remus Georgescu. Solist: pianistul Peter Roser (R.D.G.). (Duminică, la ora 11, concert educativ). Radio Tg.-Mureş LUNI: 2 NOIEMBRIE In limba română: 6—6,30: Emi­siunea pentru sate. Lucrările a­­gricole de toamnă. Muzică popu­lară. 18—19,30: Cronica de luni. Ghid cultural. Canţonete. Opinii: Transportul In comun. Muzică de balet. Sport- Muzică uşoară. In limba maghiară. 6,30—7: Conversaţii juridice. Dreptul la succesiune. Muzică distractivă. 16,30—18: Cronica de luni. Ghid cultural. Poşta muzicală. Ştiinţa şi producţia. Centrul de cerceta­re din Tg.-Mureş al Academiei de ştiinţe medicale. Sport. MARŢI, 3 NOIEMBRIE In limba română: 6—6,30: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Caleido­scop muzical. 18—19,30: Agenda actualităţii. Cronica de concert Pe dealul cu florile. Făurari de porţi. Muzică populară. File de istorie: 70 de ani de la naşterea lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Muzică corală românească, în limba maghiară: 6,30—7: E­­misiunea pentru sate. Lucrările agricole de toamnă. Muzică popu­lară. 16,30—18: Agenda actuali­tăţii. Muzică uşoară. Cronica in­dustrială. Arii din opere. Album folcloric. Valsuri din operete. PEISAJ DE TOAMNĂ Schmb de expetlessţă in domeniul apicol In urma înţelegerii intervenite între ţara noastră şi R.P. Ungară, recent a avut loc un schimb de grupuri de apicultori între cele două ţări vecine şi prietene. Ast­fel un prim grup de apicultori din judeţul nostru a avut ocazia să viziteze unităţi apicole din Un­garia situate în judeţele Pesta, Tolna, Baranya şi Staţiunea de cercetări apicole de la Gödölö, unde au fost primiţi de­ către re­numitul om de ştiinţă Orosi Păi. S-a mai vizitat Şcoala tehnică de apicultură de la Zaliapăti, con­dusă de profesorul Szöny János. Vizita a prilejuit un rodnic schimb de păreri şi informare pri­vind tehnica stupăritului raţional şi aplicaţiile sale în apicultura modernă. Grupului de apicultori ro­mâni le-au fost prezentate reali­zările fructuoase obţinute în api­cultura maghiară in ultimii ani : stupi de diverse tipuri folosiţi in practica apicolă modernă, metode de producerea lăptişorului de mat­că, de extragerea mierii cu ex­­tractoare de mare capacitate şi altele. Apicultorii români au luat cunoştinţă de formele învăţămîn­­tului apicol şi de propaganda ce se desfăşoară în ţara vecină în scopul lărgirii preocupării cu creş­terea albinelor ca o îndeletnicire recreativă şi, în acelaşi timp, fo­lositoare. Apicultorii români au împărtăşit gazdelor din preocupările crescă­torilor de albine din ţara noastră pentru valorificarea bazei melifere, prin organizarea în condiţii tot mai bune a stupăritului pastoral, pre­cum şi despre metodele de stu­­părit în condiţiile de climă şi flo­ră meliferă a ţării noastre. ■ S-a constatat deosebita satis­facţie, interesul ambelor părţi pen­tru cunoaşterea — în continuare — reciprocă şi valorificarea în practică a informaţiei efectuate, in interesul apicultorilor din cele do­uă ţări. Intr-un viitor apropiat, apicul­torii maghiari vor răspunde vizitei făcute de stuparii români. Ei vor fi găzduiţi în judeţul nostru. VARVARI ONISIM preşedintele Filialei judeţene A.C.A. Sâptămina viitoare la Casa de cultură a sindicatelor Pentru participanţii la cursul radio-TV, marţi, 3 noiembrie, la ora 18, in sala nr. 23 (etajul III) va fi ţinută o expunere cu titlul „Aparate şi mijloace mo­derne audio-vizuale in slujba­­ ştiinţei şi tehnicii". Va vorbi­­ Tóth Árpád, tehnician. ’ Aniversarea la începutul a­­cestei luni, a 90 de ani de la naşterea lui Mihail Sadoveanu prilejuieşte organizarea unui medalion literar ce va avea loc miercuri, la ora 19, în sala de lectură. In vasta operă a marelui nostru prozator un loc de frunte ocupă descrierea pli­nă de pasiune şi pitoresc a pei­sajelor ţării, în principal a ţi­nutului natal — Moldova. Pro­fesorul Vişan Andronie va a­­borda tocmai această latură a scrierilor sadoveniene. Adepţii exerciţiilor fizice yoga vor avea prilejul să participe joi, la ora 18, la o masă rotun­dă pe tema „Ştiinţa şi arta re­laxării”. Pentru a conduce dis­cuţiile a fost invitat Bartis Ár­pád, cunoscător şi animator al acestei ramuri sportive. Tot joi, pe scena sălii de spectacole de la etajul III vor avea loc reprezentaţiile (la ore­le 10, 13 şi 16) cu piesa „Tóbiás şi Kelemen”, oferite de Teatrul de păpuşi din Cluj. In a doua parte a săptămînii viitoare, în colaborare cu Casa prieteniei româno-sovietice vor fi organizate cîteva manifestări cu prilejul aniversării Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie. Vineri, la ora 18, în sala de conferinţe de la etajul II, Ka­pus Ioan, profesor, va vorbi despre „Oameni şi imagini din U.R.S.S.”. Filme şi diapozitive originale vor ilustra impresiile de călătorie ale conferenţiaru­lui. Duminică, 8 noiembrie, se va organiza pentru pionieri şi şcolari o „călătorie pe harta lumii”, cu care ocazie profe­soara Doina Pantea le va pre­zenta Leningradul, leagănul re­voluţiei. Tot duminică, în sala nr. 6 (parter) membrii clubului filatelic vor lua în discuţie tema IIM.R.S.O. pe mărcî poştale”. Pe scena sălii de spectacole de la etajul III, sîmbătă, la ora 19, formaţia de teatru a sindicatului Iprofil „23 August” va prezenta „Mandragora” de Carlo Goldoni, piesă cu care va participa la Festivalul și concursul „I. L. Caragiale".

Next