Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)
1970-11-22 / nr. 275
într-o instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu Erdélyi Ştefan. Biblioteca Teleki-Bolyai este cunoscută de un public numeros datorită valorilor cultural-ştiinţifice, manuscriselor vechi, tipăriturilor rare şi obiectelor cu caracter muzeal pe care le păstrează. Activitatea bibliotecarilor este cunoscută însă doar vag sau aproape de loc. In acest context iată doar cîteva din cele mai importante atribuţii pe care le au salariaţii instituţiei: păstrarea şi prelucrarea fondurilor, achiziţionarea continuă a unor manuscrise şi tipărituri rare, deservirea competentă a cititorilor şi vizitatorilor din ţară şi din străinătate, întocmirea unor bibliografii, elaborarea unor studii şi articole şi multe altele. Balázs Lajos: îmbogăţirea bibliotecii cu noi valori ne preocupă în mod constant. Achiziţionăm în primul rînd rarităţi , cărţi, manuscrise care ne interesează sau, datorită vechimii lor, sau numărului redus de volume aflate în colecţiile bibliotecilor. Desigur, o atenţie deosebită acordăm achiziţionării de cărţi şi tipărituri vechi româneşti. Iată că,detadicl achiziţiile noastre: tipărituri vechi din secolul al XVI-lea etc., Ceaslovul tipărit la Iaşi în 1777, un alt Ceaslov (manuscris) din secolul al XVII-lea. Ana Letiţia Cernei: Serviciul de documentare şi bibliografie are ca sarcină de căpetenie deservirea conştiincioasă, competentă a cititorilor, ceea ce e o operaţie cu multe implicaţii, dacă avem în vedere faptul că avem de-a face cu oameni de ştiinţă, cercetători, cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu etc. întocmirea bibliografiilor e o altă sarcină importantă de-a noastră. Printre altele, am întocmit o bibliografie de proporţii, solicitată de Biblioteca Academiei R.S.R. Este vorba despre bibliografia retrospectivă românească, care de fapt se va anexa la celebra bibliografie a lui I. Vianu — V. Hodoş. In fondurile noastre noi am depistat în acest scop circa 2.100 de cărţi apărute pe cuprinsul ţării noastre între anii 1831—1918. S-a întocmit, de asemenea, o bibliografie a tipăriturilor apărute în tipografiile oraşului Tg.Mureş, începînd cu prima tipăritură locală (1781). Urmează a fi elaborate, în continuare, bibliografia tuturor articolelor apărute în presă, referitoare la mişcarea muncitorească de pe Valea Mureşului (1848— 1944), cea a cărţilor şi articolelor privind activitatea celor doi mari matematicieni: Farkas şi János Bolyai etc., etc. De asemenea, serviciul nostru întocmeşte cu regularitate bibliografii solicitate de instituţii ştiinţifice şi cercetători din ţară şi din străinătate. Un exemplu elocvent îl constituie în acest sens faptul că Institutul de proiectare pentru îmbunătăţiri funciare din Timişoara ne-a solicitat date hidrologice, geodezice etc., referitoare la marile calamităţi provocate în trecut de rîul Mureş. Merită să amintim ghidul Bibliotecii Teleki-Bolyai, redactat în 6 limbi, într-o execuţie grafică impunătoare, precum şi catalogul incunabulelor existente la biblioteca Teleki-Bolyai şi municipală, cuprinzînd în total descrierea a 70 de incunabule. Balázs Lajos: Bibliotecarii lucrează și la elaborarea unor lucrări. Este în curs întocmirea unei ample monografii a Bibliotecii Teleki-Bolyai. După mai bine de un an de muncă intensă, a fost întocmit unul dintre cele trei capitole ale acestei lucrări şi anume, cel referitor la fondul Bolyai. Erdélyi Ştefan: Schiţînd fără exagerare ceea ce trebuie să facem, în concordanţă cu atribuţiile pe care le are o bibliotecă ştiinţifică publică de profilul Bibliotecii Teleki-Bolyai, care îndeplineşte şi funcţii proprii muzeelor, toate acestea la un loc presupun că aruncă o lumină cu totul aparte asupra a ceea ce se cunoaşte şi ceea ce se vede, respectiv ceea ce se face (dar nu prea se cunoaşte) în această bibliotecă. Aş mai vrea să subliniez că munca bibliotecarului e o profesiune care în cadrul diviziunii sociale a muncii îşi are locul şi rostul bine determinat. Aceastăprofesiune nu poate fi practicată, bineînţeles, în mod accidental. i se cere un specialist, cu pregătire superioară, cu temeinice cunoştinţe de limbi străine, un om întreg. Atit însuşirea tainelor muncii bibliotecăreşti, cît şi cunoaşterea fondurilor complexe de manuscrise şi tipărituri cer ani de zile. Fără această experienţă — care se cîştigă după ani îndelungaţi de trudă — bibliotecarul nu poate face faţă cerinţelor actuale impuse de activitatea unei instituţii cultural-ştiinţifice de prestigiu. Articol realizat de ŞTEFAN IZSÁK O temă neobişnuită , dezbătută de oameni pasionaţi. Ne-am deplasat de atîtea ori la Biblioteca Teleki-Bolyai din Tg.-Mureş, unde se păstrează un tezaur practic inexplorabil, spre a înfăţişa cite ceva din el cititorilor noştri. De data aceasta însă obiectul investigaţiei noastre a fost cu totul altul: munca bibliotecarilor, a acelor entuziaşti care îşi petrec o mare parte din viaţă printre zidurile seculare, consacrîndu-şi timpul unei activităţi multilaterale, despre care ne-au vorbit: Erdélyi Ştefan, director; Ana Letiţia Cernei, şeful serviciului de documentare şi bibliografie şi Balázs Lajos, şeful serviciului de păstrare şi completare a fondurilor. Cerc vicios Convocat in faţa tribunalului din Feldkirch, la 50 km de la domiciliul său, pentru a răspunde la acuzaţia de furt de autoturisme, un tînăr austriac, pe nume Hebert Stock, a pierdut trenul. Spre a ajunge la timp in faţa instanţei, acuzatul nu a găsit decit o singură soluţie: să fure o altă maşină. Sorţii însă nu i-au surîs nici de astă dată: el a căzut în mîinile poliţiştilor în compania cărora a ajuns în sfîrşit în faţa instanţei. Cu întîrziere. Ca urmare, el a fost amendat... pentru întîrziere. Asupra furtului celor două autoturisme, se va reveni. Dacă va mai pierde trenul și cu proxima ocazie, afacerea va mai dura . . cine știe cit timp. Umorin.I Ifu( V — De ce nu — Un alergător folosește pistolul de start? e cam... tare de ureche I ., „Campionul" REPORTERUL : — Am auzit, tovarășe antrenor, că aveți o nouă metodă de antrenament, foarte eficace I ... (desene de: R. MORARI) Simfoniile lui Beethoven în România între anii 1843 şi 1870, în diferite oraşe din România au fost executate, în primă audiţie, toate simfoniile lui Ludwig van Beethoven, cu excepţia celei de-a X-a, prezentată pentru prima oară în 1912, cu puţin după ce a fost descoperită, in acelaşi an. Un număr de simfonii beethoveniene, ca de pildă, celebra simfonie a VI-a, au fost prezentate în România cu mult înainte de Italia, Franţa sau alte ţări europene vecine cu cea a acestui titan al muzicii. » Un adolescent român operat de profesorul BARNARD Marele cotidian „Die Bürger", din Capetown a scos o ediţie specială intitulată: „Intervenţie de urgenţă pe cordul unui tînăr român”. In numărul respectiv se comentează pe larg lupta îndîrjită cu moartea, care a durat 8 ore la spitalul Groote Schuur, condus de celebrul profesor Christian Barnard. Pregătirile în vederea acestei operaţii au pus din nou în lumină gradul de dificultate al intervenţiei, ceea ce reiese, printre altele, şi din faptul că, sîngele care prezenta un procentaj de coagulare de 96, a fost în întregime înlocuit cu plasmă. In cursul acestei intervenţii chirurgicale extrem de dificile, partea dreaptă a inimii lui Horia Sămărghitan a fost reconstituită, prin introducerea a doi pereţi de masă plastică între auriculul drept, la fel ca între cele două ventricule, salvîndu-se astfel viaţa tînărului Horia. Horia Sămărghitan, în vîrstă de 16 ani, locuieşte la Brăila. El primeşte numeroase scrisori din toate colţurile ţării, din partea unor prieteni anonimi, care îi urează sănătate şi succese la învăţătură. La honcănitul cerbilor In primele zile de octombrie s-a lăsat o răcoare înviorătoare. Am ieşit cu un prieten, într-o după-masă, la Poiana lui Rusu, de sub piscul Ţibleş, din munţii Gurghiului. Prin rarişte se aflau trei locuri de întîlnire a cerbilor cu ciutele. Şi iată că, dincolo în rarişte, stâpin peste un pilc de vreo cinci ciute, am zărit un cerb tînăr, nu prea voinic. Purta coarne cu zece clenciuri lungi, frumos arcuite. Stăteam nemişcaţi, ascunşi. Vîntul bătea potolit, spre noi. Cerbul mugea înteţit, se frămînta şi păzea ciutele ca nu cumva să se răzleţească vreuna. înainte de a slobozi mugetul, tropâia, „dansa" pe loc cu picioarele din faţă, apoi îndată se lăsa în genunchi şi scormonea pămintul cu coarnele. Părea un „cavaler" tinăr, isteţ, dar îngimfat. Dar iată că deodată s-a ivit pe culmea dinspre Poiana Iadului un alt „cavaler". A slobozit un semnal de bătaie şi s-a năpustit asupra primului. Lupta a fost scurtă. „Cavalerul" străin era mult prea voinic ca să-i fi putut face faţă „tinărul". După cîteva goane şi buşeli, bietul nostru „cavaler“ a îngenuncheat, dar acum nu un gest de „dans", ci in ruşinea înfrîngerii. A sărit apoi iute în picioare și a luat-o la fugă. Dădea tricoale în jurul pilcului de ciute, stăpinit acum de veneticul mai puternic, își plîngea dorul sterp, mugea, era strașnic ocupat cu ciutele. Iar mai încolo, micul „cavaler" slobozi citeva mugete mai timid și mai milos, mai duios, apoi a plecat. Ieşim din ascunziş cu paşi înceţi, ne apropiem de pilcul ciutelor. învingătorul, deodată îşi ridică capul. O clipă stătu încremenit, apoi lansă un mic semnal, după care dispăru împreună cu ciutele. RATZ ZOLTÁN Un ceramist de talent L-am intîlnit la Sovata. Venea aproape în fiecare dimineaţă în piaţa staţiunii. îşi înşira pe o masă canceele din ceramică. Un zîmbet deschis îi lumina faţa cînd vedea că turiştii îi admiră şi-i preţuiesc ceramica. Originar din Corund, Simo Bertalan este cel mai cunoscut ceramist de prin partea locului. Intrebîndu-l cine l-a iniţiat în acest meşteşug, n-a putut să rostească vreun nume. Cîntecul roţii olarului, virtuozitatea lui le-a deprins singur, de cînd avea 7 ani. Mai tîrziu, soţia sa Reghina a devenit principala şi singura asociată. Reghina este creatoarea desenelor care sunt apoi încredinţate lutului, prin folosirea tehnicii tradiţionale a ceramicii smălţuite. Murmurul undelor Sovatei acofiipaVíííi^á *'*tr&fia acestui artist popular iar ulcioarele, farfuriile, vazele de flori, ceainicele şi celelalte se zămislesc în dinamica creaţiei, ilustrată simbolic prin sarabanda flăcărilor ce ard lutul. Am găsit printre modelele lui Simo Bertalan, care îşi semnează lucrările, datîndu-le, din respect pentru propria sa muncă, desene tradiţionale, florale sau geometrice, precum şi moderne produse ale fanteziei sale, unul, a cărui vechime, după părerea specialiştilor, este de 300 de ani. Meşterul popular cunoaşte şi perpetuează conştient vechile valori tradiţionale Am întîlnit, de asemenea, printre cancee, una de o formă deosebită, cu mai multe guri. La curiozitatea mea, meşterul Simo mi-a povestit că este folosit la nuntă. Există în aceste locuri, un obicei plin de haz, care face parte din ritualul nunţii. Mireasa este invitată să bea dintr-un canceu cu mai multe guri şi dacă nu ştie care este cea potrivită, se păcăleşte, căci vinul curge pe-alături. Iar cei prezenţi, mirele şi prietenii săi, se amuză. Anul acesta, printre cei care au avut de suferit pierderi imense de pe urma calamităţilor a fost şi Simo Bertalan Apele învolburate ale Sovatei, i-au distrus munca, valorînd peste 12.000 lei, podoînale Tragica întîmplare mi-a fost vestită de bătrin cu tristeţe, minată însă de un surîs al vingătorului. Căci meşterul, cărui creaţii smălţuite, împodobite cu albastrul cobaltului, cu verdele cîmpurilor roditoare sau cu brunul al cărui luciu îl dă oxidul numit „litarga", a participat la numeroase expoziţii, se pregăteşte şi acum pentru viitoarea bienală. Din 1957, cind expune prima dată la Bucureşti, apoi de-a lungul anilor la Cluj şi Tg.-Mureş, strădania creatoare, fantezia şi talentul i-au fost răsplătite prin 9 diplome. Anul trecut, în 1969, a luat premiul I pe ţară, la expoziţia de la Bucureşti. Acestea simt " toT "ofttop* preţioase cărţi de vizită, care se alătură numelui incrusterLin—ceramică, expresie a pasiunii cu care se naşte arta sa. VICTORIA SIMIONESCU Pe piaţa mondială Produsele Fabricii de sticlărie „Bucureşti", ale Complexului de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, ca şi ale altor moderne întreprinderi se bucură de bune aprecieri pe piaţa mondială. In prezent, ele sunt solicitate de firme din peste 20 de ţări, printre care Austria, Anglia Australia, R.F. a Germaniei, S.U.A. Numai în primele zece luni ale acestui an au fost încheiate contracte a căror valoare este cu 40 la sută mai mare decît în anul trecut In vederea dezvoltării acestei ramuri, în viitorul cincinal se vor construi șase noi fabrici de sticlărie, două de porţelan şi una de faianţă. Prin intrarea în funcţiune a acestor unităţi volumul producţiei de sticlărie va spori de circa două ori, volumul obiectelor de porţelan pentru menaj de 3.5 ori, iar al celor de faianţă de 1.8 ori. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Noutăţi filatelice Sunt îndeobşte cunoscute acţiunile întreprinse de ţara noastră în favoarea întăririi şi extinderii colaborării culturale şi economice între ţările Europei. Filatelia română a consacrat acestei probleme deosebit de importante, o emisie compusă din două valori (40 de bani şi 1,50 lei). Fără îndoială că filateliştii care se interesează şi de numismatică, îşi vor procura emisiunile recente ale Poştelor Române, care reproduc cîteva monede din cele mai reprezentative care au circulat pe teritoriul României, între secolul V î.e.n. şi secolul al XVIII-lea e.n. Aceste mărci reprezintă: o drahmă din Histria — cea mai veche monedă cunoscută pe teritoriul ţării; o didrahmă getodacă; un sesterţiu al împăratului Traian; un ducat al lui Mircea cel Bătrîn etc. Merită o atenţie deosebită şi emisia recentă care are ca subiect rasele de cai cele mai răspîndite în ţara noastră. Cele şase valori ale seriei reprezintă „pur sîngele arab", frecvent mai ales prin părţile Mangaliei şi prin Simbăta de Jos; „trotterul american" (răspîndit pe la Ruşeţu, Bonţida etc); „ghidranul", folosit şi la tracţiune uşoară; „huţul", renumit pentru rezistenţa lui; „pur sîngele de galop" şi „lipiţanul", acest cal maiestuos, utilizat atît ca animal de tracţiune, cît şi în şcolile de dresaj. „EMINESCIANA ORIZONTAL : 1. Poezie scrisă în 1878, străbătută de melancolia omului însingurat. 2. Neîntrecutul povestitor, în bojdeuca căruia și-a petrecut multe seri marele Eminescu. — Tăietură în trunchiul unui copac. 3. „O..versuri scrise în 1879, în care poetul evocă anii copilăriei. — Apă curgătoare. — Pană de despicat lemn. 4. Om bătrîn (reg.). — O jumătate de agrafă ! 5. Haine. — Cunoscută grădină ieşeană, care adăpostește și azi teiul lui Eminescu. 6. Sau. — Model, şablon. 7. Cea mai mare arteră a corpului. — Primitiv, sălbatic. 8. Farsă inversată. — Scabie. 9. Conjuncţie latină. — Specie de moluscă (pl.). 10. Repaus iniţial! — Oraş în care Eminescu a activat un timp ca director al Bibliotecii centrale. — Con trunchiat ! 11. Poezie datînd din 1876, care reflectă acordul total dintre poet şi natură. — Poezie postumă, care imortalizează un fermecător tablou de pe lac. 12. Elevi. — Zăpadă. VERTICAL : 1. Epistolă literară ridicată de Eminescu aproape de limitele perfecţiunii.. — Loc pentru ştampilă. 2. Cureluşă de meşină. — Tron ciuntit ! — Emoţie artistică. 3. O oferă Luceafărul în schimbul unei „ore de iubire". — Poem de dragoste scris în 1872, în al cărui final ..junele-iubit" e comparat cu „un brad putrezit / Pe trunchi de granit, pe ruine / bătrîne. 4. Pasăre de curte. — Gazetă politică bucureşteană în a cărei redacţie Eminescu a lucrat timp de 6 ani. 5. însuşirea de a fi unic. — Notă muzicală. 6. Rege! — Acareturi (reg.). — Mijloc de molie ! 7. Rîu în Elveţia. — Animator al vieţii teatrale româneşti, în trupa căruia a fost şi Eminescu sufleur pină în 1868. 8. Provocat. — Academia de Ştiinţe Economice. 9. Avantaj la cărţi. — Program de activitate. — Fiu la arabi. 10. Posesivă. — Cap fără cap ! — Poezie scrisă în 1876, pătrunsă de durerea viselor zbuciumate. — Diftong latin. 11. Capodoperă eminesciană ce exaltă ideea artei militante. — Versuri „în metru antic", scrise în 1883. 12. Morocănos. — Poet român de orientare realist-critică. EUGEN IGNAT 44 12)3_7"5-* FI ii9 ß__ tí ‘t'.' 1ÉÜ4 N c m 5r A\__#9□□ (h I { n m ii IZ