Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-22 / nr. 275

TEAlffiSO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 275 (3.940) Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara ve­cină şi prietenă, a făcut o escală, datorită condiţiilor atmosferice ne­favorabile din Bucureşti, pe aero­portul din Craiova. In întimpinarea conducătorului partidului şi statului nostru, a to­varăşilor Ilie Verdeţ, Leonte Rău­­tu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mă­­nescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei, au venit tovarăşul Con­stantin Băbălău, prim-secretar De la aeroport, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi membri ai de­legaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi indus­triale ale ţării, Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraş, rod al politicii par­tidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a dus ne­mijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului, în care s-au înălţat noi blocuri de locuinţe, cu sute de apartamente în care locuiesc cei ce lucrează la uzină, clădirea li­ceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, care conferă ora­şului atributele urbanisticii moder­ne­de acelaşi timp, construcţia uzi­nei a condus la schimbarea struc­turii populaţiei. Numeroşi local­nici, pregătiţi în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţa­ră ca „Progresul" — Brăila, Uzine­le metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teo­dor Jercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va pro­duce osii şi roţi monolit pentru va­goane, iar în etapa a doua şi bo­ghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehno­logice au şi fost livrate beneficia­rilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se par­curge, pe fluxul de producţie, dru­mul pe care îl face lingoul de o­­ţel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automa­tizat, făcînd să dispară din no­menclatorul de profesii tradiţiona­la activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele in­candescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de coman­dă, „forjorii" conduc acum toate operaţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unităţi industriale româneşti. Ast­fel, F.M.U.A.B. a furnizat strungu­rile Carusel, U. M. Timişoara — podurile rulante, „Electroputere Craiova — transformatoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preo­cupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al partidului dă indicaţii ca proiec­tanţii să manifeste o înaltă res­al Comitetului judeţean Dolj al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului popular jude­ţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Nume­roşi cetăţeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în oraşul lor a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, au ţi­nut să fie prezenţi pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căl­dură şi dragoste, pentru a-şi ex­prima si cu acest prilej, profundul ataşament faţă de politica internă si externă a partidului şi statului, pusă in slujba intereselor funda­mentale ale poporului român, a cauzei socialismului şi păcii, ponsabilitate în folosirea judicioa­să a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a u­­nor suprafeţe prea mari. In acelaşi timp, cere să se întocmească stu­dii pentru ca la Balş să fie con­centrată producţia turnătoriei şi o­­ţelăriei în aşa fel încît acestea să fie in măsură să deservească şi alte fabrici şi uzine din judeţele învecinate. „In acest fel, arată to­varăşul Ceauşescu, va creşte ren­tabilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţelor şi exigenţelor sporite impuse de dez­­voltarea economiei naţionale in perspectiva viitorului cincinal". In timpul vizitei, directorul uzi­nei îi informează pe oaspeţi des­pre preocupările privind creşte­rea calificării muncitorilor. Tova­răşul Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe te­meinice din partea fiecărui munci­tor, pentru a fi capabil să mînu­­iască maşinile şi utilajele cu per­formanţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină un mare nu­măr de muncitori, ingineri şi teh­nicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dra­goste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spune: — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturi­le pentru ca uzina să înceapă ne­­întirziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducă­torii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Coope­ratorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul a­­cesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl în­­tîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi sta­tului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preo­cupările oamenilor. II întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojo­­caru care este producţia la hectar. — In jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recol­tă să fie şi mai bună. Pentru aceasta este necesar însă ca lu­crul să fie organizat în aşa fel în­cît să nu se producă nici o întîr­­ziere în tot timpul campaniei agri­cole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăra­nii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cît mai aproape, să-i strîngă mina, spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în fi­nal, de cite 124 cuve avînd 83 kilo­amperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentre­ze o capacitate sporită de pro­ducţie. In operaţiile de deservi­re a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecaniza­re şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiu­lui. In timpul vizitării halelor de e­­lectroliză, a turnătoriei şi a fabri­cii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile har­nicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcind faptul că lu­minozitatea halelor nu este la ni­velul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtă­rii termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen.­in discuţiile avute cu Mihai Coş­­tea, şeful sectorului reparaţii ca­pitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fa­brica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării.­­ Este necesar să fie organi­zate cursuri săptăminale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îm­bunătăţi calitatea, va creşte pro­ductivitatea muncii, vor fi înlătu­rate stagnările datorate defecţiu­nilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă impor­tantă întreprindere . Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua uni­tate este unică in felul ei, întru­­cît în ţară nu mai există o între­prindere similară nici ca propor­ţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Ampla­sarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consu­matori ai noilor produse cărbunoa­se va fi tocmai Uzina de aluminiu In cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafi­­taţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi şi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică rezi­duurile de cocs de petrol din ra­finării şi de cocs metalurgic, an­tracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, con­ducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare nu­măr de muncitori, tehnicieni şi in­gineri, însoţiţi de directorul ad­junct al întreprinderii, Aurică Mor­ga. Oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezulta­telor bune obţinute în probele teh­nologice. Această modernă insta­laţie de calcinare, cu o capaci­tate anuală de 50.000 tone a şi realizat primele cantităţi de pro­duse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv im­portant — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehno­logice. Se cuvine relevat faptul că în­tregul echipament tehnologic al acestei unități, concepută de In­ (Continuare în pag. a 4-a) în Bursul industrial Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al deţului Olt, mii de locuitori îm­­­pină cu entuziasm pe oasp­nţi. Se scandează „P.C.R. Hauşescu", lozincă de o deose­­tă semnificaţie, care atestă încă încă o dată faptul că poporul astru, făuritor al societăţii sc­­aliste multilateral dezvoltate, de în partidul comunist expo­­zntul fidel al aspiraţiilor sale, iar persoana secretarului general , cel mai iubit fiu, care, în frun­tea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progre­sului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de di­rectorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de nume­roşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emo­ţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA . Un deceniu de la înfiinţare Adunarea festivă de la Institutul pedagogic din Tirgu-Mureş Ieri, in sala festivă a Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mu­reş, într-o atmosferă solemnă a avut loc festivitatea consacrată împlinirii a zece ani de la înfiinţa­rea Institutului pedagogic. La festivitate au participat to­varăşii: Nicolae Vereş, prim-secre­tar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean Mureş; Vasile Rus, prim­­secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R., primarul mu­nicipiului Tîrgu-Mureş, activişti de partid şi de stat, rectorii institutelor de învăţămînt superior din Tg.-Mu­reş, cadre didactice, absolvenţi, studenţi, invitaţi din centrele uni­versitare Cluj, Braşov. Adunarea festivă a fost deschisă de conf. univ. Ioan Lapohos, recto­rul Institutului pedagogic care a prezentat realizările obţinute în cei zece ani de activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor, subliniind ajutorul primit din partea partidu­lui şi statului pentru crearea ce­lor mai bune condiţii de studiu. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, care a adresat sa­lutul Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean cadrelor didactice şi stu­denţilor institutului cu prilejul unui deceniu de existenţă — eveniment important în viaţa spirituală a mu­nicipiului Tg.-Mureş şi a judeţului Mureş. In continuare, tovarăşul Vereş a adus aprecieri frumoaselor realizări obţinute de institut, refe­­rindu-se apoi şi la sarcinile care stau în faţa cadrelor didactice, a studenţilor, în lumina documente­lor partidului şi statului nostru în vederea pregătirii cadrelor de spe­cialitate pentru progresul ştiinţific şi cultural al ţării. In încheiere, tovarăşul Vereş a adresat calde felicitări cadrelor di­dactice şi studenţilor pentru bilan­ţul bogat al celor 10 ani de mun­că. Au mai luat cuvîntul cu acest prilej lector univ. Iulia Enăchescu, lector univ. Szász Károly, prof. Lu­dovic Măcelaru, absolvent al pri­mei promoţii a institutului, lector univ. Borcoman Ieronim, studenta Hănka Rozalia. In încheiere a avut loc un pro­gram artistic, prezentat de studen­ţii institutului. Cu prilejul aniversării institutu­lui a fost inaugurată o expoziţie cuprinzînd fotografii care repre­zintă imagini din realizările cadre­lor didactice şi ale studenţilor, a­­parate realizate de studenţi şi ca­dre didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice, cursuri şi reviste la care colaborează cadrele didactice, tro­fee sportive obţinute de studenţi în competiţii naţionale şi internaţio­nale. MIRCEA TIRNOVEAN student Trimisul special Agerpres I. Io­­nescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au ve­nit, simbătă dimineaţa, la aero­portul din capitala Bulgariei pen­tru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Popu­lară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jiv­­kov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Teh­nic, Stanko Todorov membru al Biroului Politic, secretar al Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, Anghel Ţanev, mem­bru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, Venelin Ko­­ţev, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim­vicepreşedinte al Prezidiului Adu­nării Populare a Republicii Popu­lare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adu­nării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Pre­zidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc So­fia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guverna­mentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tova­răşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniş­tri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, mem­bru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Tellalov, şeful Secţiei de politică externă şi re­laţii internaţionale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bul­gariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei So­fia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Se intonează imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele ofi­ciale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplomatice a­­creditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei, care îl a­­clamă îndelung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună u­­rale, se scandează „Vecina druj­­ba" („Prietenie veşnică"). Este ora 9:00 dimineaţa. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşul Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Con­ducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor români buchete de flori. De pe scara avionului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu salută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l conducă la aeroport, intreaga desfăşurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit şi al căror moment culminant l-a con­stituit semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală român­o-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, în­tîlnirile oaspeţilor români cu oa­meni ai muncii din Sofia, Botev­­grad. Viaţa reprezintă o contribuţie remarcabilă la continua dezvolta­re a prieteniei frăţeşti şi colaboră­rii dintre partidele şi statele noas­tre, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cau­zei păcii şi progresului. DE OEfilfiESCU, ŞI-A MUIAT VIZITA lfl R.P. BULGARIA SOSIREA IN CAPITALĂ Simbătă după-amiază s-a îna­poiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, care a făcut o vizi­tă oficială de prietenie în Republi­ca Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ilie Verdeţ membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corne­liu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Janos Fazekas, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Ion Stănescu, de mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernului, condu­cători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri­ ad-interim al Ambasadei R.P. Bul­garia la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau în­delung „Ceauşescu—P.C.R. I", ex­­primîndu-şi sentimentele de dra­goste şi stimă faţă de conducăto­rul partidului şi statului nostru, de­plina satisfacţie faţă de rezultate­le deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a ţării noastre. Secreta­rul general a! partidului a răspuns ovaţiilor mulţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres) COMUNICAI cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Pre­zidiului Adunării Populare şi Con­siliului de Miniştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulga­ria, între 18 şi 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republi­ca Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Botev­­grad şi Vraţa, Combinatul chimic Vraţa, s-a întîlnit cu numeroşi oa­meni ai muncii şi cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea so­cialismului, de preocupările Parti­dului Comunist Bulgar privind dez­voltarea în continuare a economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelu­lui de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilate­ral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, ex­presie a prieteniei frăţeşti tradiţio­nale dintre popoarele român şi bulgar.­intre delegaţiile de partid şi gu­vernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la care au participat. Din partea română : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv a C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patric­lineţ, membru supleant al Comici­­ului Executiv, secretar al C.C . P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară : Todor Jiv­kov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Bul­garia, Gheorghi Traikov, preşedin­tele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Kon­stantin Tellalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful Sec­ţiei de politică externă şi relaţii in­ternaţionale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. Bulgar, ambasadorul extra-

Next